Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

marți, 19 august 2008

RECONECTAREA (1): LA INDEMANA NOASTRA, A TUTUROR

Este o tehnica foarte veche, dar despre care nu se vorbeste in mod oficial pentru ca inca suntem depenedenti in formarea puterilor si averilor de sanatatea populatiei, ca si de incredintarile spirituale in religii...
Ar fi foarte multe de discutat...
In primul rand ceea ce nu stim noi - unii de loc, altii stim , dar ne indoim - este faptul ca CEL MAI BUN MEDIC DIN LUME NE SUNTEM NOI INSINE, conectati sau ne-conectati... Nu stim ce resurse formidabile avem in noi, de aceea apelam la medici, fie ei normali sau paranormali, mai des decat ar trebui (pentru ca nu contest absolut de loc, avem uneori nevoie si de ei, fara discutie). Dar obisnuiesc sa spun urmatorul lucru: daca ai o vanataie dintr-o ciocnire cu ceva dur, cand ai un moment liber de maini (te uiti la TV, vorbesti la telefon, astepti la un rand undeva (ca mai sunt si locuri din astea slava Domnului chiar si acum !!!)si seara inainte cu culcare cand stai linistit sa adormi) pune degetul mare si cel aratator de la mana stanga pe locul invenetit; fa comparatie cu timpul scurs pana la disparitie cand te folosesti de propria mana si cel scurs fara sa te folosesti de ea. In functie de ritmurile energetice proprii, influentate de cele planetare si solar-cosmice, vindecarea apare uneori chiar peste o zi, alteori mai dureaza 1-2 zile in plus, dar se vede chiar de a doua zi virarea culorii spre maron si galben, ceea ce inseamna proces de vindecare in curs . Normal ca se poate folosi si mana dreapta, acolo unde se poate ajunge doar cu ea, iar pe picioare vindecarea este doar un pic mai lenta decat pe maini.

In al doilea rand, reconectarea aduce rapid omul in situatia de ajutator altruist (este si experienta biblica - desi de alta amploare - a lui Saul / Pavel cel biblic (si cati au mai fost spun multe texte, sunt multi aratati la TV pe Dicovery, Viasat History, si cati or mai fi fost nedescoperiti), dar nu si al Mariei Magdalena, care nu era de loc o stricata, ci societatea ei o numea asa, dar ea asa se nascuse, inaltata de la felul ei de a fi venit in aceasta lume... (celtii, dacii si tibetanii stiau foarte bine astfel de lucruri)... cititi textele gnostice, daca aveti puterea si va veti lamuri - scuze ca indraznesc...) , dedicat ajutorului oferit oamenilor la orice ora din zi si din noapte, cunoscuti sau necunoscuti, dragi sau indiferent ce li se strecoara in suflet, dusmanosi si prietenosi in acelasi timp... Pretentiile lor insa trec prin multe etape, de la a li se primi ajutorul pe care ei il ofera, pana la cel altruist, pana la a intoarce si celalat obraz (de tip profesoral , caci altruismul poate ajunge numai in faza de oferta fara rasplata, fara sa poata inca intoarce si celalalt obraz la palma destinului)...

Acesta este un fel de reconectare - pentru ca sunt mai multe feluri, nu le stiu eu pe toate, mai cunosc reconectarea (reala!) religioasa (dogmatica - dar depinde cum folosesc dogma religioasa calugarii, preotii destul de putin merg 'dincolo' de statutul oficial) culturala (Goethe a ajuns la clarviziune si alte abilitati personale prin folosirea cuvantului de calitate inalta, adica ceea ce numim adevarata ARTA LITERARA), psihiatrica (medici care ajung prin aprofundarea intelegerii traumelor pacientilor la clarviziune si clarauz: cunosc un astfel de medic care, din proprie initiativa spune pacientilor pe care ii vede cu alti senzori care sunt deschisi: toata lumea are putere sa intre pe clar-vaz si clar-auz, doar ca foarte putini oameni stiu asta...), pe cale oraseneasca a deschiderii maxime a simturilor corpului solid si, repet, ar mai fi si altele pe care nu le stiu eu, cu siguranta.

Caci cel care a spus ca nu stie nimic oricat de multe stia... acela a fost un om tare inaltat... nici nu ne dam seama cat de inaltat...

Nu stim ce putem face cu fortele care sunt in noi, facilitate de manifestarea fortelor universale. Adica - faptul ca exista o participare la orice lucrare (in acest caz de vindecare) ce are loc permanent in noi: daca vrem sau nu vrem - ea are loc , chiar daca este lenta, iar noi putem sa ne ajutam prin incredintare si prin sprijinul concret in derulare (linistire, incredere, schimbarea regimului alimentar si mai ales - de viata, atitudinii in fata oamenilor si a intregii Creatii). Incredintarea in existenta procesului in sine si usurarea procesului (de vindecare, de cercetare, de comunicare) prin corectarea alimentatiei, prin corectarea atitudinii de: neincredere, incrancenare, de intoleranta, de manie este o intreaga lume de cercetat, de aplicat, de adancit permanent...
Caci, chiar daca avem incredere in fortele pe care le numim Dumnezeu, vom vedea, cercetandu-ne pe noi insine, ca nu exista limite in adancirea increderii, este un proces deosebit de interesant: capatarea increderii in fortele spirituale superioare, in fortele spirituale proprii, in oameni, in manifestarea tuturor vietuitoarelor, in PRETUIREA TUTUROR, in incurajarea tuturor... Sunt lucruri de o mare subtilitate - pe care romanul, cu intelepciune, le numeste asa: 'Dumnezeu te ajuta, dar nu-ti baga si in traista!!!' Ei bine - eu am vazut si situatii in care iti baga si in traista, si iti da si cu varf si indesat pe de-asupra !!! Dar trebuie observat ca lucrurile nu se petrec intotdeauna asa, uneori aceste FORTZE VII par a se retrage un pic (de fapt ele lucreaza in continuare, dar asteapta ceva si de la noi!), pentru a incuraja omul sa fie participant la formele de remodelare a lumii: interioare si exterioare lui. Sa constientizeze bine, si sa invete el insusi sa se incredinteze de fortele la care devine treptat, cu adevarat, partener de actiune concreta, reala, vie... Este un proces indelungat pe care il numim EVOLUTIE.

In acest proces, pe care il putem discuta in fel si chip, nu voi numi Dumnezeu permanent, ci voi numi Creatia si manifestarea efectelor activitatilor acestei imesitati de spirite superioare care lucreaza fara incetare pentru noi. Prin ceea ce avem de facut in calitate de participant (cred ca se observa faptul ca ma straduiesc sa exprim incredintarile mele, si nu sa folosesc cuvintele altora, care sunt convergente de fapt) ajutam aceasta creatie, prefiguram efectul ei in chiar corpul nostru: cand este vorba de insanatosirea lui, dar trebuie sa avem in vedere faptul ca punem accent pe efectul unor actiuni anterioare din care a pornit, si se sustine procesul de destructurare a corpului... Sa nu uitam ca lumea aceasta a noastra a avut parte de viata mileniilor anterioare, in care a fost tinuta in mizerie materiala si cultural-spirituala, muncind pana la epuizare si dincolo de ea, in conditii de frig, foame, NECUNOASTEREA FORTELOR PROPRII SI A CELOR EXTERIOARE... Acestea au fost motivele pentru care am ajuns azi in felul de necunoastere, de confuzie, de adevarata salbaticie cultural-spirituala, fenomene care de altfel se perpetueaza si se adancesc prin dogmele, si obisnuintele de a pune dogmele inaintea cunoasterii... Traim un Ev Mediu permanent, nu am invatat lectiile istoriei, nu invatam nici acum lectiile contemporane... De fapt, suntem pe cale sa ne deschidem ochii asupra lor, acum, si astfel sa putem merge mai departe.
Din nefericire, cei care sunt de rea credinta se sprijina activ pe cei care sunt de buna credinta...

Alergam mult prea repede la doctori, la bioterapeuti, CA SI CUM EI AR FI ATOTSTIUTORII UNIVERSALI, aici era problema... PRIN MANA ALTORA... Si mai spuneam ca da, uneori este imperioasa necesitatea de a apela la mana altuia, la puterea altuia de a ne sprijini, de a pune in functiune cunoasteri la care noi insine nu am ajuns inca. Invatam o multime de lucruri despre noi insine, si ca structura corporala, si ca atitudine in fata vietii - iar daca apelam la altii... ne trebuie!!! Dar daca pun astfel problema este din cauza ca nu ne oprim din mersul asa, cersind si primind ajutor la nesfarsit. Sau primind doar un singur fel de ajutor, care pare a nu se potrivi de loc ... Stiu bine oameni care au apelat la medici, aceia au spus ca, la starea de cancer ganglionar in ultima faza nu se poate decat sa se impace pacientul cu soarta sa si cu Dumnezeu... iar intre 4 ochi, dupa proferarea formulei oficiale, acelasi medic a spus: in 2 luni te vindeci prin urinoterapie.
Dupa cateva luni medic si pacient isi zambeau reciproc, spre stupoarea celor care aveau seturile de analize in fatza si vedeau ca omul era complet vindecat.
Peste cativa ani si eu stateam de vorba cu omul... si omul sanatos spunea ca Dumenzeu i-a pus darul sau pe masa, iar el a avut ALEGEREA... S-a scarboshit la inceput, dar pe masura ce se informa cu privire la o asemenea varianta (ca tot nu avea ce face decat sa astepte sa moara) a observat ca increderea lui se forma, se dezvolta, se consolida... A luat prima formula de purificare a organismului, a lasat medicatia deoparte si a mers pe calea acesta mai departe...

Stiu ca am dat un exemplu radical... dar el functioneaza... CEEA CE FUNCTIONEAZA INSA SUNT SI PREJUDECATILE, FORMA DE VIATA CARE A CONDUS LA EXCERBAREA DEVIATIILOR (manifestarea adancirii dezechilibrelor existente in corpurile noastre, mostenite insa fara sa fi existat un 'pacat' primordial sau ulterior, asa cum spuneam... scuze pentru cei care doresc sa creada in continuare in el..). Functioneaza din nefericicre prejudecatile legate de raul pe care il facem lipsind organismul de consumul de carne, prejudecata privind faptul ca trebuie sa facem strict ceea ce ne cere familia, societatea, viata asa cum este ea acum... pana ce nu mai putem, si de multe ori cadem fara sa stim de ce. Sclavia contemporana... O sa va spun altadata (acum trebuie sa merg si eu la serviciu) partea spirituala a tratamentului d-lui Valeriu Popa, iesirea din implicatii si din frica de moarte.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Mulțumesc.

Cristiana spunea...

Multe ar mai fi de spus.
Dar si atat e suficient deocamdata.
Viitorul ne va spune multe, tuturor.
Suntem abia la inceputul intelegerilor...

Anonim spunea...

Multumesc.