Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


miercuri, 9 decembrie 2015

FLOAREA RUŞINII

În Bucovina există o legendă: a florii-ruşinii. Iniţial floarea (o inflorescenţă de fapt) avea întreg mijlocul roşu, până dincolo de jumătatea ei interioară. Partea albă simboliza indiferenţa sufletului omenesc în faţa încălcării normelor avansate de conduită, iar partea roşie simboliza înroşirea obrajilor omului de ruşine când era prins asupra unui comportament urât. Cu vremea partea roşie s-a diminuat treptat, inflorescenţa devenind complet albă ceea ce însemna că ruşinea pierea încet din lume... Azi, aşa cum se vede în prima fotografie, nu mai este de regulă o asemenea parte roşie - foarte-foarte rar apare un mic punctişor roşu, abia vizibil - a trebuit să mă uit foarte atentă ca să-l văd, exact în centru, în a doua fotografie; nu am prea avut lumină bună, întrucât până ce am găsit o floare a ruşinii cu un punct roşu mititel în mijloc Soarele se dusese deja departe, peste dealuri... Dacă daţi clic pe poză, sper să se mărească şi să se vadă bine de tot, în umbra din mijloc.



Azi, să ne fie ruşine sună a jignire... Ferească Dumnezeu să spui cuiva: "Nu ţi-e ruşine??" că... fără nici o ruşine te bălăcăreşte voiniceşte, arătându-şi pietrele sufletului şi chiar muşchii membrelor acoperite de haine scumpe...
Mă alătur şi eu, cu mica mea poveste, dnei Ileana Vulpescu, care observa acest lucru.
http://webcultura.ro/eu-zic-ca-s-a-pierdut-rusinea/…
Toate cele bune şi frumoase tuturor !!!

2 comentarii:

DaenIris spunea...

Interesantă poveste!
Din păcate, da, rușinea e tot mai rară in lume.
Aștept postări purtătoare de vești mai bune și mai optimiste. :)

Te-mbrățișez!

Cristiana spunea...

Aşa e, Iris...
Te îmbrăţişez şi eu, cu tot dragul !!!