Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI:

Din comunicările ajutătorilor noştri astrali:
Scrierile cu referire la metafizică au o importanţă deosebită în gândirea umană până ce gândirea prin citire va redeveni trăire de amintire...

duminică, 27 ianuarie 2019

21. AVERTIZĂRI PE DIVERSE SITEURI: O CĂLĂTORIE ASTRALĂ PE SĂPTĂMÂNĂ, ATENŢIE LA DURATĂ ŞI CORPUL OCUPAT (FORUM CREŞTIN-ORTODOX)

Mai întâi să ne amintim câte ceva privind călătoriile astrale.
Ieşiri cu corpul astral sunt de două feluri – dar o astfel de clasificare nu desparte, ci doar explică o anumită direcţie de cunoaştere a tematicii:
1. Ieşiri parţiale ale corpului astral, inconştiente pentru simţirile prin corpul fizic în timpul somnului (inconştiente pentru om, dar şi pentru orice altă vieţuitoare de pe planetă): în principal sunt necesare pentru orice întrupat cu corp fizic (nu cu corp astral sau spiritual) în vederea recuperării vibraţiei corporale diminuată datorită activităţilor diurne; se aduce astfel vibraţia totală la un nivel optim, odihnitor pentru întrupat. Ieşirea se face prin funcţionarea structurilor întregului sistem spiritual – la care participă sub o formă sau alta toate corpurile şi toate celelalte structuri ale sistemului nostru de întrupare. Este o acţiune de deplasare a corpului astral către structurile planetare destinate acestui proces, zona sau structura de autostabilizare vibraţională.
2. Ieşiri conştiente pentru cercetare, cunoaştere a galaxiei, doar a galaxiei în care suntem întrupaţi, căci corpurile astrale sunt specifice fiecărei galaxii în parte şi nu putem ieşi cu ele din galaxie – în schimb este mult mai uşor să ne amintim, din corpul astral, despre particularităţi ale altor galaxii, ale altor locuri, zone ale acestui univers, ale altor universuri pe care le-am vizitat sau în care am trăit efectiv, am evoluat în trecutul propriu. 

În principal, când citim pe internet despre aspecte ce aduc frici, temeri, chiar agresivităţi privind călătoriile astrale, este necesar să ţinem cont de câteva idei privind chiar aceste puncte de vedere. Multe dintre aceste idei sunt presupuneri care nu provin de la persoane care folosesc această cale de îmbogăţire a propriei cunoaşteri, ci lucruri care – aşa cum arată multe expuneri ale unor postări sau comentarii de pe internet – sunt total necunoscute celor care le expun astfel. Este bine să luăm legătura – dacă se poate – cu persoane care au experienţă personală şi să analizăm împreună ce poate fi adevărat şi ce nu. Părerea mea poate va ajuta, până când fiecare va putea proba prin experienţă proprie realitatea unor astfel de încredinţări.
1. Nu contează câte călătorii astrale sunt realizate de o personaă, într-o zi sau într-o săptămână, sau în orice perioadă de timp. Totuşi privind lucrurile din acest unghi de vedere – dar schimbând radical modul explicativ – pot atrage atenţia asupra unui aspect: obişnuinţa, plăcerea, curiozitatea, devin un adevărat drog de multe ori, uitând să ne ocupăm de viaţa noastră curentă, incluzând şi relaxarea în alte moduri. 
Deci dacă suntem într-o întrupare fizică, este foarte important să ne trăim viaţa aşa cum este ea, să fim participativi la toate aspecte care ne privesc, căci tot ceea ce ne apare în cale are deosebită importanţă pentru eternitatea vieţii noastre, ca monade întrupate cu experienţă din ce în ce mai bogată, ca ajutători pentru noi generaţii de monade care intră în evoluţii şi pe care le vom ajuta, le vom îndruma şi le vom învăţa să facă şi ele aceleaşi acţiuni de ajutători, în continuare. 
În rest, călătoria astrală nu este obositoare – ci deconectantă, odihnitoare, relaxantă, la fel şi plină de învăţăminte, de înţelegeri, de formare a unor încredinţări sănătoase, frumoase!... 
Nu mai în anumite condiţii poate exista şi acest pericol, dar oamenii echilibraţi nu vor ajunge niciodată la atingerea unor asemenea situaţii. Să urmărim şi punctul următor.
2. Cei care vor să câştige bani şi influenţă asupra altor semeni, folosind urmărirea lor prin intermediul călătoriilor astrale, vor înţelege din propria experienţă că oboseala concentrării şi reducerea timp îndelungat a respiraţiei (pentru folosirea corpului fizic în mod curent respiraţia este necesar să fie mai accentuată, şi ea este aşa în mod curent) vor conduce la reducerea masivă a activităţii fizice, cu efecte multiple pe termen lung. Oricum asemenea indivizi nu pun prea mare accent pe activitatea fizică şi pot afla la un moment dat că tocmai acest lucru le periclitează sănătatea. Mulţi însă cunosc, dacă fac parte din societăţi secrete bine organizate, că alternarea activităţii astrale cu activitate mentală le poate fi de un real folos, dacă au ajuns să iubească viaţa proprie mai mult decât banii sau puterea... Cu toate acestea, folosirea la început a cercetării de tip astral, pentru oameni echilibraţi de felul lor, conduce la înţelegerea naturală, din uşurinţa intuitivă a cunoaşterii mental-astrale, a necesităţii echilibrării din orice punct de vedere. De asemenea, este foarte important să lăsăm un timp mai îndelungat – 2-3 zile, nu mai mult – pentru ca acest aspect intuitiv-cognoscibil (de cunoaştere intuitivă) să se sedimenteze şi să aducă alte idei din planul intuitiv, care este bine să fie dezbătute cu alţi căutători astrali. Împărtăşirea rezultatelor este bine să fie concret realizată frecvent, căci analiza şi rezultatele ei deschid mereu noi drumuri de cunoaştere şi de consolidare a acesteia. Aşadar, după câteva zile de practică astrală este bine să lăsăm 2-3 zile de pauză, cu voinţă mai mare decât curiozitate sau bucuria reuşitei.
Deşi una e să câştigi experienţă şi alta să câştigi bani, excesele sunt de nedorit – deşi de multe ori ele sunt ... De neoprit. Se poate dezvolta orgoliul cunoscătorului, agresivitatea şi disconfortul pe care cercetătorul astral îl are ca orice om în sâmbure – dar nedezvoltat chiar în vâltorile vieţii curente. Orice realizare poate construi astfel de vârfuri de atac, iar pilda biblică a seminţei de muştar este valabilă mai cu seamă în căutările noastre spirituale, căci ele îşi aruncă efectele pe toate palierele vieţii curente. Multe dintre societăţile secrete pe astfel de efecte îşi sprijină activitatea: este o experienţă din care învăţăm cu toţii. 
Experienţa se obţine făcând totul în echilibru, dar pentru a ajunge la echilibru fiecare dintre noi trăim tot felul de dezechilibre – este un aspect dintre cele mai neplăcute pentru un om orgolios, căci se va izbi până la parcurgerea învăţăturilor de zidul semenilor de acelaşi fel. Doar atunci când înţelegem să oferim, fără să impunem, primirea unor cunoaşteri vom recăpăta liniştea interioară de care avem nevoie pentru a merge, cuminţiţi astfel, mai departe. 
Echilibrarea dorinţei de ieşire astrală conduce la întărirea experienţei de a gestiona, de a conduce conştient o călătorie astrală – nu numai de a o face conştient: sunt două lucruri diferite. Şi amândouă sunt diferite de a înţelege ceea ce vedem, căci mai mulţi cercetători pot vedea acelaşi lucru, dar prin prisma experienţei diferite a fiecăruia, interpretarea să fie diferită, uneori complet eronată, aşa cum vom vedea în multe dintre studiile pe care le vom dezbate în continuare. Învingerea fricii de zbor (cu care nu suntem obişnuiţi majoritatea dintre noi din viaţa curentă), a fricii de entităţi negative (până ce ne dăm seama care este adevărul incontestabil), a fricii de fenomene cosmice, de structuri pe care nu le-am cunoscut chiar din primele călătorii (pentru că senzorii corpurilor noastre nu sunt dezvoltaţi, ori pentru că creierul nostru fizic nu este de la început obişnuit cu decodificarea şi asocierea celor percepute cu alţi senzori decât ai corpului fizic) şi multe altele, toate conduc la obişnuinţa în continuare a gestionării înfrânării, un lucru deosebit de important – care însă se va dezvolta numai pe măsura folosirii înfrânării în viaţa curentă, fizică: vom observa să împletirea călătoriilor astrale cu derularea vieţii curente conduce nu numai la conştientizarea mult mai amplă şi mai profundă a vieţii curente – pe lângă folosirea amănuntelor conştientizate în călătoriile astrale, ci şi la înţelegerea normelor de echilibrare a vieţii sociale (incluzând aici viaţa familială, profesională, protecţia mediilor planetare şi a biosistemului planetar, etc.) .
Ne vom cunoaşte mai multe, şi mai profunde obiceiuri şi în viaţa curentă – cu posibilităţi extinse de îmbunătăţire şi de îmbogăţire a aspectelor ei – dar şi străvechi obiceiuri de cercetare de tip astral şi mental: căci nu este nicidecum prima dată când omenirea, şi noi în mijlocul ei, ajunge la călătorii astrale, conştiente, realizate prin voinţă proprie. La început ne orientăm după obiceiurile şi informaţiile cunoscute de la alţii, şi creştem volumul informaţiilor care ne îndrumă pe drumurile explorărilor noastre. Dar dacă percepem cu timpul particularităţi privind derularea uneia/mai multora dintre ele (în mod repetabil) ajungem să înţelegem că avem multe obişnuinţe, experienţe care vin dintr-un trecut pe care nu ni l-am amintit, dar care devine astfel exporabil, cu forţe, abilităţi, flexibilităţi care apar treptat, pe măsura adâncirii în cercetare. De toate trebuie să ţinem cont, iar această experienţă se îmbogăţeşte mereu cu noi cunoaşteri, la nivelul de vibraţie al Pământului, cu o corporalitate specifică acestui loc din univers. 
Durata unei călătorii astrală nu ţine neapărat, mai ales la început, de dorinţa omului, ci de puterea lui de a-şi menţine corpul astral în funcţiune, detaşat de restul sistemului corporal de care aparţine. Depinde de gradul de oboseală cu care s-a intrat în călătorie astrală – acesta dă tonul menţinerii, prin vibraţia pe care o are corpul fizic obosit de activităţile curente. Cu timpul vom stăpâni şi variaţiile mari de vibraţie care se desfăşoară actualmente pe Pământ, variaţii care acum ştim că pot întrerupe călătoriile noastre astrale ( “Ce ne poate întrerupe o călătorie astrală”)
Tot de gradul de oboseală, determinat de sarcinile curente de destin, ţine şi faptul că azi majoritatea oamenilor nu pot intra încă în domeniul călătoriilor astrale: până ce nu-şi termină sarcinile fizice pentru care a venit pe Pământ. Sunt foarte activi, atraşi de alte relaţii, acţiuni de natură tot fizică, iar intuiţiile noastre ne spun că suntem în apropierea plecării de pe Pământ, întoarcerii “acasă”, astfel încât este necesar să ne terminăm toate sarcinile de destin fizic; după care relaxarea ne va conduce, sub puterea vibraţiei planetare în creştere, şi către mentalizări şi călătorii astrale, pentru a ajuta şi pe semenii noştri care au nevoie măcar de informare mai profundă, dacă le este necesară în această viaţă.
Nu este acesta singurul motiv pentru întârzierea posibilităţii de a efectua călătorii astrale conştiente: deteriorările corpurilor fluidice, datorită străbunilor noştri care au trăit în condiţii mizere, foamete, sclavie, muncă din care nu s-au putut bucura de rezultatele muncii lor – determină imposibilităţi de cunoaştere, la acest nivel de vibraţie planetară, a unor asemenea activităţi astrale conştiente. Avem asemenea corpuri pentru că sarcinile destinului fizic pot fi în întârziere (din cauza aceloraşi condiţii de sclavie în vieţile anterioare, legare de pământ, obligarea la reducerea minimală a relaţiilor inter-umane, etc.); dar călătoriile astrale au fost înainte de ultima glaciaţiune modul unic de aprofundare a cunoaşterilor despre cele particulare Pământului, biositemului său şi societăţilor omeneşti de pretutindeni – derulate curent în vieţi care durau între 10-15-30 mii de ani. Să ne obişnuim să acceptăm ideea că asemenea călătorii astrale nu sunt rezultatul unor evoluţii strict-pământene, elevării omului care s-ar trage din maimuţe şi nu ar fi avut cum să le efectueze până acum. Vom mai discuta despre aceste aspecte, aşa cum le-am mai atins şi în alte studii. 
Tocmai de aceea este absolut necesar nici să nu credem că cei ce nu pot realiza călătorii astrale ar fi “rămaşi în urmă”, “incapabili” – uneori noi înşine avem tendinţa de a ne clasifica astfel, reproşându-ne sau dispreţuindu-ne; lucrurile – aşa cum le înţelegem azi din ce în ce mai clar, stau cu totul altfel.
Deseori, pentru oamenii foarte activi (în familie, la serviciu, în orice altă situaţie) călătoriile astrale sunt scurte şi se termină repede, prin intrarea în somn profund, direct sau prin intrarea în locaţia proprie de autostabilizare vibraţională: pentru că este o necesitate automată de recuperare a vibraţiei pierdute prin activităţi curente (obosim). În interiorul sistemului corporal, corpul astral este gestionarul emoţiilor: sunt cele care ne obosesc cel mai mult, pe lângă alte sarcini pentru care el este pregătit prin propriile sale structuri care stabilesc şi modul de funcţionare. 
Tot pe acelaşi forum am aflat şi alte confuzii. Şi nu numai acolo: de mulţi ani am tot auzit unii oameni spunând că le e frică de aşa ceva din cauza faptului că propriul trup poate fi “ocupat” de alt spirit, în timp ce stăpânul de drept (născut) se află în călătorie astrală. După părerea lor chiar şi în somn s-ar putea petrece aşa ceva – am aflat prelungind discuţia. 
Pe de o parte nu se cunosc structurile totale de întrupare: care nu permit aşa ceva şi tocmai de aceea am scris foarte detaliat (şi voi mai scrie în continuare, când vom studia sistemele corporale) în studiile despre Sisteme Spirituale pentru a înţelege pe deplin complexitatea deosebită a întregului sistem de întrupare umană, specific fiecărei monade din fiecare spirit în parte, în funcţie DOAR de vibraţia monadei întrupate în Universul Fizic, strâns împletită cu şi sisteme sale corporale desfăşurate simultan în celelalte două universuri materiale: Universul Astral şi universul Cauzal. Să reţinem că numirile corpurilor noastre din acest univers au legătură cu existenţa corporalităţii noastre din celelalte două universuri – dar corpurile pe care ni le cunoaştem acum şile numim: corp astral şi corp cauzal SUNT EXCLUSIV ÎN ACEST UNIVERS – Universul Fizic. Toate acestea, chiar dacă par a fi foarte complicate, le descriem în amănunt ca să înţelegem că nu există asemenea pericole nicăieri în universuri. 
Pe de altă parte, din experienţa proprie a unui spirit uman (care este foarte evoluat) există intuiţia că se pot efectua acţiuni tenebroase în starea obişnuită de “vis”: am mai relatat că în templele egiptene antice se realizau frecvent seturi de acţiuni îndreptate către slăbirea cordonului care leagă corpul astral în deplasare (în starea generală de “vis” sau călătorie astrală conştientă = vis lucid) de restul sistemului corporal, precum şi maşinaţiuni în momentul decesului unui om pentru folosirea entităţii astrale (căci aşa rămânem după decesul corpului fizic, sub formă de entitate astrală) în interes de grup restrâns: prin procesul de mumificare, organele interne şi corpul fizic era ţinut o vreme în stare de vitalitate (cu, sau fără corpul dublu-eteric) iar entitatea astrală era astfel influenţată de voinţa preotului la diverse acţiuni împotriva voinţei sale (forma astrală a hipnozei pe termen lung). 
Asemenea proceduri erau posibile în acea perioadă planetară, când vibraţia era foarte joasă (la nivelul cel mai redus, mic, al acesteia), iar învăţăturile unor spirite implicate urmăreau experienţe din care fiecare întrupat învăţa ori să nu mai efectueze asemenea acţiuni mental-astrale (pentru preoţii ştiutori şi acoliţii lor), ori să fugă de situaţii, în cazurile când unii oameni erau atraşi de mirajul templelor, făcând astfel orice pentru a trăi în spatele porţilor mereu închise poporului. 
În momentul de faţă, vibraţia în permanentă creştere conduce la întărirea voinţei omului, ceea ce nu înseamnă că prin chiar voinţa lor unii oameni pot lua hotărârea de a lucra mental-astral alături de societăţi secrete care se preocupă de astfel de activităţi, pentru menţinerea lumii, în continuare, în stare de influenţă emoţională şi mentală. Dar şi conştiinţa omului creşte, se îmbogăţeşte, se întăreşte şi discerne mult mai bine şi rapid între binele şi răul pe care îl poate face. 
Însă pentru asta, destinul fiecăruia dintre noi are trasări şi limitări foarte clare, ducându-ne în direcţii stricte în aceste ultime momente din viaţa noastră de pământeni. 

joi, 24 ianuarie 2019

20. CONFUZII LEGATE DE IEŞIREA ÎN CĂLĂTORIE ASTRALĂ

Într-unul dintre studiile anterioare discutam despre plexurile corpurilor fluidice cu canalele lor interioare: 
– alăturate: numite de orientali “petalele lotusului”;
– concentrice, în mijlocul celor alăturate, în miezul plexului; acestea creează de cele mai multe ori, confuzii cu privire la rolul lor, căci sunt crezute a fi, atunci când ies mai mult din plaja corpului (în exteriorul structurii plexului), locuri de ieşire ale corpului astral în călătoria sa; lucru care, să reţinem, nu este adevărat. 
Să vedem câteva exemple de confuzii legate de locul de ieşire a corpului astral în călătorie astrală. 



Poziţia nr.1: Confuzii privind desprinderea corpului astral prin plexul central (manipura chakra);
În continuare, altă confuzie:
Poziţia nr.2: Confuzii privind desprinderea corpului astral prin plexul frunţii (ajna chakra);
Şi această ultimă prezentare se referă tot de la plexul frunţii – dar fără ca corespondentul în corpul astral să fie tot în aceeaşi poziţie (ci undeva la “ceafa” corpului astral): ceea ce denotă faptul că nu se cunoaşte diferenţa de vibraţie între plexuri, importanţa deosebită a acestui aspect. 
Pe internet putem vedea foarte multe descrieri - am ales aceste poziţii întrucât ele sunt majoritare. Oricât am căutat, nu am întâlnit decât o singură dată o reprezentare corectă - dar pe vremea aceea nu păstram fotografii pentru această temă şi nu am preluat-o. Dacă găseşte cineva o reprezentare în care legătura se face corect, deasupra capului, vă rog să-mi trimiteţi pe pagina mea de facebook. 

De ce este important să se cunoască acest aspect al ieşirii PRIN ZONA PLEXULUI COROANEI (sahasrara chakra): nu numai pentru tema cunoaşterii corecte a celor care ţin de viaţa noastră. De multe ori însă apar şi idei legate de “murdăria” cordonului astral – confundându-se cu corzile galactice, pe care deseori apar amprente din mediul cosmic, despre care este bine să discutăm pe larg în viitor. Ceea ce sperie un om neobişnuit cu călătoriile astrale – dar doritor de a folosi conştient călătoriile astrale: tocmai de aceea este bine să ne dezvoltăm cunoaşterile legate de călătorii astrale. Oricum nu este cazul să discutăm despre “murdărire”, amprentare în acest caz, întrucât canalul de destin al corpului astral nu se amprentează niciodată – el este o creaţie din energie fundamentală şi nici un fel de creaţie din energie fundamentală nu se poate amprenta: se amprentează numai corzile galactice, care sunt de matură materială, şi nu o creaţie din energie fundamentală. În primul rând structura de “ancorare” a corpului astral în restul sistemului corporal nu este cordon – aşa cum se crede la o primă vedere, ci este canalul protector al corpului astral, o parte a canalului energetic general de destin al întrupatului, care protejează întreg sistemul nostru corporal: fiecare corp în parte este protejat de o substructură a canalului general, aşa cum am discutat cu multe detalii în articolele despre sistemele spirituale. Canalul de destin este o creaţie din energie fundamentală compactizată puternic, realizată de către entităţile coordonatoare ale evoluţiilor noastre. Nu numai că o asemenea creaţie este curată prin ea însăşi, nu se pot “lipi” nici un fel de fluxuri energo-materiale de canalele şi structurile de protecţie de destin, aşa cum am mai menţionat; dar în plus, zona pe unde iese corpul astral pentru călătorie astrală este un câmp cu cea mai înaltă vibraţie din sistemul nostru corporal. Este “spălat” energetic de plexul coroanei (sahasrara), care astfel asigură funcţionări superioare şi canalului de universalizare, şi corpului astral ieşit pentru călătorie de autostabilizare vibraţională şi libertate de mişcare, de cercetare în afara manifestărilor prin corpul fizic pentru spiritele evoluate, aşa cum sunt spiritele umane. În general zona aceasta poate fi amprentată sau chiar blocată – dar este cea dintâi care se poate debloca tocmai datorită vibraţiei foarte înaltă: nu numai prin eforturile omului, ci chiar prin impulsuri vibraţionale foarte puternice din mediul de trai, în special în perioadele solstiţiilor şi echinocţiilor şi nu numai. 
Iată aşadar cât de important este acest lucru.
Dacă voi mai găsi şi alte fotografii mai elocvente, voi reveni. 
Oricum vom discuta pe parcursul studiilor despre multe alte confuzii, acum să mai variem puţin prezentările!!!... 

joi, 17 ianuarie 2019

19. CE NE POATE ÎNTRERUPE O CĂLĂTORIE ASTRALĂ

Desigur, nu discutăm despre zgomote şi alte evenimente, fenomene exterioare fizice curente, locale, despre care ştim să ne ferim sau oricum le înţelegem în mod curent. Discutăm despre fenomene speciale care nu pot fi înţelese decât prin cunoaştere metafizică. 
Şi pentru că oarecum a venit vorba, să facem la început câteva precizări.
Când discutăm aici despre călătorii astrale, mă pot referi (şi oricine o poate face, la fel ca şi mine, în discuţii, pe bloguri, forumuri, etc.) la:
1. Cunoaşterea unor specificităţi de natură astrală, de care orice călător astral are nevoie, pentru întărirea sa personală, pentru a fi încrezător în posibilităţile sale în acest domeniu; dar bineînţeles că o cercetare suplimentară pentru adeverire este întotdeauna absolut benefică, alături de legături de studiu cu alte persoane care lucrează în acelaşi domeniu. 
2. Cunoaştere în general: de care poate beneficia toată lumea, indiferent dacă citesc practicanţii care s-au obişnuit cu călătoriile astrale (şi astfel se simt întăriţi, încurajaţi) sau cei care deocamdată au alte sarcini de destin de rezolvat (în familie, serviciu, alte activităţi, alte forme de cunoaştere) – dar sunt de asemenea interesaţi, atraşi de activitatea şi cunoaşterea astrală, de cele petrecute la limita dintre subconştientul apropiat de conştient şi însuşi conştientul activ fizic, care este extrem de subţire. De altfel intuiţiile şi acceptările tuturor celor interesaţi denotă treceri frecvente de la subconştient la conştient, treceri care se sprijină pe transformarea unor asemenea limitări într-un adevărat univers de curiozităţi privind practicarea personală (şi în grup, în timpul unor cursuri). Mai ales pentru cei care practică în prezent călătoriile astrale, pentru care cunoaşteri de acest fel, din experienţa altora, pot fi indicatori ai unor înţelegeri anterioare profunde, care le pot întări încrederea în sine şi cărora idei noi de cercetare în plus se dovedesc întotdeauna binevenite. Dar este cu atât mai mult valabil pentru orice doritor de cunoaştere – care, chiar în această viaţă, “ascunde” în mod cert un călător astral viitor, dar chiar în acest destin, nu numai într-un destin viitor: când alte sarcini curente se termină şi există timp şi condiţii familiale pentru activităţi de acest fel. 
Atenţia acordată unor asemenea teme de cunoaştere are ca efect însă şi o concentrare naturală crescută asupra tuturor celor cu care ne confruntăm în viaţa fizică curentă. Iar acest fapt – observat de mulţi curioşi în direcţia cunoaşterilor de acest fel – este normal, întrucât orice organ de simţ al corpului fizic are o deschidere majoritară pe domeniul fizic, aşa cum e normal (pe nivel de vibraţie corespunzător aspectelor fizice), însă în proporţie mai mare sau mai mică, dar sesizabilă în anumite condiţii, percepţia noastră se deschide şi în nivelele superioare de vibraţii. Iar acest lucru se datorează pe de o parte aprovizionării cu fluxuri şi vehiculării prin plexuri, în cascadă, până la corpul eteric care dublează corpul fizic şi le trimite acestuia. Pe de altă parte – iar acest lucru este mai puţin cunoscut: există intarsieri (introduceri de substructuri speciale de mică extindere – dar deosebit de importante) de materii cu vibraţii mai înalte, specifice corpurilor fluidice: mai ales eteric şi astral, foarte puţin (dar real) în domeniul mental şi cauzal. De aceea interesul crescut în domeniul astral (şi, mai departe: în mental şi cauzal – în perioadele anuale pe care le numim ale “cerurilor deschise” - chiar recomand, cu respect, citirea articolelor despre acest fenomen) conduce la mărirea considerabilă a atenţiei în realitatea curentă şi, în cascadă, creşterea intuiţiilor (bănuim – şi se adevereşte de multe ori – că ar exista ceva înafara celor percepute cu organele fizice de simţ) provenite din nivelele superioare de vibraţie, ceea ce conduce la ridicarea nivelului de clar-intuiţie: ştim perfect ceva neperceput cu organele noastre fizice de simţ, dar este ceva ce se dovedeşte a fi perfect real (chiar dacă nu apar fleşuri de clar-vedere sau de clar-auz) şi apoi chiar fleşuri spontane de clar-vedere şi de clar-auz: mai ales în meditaţii pe care ni le propunem active (deci nu numai de relaxare după o zi sau după o săptămână de muncă). 
Şi acum să ne ocupăm puţin şi de tema enunţată în titlu!
Să începem cu o precizare deosebit de importantă: 
CÂND SUNTEM ÎN CĂLĂTORIE ASTRALĂ, CA OAMENI, NU SUNTEM ENTITĂŢI ASTRALE. Nimic nu se desprinde total de sistemul corporal de manifestare a spiritului. 
Este o clarificare cu ocazia căreia mai putem învăţa şi alte câteva lucruri în plus. Să vedem despre ce este vorba. 
În primul rând să vedem mai detaliat care este diferenţa între entităţile astrale şi întrupaţii cu corp fizic.
Entităţile astrale sunt independente, nu sunt “legate” de un corp dublu eteric şi implicit de un corp fizic într-un sistem corporal care le cuprinde pe toate, ci au numai corpuri fluidice: corpul astral de manifestare şi corpuri superioare ca vibraţie: de la corpul astral în sus, în aceeaşi formă ca şi în sistemele cu corp eteric şi corp fizic; toate sunt amplasate într-un canal de destin care le cuprinde, şi le protejează în mod egal. 
Noi, oamenii, adică spiritele evoluate întrupate cu corp fizic de manifestare curentă, ne putem numi doar călători astrali, nu suntem entităţi astrale cu destin astral, cu sarcini care se derulează prin forţe spirituale radiante pe care le numim astrale, ajutate de forţele mentale, cauzale şi spirituale. În călătorie astrală, noi ne folosim de sprijinul celorlalte forţe energetice radiante înalte ale spiritului, în mod indirect: căci numai corpul astral ni se deplasează în spaţiile exterioare, în timp ce entităţile astrale se deplasează permanent, fără nici o pauză, cu întreg sistemul corpurilor sale fluidice la un loc. Dar în calitate de călători astrali, noi ne folosim şi de corpul fizic şi cel dublu eteric – corpuri cu vibraţia mai joasă comparativ cu corpul astral, alături de cele cu vibraţie mai înaltă: datorită acestui fapt sarcinile cu specific astral nu pot fi realizate decât pe termen foarte scurt, pe parcursul unei părţi din timpul afectat somnului, întrucât asemenea activităţi pot deveni foarte repede obositoare pentru spirit. Ceea ce înseamnă că pe parcursul unei călătorii astrale conştiente nu putem realiza sarcini de mare amploare cu caracter astral – iar cercetarea astrală pe care o facem nu este o sarcină propriu-zisă, ci o necesitate de cunoaştere pentru spiritul uman, în mare parte de pregătire pentru viaţa fizică, în continuare. Sarcinile cu caracter astral mai pot cuprinde o serie de învăţături pe care le oferim altor oameni, chiar în manifestare fizică, sau învăţături pe care le primim de la entităţile astrale ajutătoare de destin sau alte entităţi astrale care au sarcini universale de ajutor (foarte evoluate); alte sarcini pot fi acţiuni de protecţie a unor forme de viaţă planetară sau din galaxie, sau participarea la lucrări de întreţinere ale unor structuri create de entităţi astrale în galaxie, unde noi învăţăm să participăm şi să ne orientăm în acelaşi timp pentru sarcinile de creaţie ale unor asemenea structuri, pe care le avem în evoluţiile noastre viitoare apropiate. Să ţinem cont de faptul că în călătorii astrale putem să derulăm sarcini restrânse (comparativ cu sarcinile entităţilor astrale) numai după o adormire profundă, în care timp are loc această parte nu mai este călătorie astrală conştientă, nu o mai gestionăm căci este o cuplare automată cu zona special destinată autostabilizării vibraţionale, când vibraţia sistemului corporal scade şi se instalează oboseala: activitatea noastră cerebrală nu mai este nici în “alfa”, nici în “delta”, ci în “theta”. Foarte rari sunt oamenii care au un fond de liniştire puternic şi pot ajunge în mod conştient în unde cerebrale theta, dar nu pentru lung timp, dintr-o motivaţie foarte banală – iar acum intrăm în subiectul nostru enunţat în titlu: variaţia puternică a vibraţiei medii planetare. 
Cu variaţii relativ mici: de la o secundă la alta, de la un minut la altul, noi suntem obişnuiţi, dar când variaţiile sunt mai mari, chiar dacă acestea sunt mai rare (dar nu atât de rare încât să ne dezobişnuim de ele), suntem influenţaţi în orice activitate pe care o desfăşurăm – inclusiv în activitatea astrală, dacă este în curs de desfăşurare. La fel se petrec lucrurile şi când dormim, treziri uşoare sunt cauzate de variaţii în vibraţii ale diferitelor câmpuri şi fizice, şi fluidice. Adormim mai repede sau mai greu, după cum decurge şi sensibilitatea proprie, dar despre întreruperile călătoriilor noastre astrale ar trebui să ştim anumite lucruri, pentru a nu ne descuraja când ne confruntăm cu aşa ceva – în loc să existe un curs fluid al desfăşurărilor. 
Oamenii cred că nu au ce face în asemenea situaţii, că ar fi vorba despre o neputinţă personală, chiar iremediabilă: “Eu nu pot şi gata! Ce să mă mai chinui???...” Aşadar nu este adevărat, nu este vorba despre o neputinţă personală iremediabilă, ci despre un fenomen natural care ne afectează pe toţi atunci când vibraţia planetară este joasă – adică în perioade ca aceasta pe care o traversăm, şi se derulează un anumit tip de evoluţii pe planetă. Este o situaţie atipică, să reţinem, pentru că de regulă evoluţiile spiritelor umane în această zonă a universului au parte de variaţii foarte ample care se desfăşoară aproape insesizabil, fără să obosească spiritele întrupate: cu cele zilnice oamenii sunt obişnuiţi – ca cele dintre noapte şi zi, dar în rest cel puţin cele săptămânale şi lunare sunt cele mai dese, foarte ample. În situaţiile atipice, când populaţiile spirituale planetare cuprind, foarte rar (şi suntem într-o astfel de situaţie acum) blocuri spirituale piramidale aflate în călătorii regresive: care devin foarte greu de îndurat la un moment dat. De aceea apare necesitatea scurtării perioadelor de tranziţie de la vibraţiile joase la vibraţiile foarte înalte (perioade care de regulă sunt foarte lungi, dar foarte necesare atunci când se desfăşoară, pentru obişnuiri şi consolidări de manifestări). Coordonatorii evoluţiilor noastre scurtează această perioadă prin aducerea suplimentară de fluxuri energo-materiale noi, direct din barierele interzonale: în acest fel se suprapun fluxurile noi, cu vibraţie înaltă, care vin direct din bariere (proaspete şi neamprentate), cu fluxurile vechi, cu energie consumată în mare parte, din preajma planetei, determină variaţii extrem de rapide de la o perioadă scurtă de timp la alta, care provoacă multă instabilitate spiritelor în manifestările lor. De aceea, Evul Mediu a fost o perioadă extrem de agresivă pentru spiritele umane, iar în zilele noastre aceste compoziţii ale fluxurilor hrănitoare pentru corpurile noastre, se modifică din nou prin fluxurile noi care au ajuns pe cale naturală, din bariere, atrase din galaxie în galaxie. Din nou au loc variaţii puternice, mai ales că astfel de fluxuri care ajung acum la noi sunt amprentate de trecerile de la o galaxie la alta, ceea ce trezeşte în sufletele oamenilor (dar de fapt ale tuturor vieţuitoarelor de pretutindeni) o senzaţie acută de libertate, înainte de apariţia amintirilor clar din vieţile anterioare. O zbatere teribilă, aşa cum ştim azi se petrece în lumea noastră, din inerţiile celor care consideră că sunt liberi să asuprească – şi prin dorinţa acută a celor care nu mai suportă asuprirea, impunerea celorlalţi: ceea ce aduce variaţii de vibraţii sporite, prin manifestări purtătoare de vibraţii foarte diferite, după dorinţele fiecărui om în parte. Variaţii peste variaţii – toate cu amplitudini mari şi foarte mari schimbătoare într-un timp scurt, ne lovesc ca nişte cuţite permanent. 
Dar toate ne sunt necesare pentru a ne obişnui cu ele şi numai prin voinţa noastră proprie, să depăşim neputinţa generală de a ne manifesta fluid, la cotele cele mai înalte, fără să ne lăsăm influenţaţi de astfel de condiţii grele, de multe ori agresive. Să ne mobilizăm să ieşim din sfera inerţiilor, comodităţii individuale şi de grup. Să ne obişnuim să conlucrăm pentru depăşirea greutăţilor – părăsind atitudinile concurenţiale. Avem putere să facem asta – dar abia acum descoperim acest adevăr.
Călătoriile astrale sunt favorizate de variaţiile ample, abia simţite de la o perioadă la alta, astfel de perioade fiind lungi şi astfel dând posibilitatea spiritelor să se adapteze de la o perioadă scurtă de timp la alta, fără oboseala dată de disperări, nepriceperi care pot fi acoperite doar prin unirea la timp a forţelor pentru realizarea lucrărilor necesare vieţii. 
Există şi un remediu la îndemâna tuturor, cu care trebuie să ne obişnuim tocmai prin astfel de situaţii planetare – deocamdată însă puţin cunoscut de călătorii astrali, întrucât nu ştim că acest corp astral al nostru este ajutat de corpul superior, cu vibraţie superioară, corpul mental. Când o variaţie de vibraţie ne “destramă” călătoria astrală, putem relua ultima imagine sau o imagine care ni s-a părut nouă semnificativă (cel puţin eu aşa procedez), ne concentrăm pe ea până la liniştirea noastră, până la intrarea într-un timp de echilibru din nou. Şi vom observa că se pot petrece una din cel puţin următoarele variante:
1. Corpul mental va prezenta alte detalii privind imaginea pe care ne-am fixat atenţia; dacă nu ne vom acomoda cu vibraţia în permanentă variaţie, corpul mental tot ne ve fixa imaginea în lucru, ca o fotografie – nu ca un eveniment în derulare (uneori apare în timpul până la o nouă detaşare astrală o succesiune de imagini ca în filmele cele vechi, fără o derulare fluidă, lină). Trebuie doar să fim răbdători şi perseverenţi, să aşteptăm cu răbdare. Să studiem şi să ne fixăm atenţia pe detalii, iar la un moment dat vom ajunge să vedem acolo şi alte detalii. Corpul mental prezintă de regulă informaţii sub formă de fleşuri, ca nişte fotografii ale celor mai importante elemente, structuri, evenimente. Legând informaţiile între ele, după mai multe călători astrale vom începe să înţelegem despre ce este vorba, să înţelegem funcţiunile structurilor şi tot felul de alte momente în care funcţiunile variază în funcţie de mediu sau alte structuri de legătură, directe sau indirecte. Nu ne repezim să tragem repede concluzii, ci aşteptăm 1-2 săptămâni pentru un studiu detaliat, complex, profund, având în vedere şi faptul că prin alte studii colaterale putem să dezvoltăm sau să corectăm confuzii inerente începuturilor şi condiţiilor destul de precare cu care ne confruntăm. 
2. Dacă variaţia a fost trecătoare şi alte variaţii mari nu mai vin (de regulă cele foarte mici nu ne scot din lucrarea noastră, pentru că suntem obişnuiţi cu ele, discutăm despre cele medii şi mari), imaginea mentală asupra căreia ne putem concentra atenţia va “curge” în continuare spre o nouă călătorie astrală, descoperind alte amănunte în flux continuu, care ne pot de asemenea interesa. Doar răbdare şi linişte sufletească să avem, şi să ne orientăm după cum apar şi necesităţile, şi acoperirea lor cu diverse metode care vin din experienţa personală subconştientă şi se integrează treptat în trăirile noastre curente. Căci avem o experienţă uriaşă în aceste domenii superioare, doar că nu ştim – dar ne ajutăm reciproc să ne-o reamintim, chiar dacă lucrurile se derulează mult mai lent decât ne dorim noi! 
Aşadar este mportant să ştim cum să ne orientăm în astfel de situaţii. O entitate astrală nu se confruntă cu aşa ceva, întrucât nu este legată de corpul fizic: dublarea cu corpul eteric îi ridică vibraţia corpului fizic, dar nu atât de mult încât să compenseze şi să ajungă la vibraţia unui corp astral de manifestare curentă, aşa cum are o entitate astrală. Deci să reţinem că acest două corpuri – eteric şi fizic – determină o parte din labilitatea călătoriei astrale. Vibraţia corpului fizic, corp de manifestare curentă, este cea mai joasă din întreg sistemul corporal, de aceea mult mai instabilă decât vibraţia corpului astral de manifestare, de aceea numai întrupaţii cu corp fizic se confruntă cu asemenea situaţii: şi mai ales în condiţii aspre de trăire pe o planetă, în condiţii de biosistem extrem de voluminos şi divers, puternic radiant prin mulţimea speciilor, şi nu în ultimul rând în mijlocul unei societăţi cu o varietate uriaşă de manifestări, aşa cum este cazul societăţii noastre umane actuale. 
Dar toate acestea ne sunt absolut necesare – şi este bine să ţinem minte acest lucru – pentru a învăţa treptat să ne echilibrăm singuri, prin voinţă proprie, fără nici o teamă, nu numai în conjuncturi favorabile: adică atunci când avem o corporalitate cu vibraţie înaltă, în condiţii de mediu şi condiţii cosmice optime, odihnitoare, aşa cum am avut înainte de ultima glaciaţiune, cu prelungire relativ bună până acum 7-8.000 de ani. O evoluţie echilibrată presupune manifestări asemănătoare în orice fel de condiţii de trai. Iar după ce ne vom da seama de abaterile noastre de la linia de echilibru, vom înţelege clar ce avem de făcut pentru a ne situa la acelaşi fel de manifestări (comportament, atitudine în relaţiile cu semenii, dar şi creaţie la nivele de calitate superioară). 
În calitate de entităţi astrale avem alte sarcini de lucru, de destin, specifice felului astral de manifestare, de conştienţă, de conştiinţă; în calitate de oameni (întrupaţi cu corp fizic) avem sarcini adecvate unei alte situaţii: toate ţin de specificul seturilor de raze cu care ne manifestăm ca spirite întrupate şi pe care trebuie să ni le dezvoltăm . Şi diferenţele vor rămâne încă mari, până ce evoluţia personală ne va forma puterea de a ne păstra echilibrul în orice situaţie de întrupare, în orice fel variaţie de vibraţie. Până atunci doar să nu disperăm când condiţiile de trai devin obositoare şi ne obligă să ieşim din activităţile pe care ni le dorim. 

vineri, 11 ianuarie 2019

18. ALTE CONFUZII LEGATE DE STRUCTURILE PERCEPUTE ÎN CĂLĂTORIILE ASTRALE ŞI FUNCŢIONAREA LOR

Vreau să atrag pe scurt atenţia asupra faptului că se pot face confuzii din multe puncte de vedere, nu numai privind cele legate de percepţii vizuale în peisajul cosmic. Dar pe urmă vom continua cu analiza acestora din urmă, cele vizuale, căci sunt foarte multe confuzii care creează frică cu privire la fenomenologia călătoriilor astrale, care se vor extinde mult în anii următori, în mod spontan, fiind ceva foarte natural să le conştientizăm chiar înafară de visurile pe care le avem în mod constant, pe timpul somnului. 
Pot fi confuzii privind interpretarea imaginilor pe care le avem în timpul meditaţiilor active, care creează confuzii, neîncrederi în propriile forţe şi percepţii. Pot fi confuzii cu privire la percepţii diferite decât cele vizuale, cum ar fi cele de sunet – confundate deseori cu registre de vibraţii: nu sunt încă mulţi oameni care pot percepe sunete, mirosuri, percepţii tactile, dar atunci când sunt, informaţiile primite anterior pot să ne determine neîncrederea în forţele spirituale proprii – ceea ce nu este de loc de dorit, mai ales într-o societate care filtrează în mod meschin informaţiile din alte registre de vibraţii decât cele fizice. 
După o călătorie astrală, reţinem diferite imagini când ne reintegrăm în sistemul nostru corporal, fleşuri (adică imagini scurte, fulgerătoare) privind structuri ale corpurilor noastre, mai ales ale celor învecinate cu corpul astral, cum ar fi corpul dublu eteric – mai apropiat de vibraţia conştienţei noastre fizice şi despre care ştim şi câteva lucruri mai importante (cum ar fi existenţa plexurilor). Iar atenţia noastră se concentrează asupra celor care sunt cele mai cunoscute – cele 7 plexuri de pe partea ventrală (din faţă) a corporalităţii noastre. Din structurile plexurilor (asupra cărora putem reveni, spre cercetare, în alte călătorii de-ale noastre viitoare, când în alte cercetări personale ne vom aminti de aceste plexuri) reţinem ca pe ceva deosebit faptul că din mijlocul unui plex “iese” (creşte) un “cordon” în evidenţă. Mai târziu, în alte călătorii viitoare, vom vedea că este, şi mai ales care este diferenţa dintre un cordon (sau coardă) şi un canal, şi vom înţelege că acela pe care l-am văzut în mijlocul vreunui plex nu este un cordon (sau coardă), ci este un canal amplasat în mijlocul plexului, între canalele care sunt alăturate. Imaginile fiind rapide, şi oricum multe fiind uitate din cauza diferenţei mari de vibraţie între corpul astral şi corpul fizic cu activităţile fiecăruia, reţinem doar ieşirea acelui canal în evidenţă, înafara corpului dublu eteric: mai ales la frunte (“şarpele” frunţii), sau la gât (dezvoltat cu cât este mai dezvoltată vorbirea, emiterea de sunete în viaţa omului) sau plexul central (deşi nu întotdeauna canalul central al manipurei este foarte dezvoltat, mai curând doar la oamenii care îşi dezvoltă în mod echilibrat toate activităţile de care pot fi capabili). Aşadar, conform exprimărilor din literatura ezoterică, omul (orientalul) vede acolo un “lotus” cu “petale” groase, cu un “pistil” în mijloc (deşi fără stamine!). Practicienii din vechime, care au lăsat moştenire cunoaşteri avansate despre corpurile fluidice şi plexurile lor, le-au asociat – spre o mai clară şi bună aducere aminte – unor elemente din viaţa curentă a locului (lotus la orientali, trandafir sau crin la europenii occidentali). S-a ştiut că o metaforă, o comparaţie cu ceva de o deosebită calitate va lăsa o amprentă profundă în conştienţa oamenilor de pretutindeni. Şi, mai departe, unii văd rapid acel “pistil”, de multe ori doar parţial, cât este în partea de câmp cu vibraţie mai joasă din jurul corpului şi astfel a apărut cu timpul încredinţarea că acolo are loc ieşirea corpului astral în călătoria sa. Ceea ce nu este adevărat. Tocmai de aceea facem asemenea precizări, cu detalii, tocmai de aceea am alocat un spaţiu atât de larg descrierii şi corecţiei acestor confuzii. 
Confuzii asemănătoare apar şi în alte situaţii, şi le vom studia în detaliu când vom discuta mai ales despre corpuri. 
Tot la capitolul corpuri, aşa cum am scris în deschiderea articolului prezent, percepţiile de sunet pot fi confundate cu efecte ale vibraţiilor, iar în viaţa curentă putem să folosim cunoaşterea unor asemenea confuzii, înţelegând fenomene mult mai complexe tocmai prin decelarea unor stări speciale, în situaţii speciale, chiar critice. 
Să luăm un exemplu în acest sens, deschizând astfel discuţiile despre corpurile fluidice ale sistemului nostru corporal, pe care îl vom studia în detaliu, prin vedere astrală, în viitor.
Toate corpurile sunt formate din canale – la fel cum ştim azi cum corpul fizic este format la fel din diferite feluri de vase destinate circulaţiilor din interiorul lui: fibre, vase pentru circulaţia lichidelor – sânge, plasmă – pe care le numim artere, vene, capilare. Fibrele sunt fire materiale compact distribuite în structuri de diferite feluri. Mulţi cred că energetica corpului fizic este creatoare de asemenea, la fel ca şi structurile pe care obişnuim să le numim “materiale” (organe), de elemente conductoare de energie: plexurile (subplexurile, canalele energetice), ca elemente singulare în plaja întreagă de structuri corporale. Ceea ce nu este adevărat, la fel cum dânşii nu cred că există corpuri materiale înafară de trupul fizic de care sunt perfect conştienţi. Dar ele fac parte dintr-o formă de corporalitate din materii cu vibraţii diferite: o corporalitate fundamentală, multistratificată, o numim fluidică întrucât circulaţiile sunt mult mai rapide decât în corpul fizic, care creează de fapt condiţii pentru constituirea corpului fizic (şi nu corpul fizic ar fi creator de structuri fluidice) şi, în continuare, această corporalitate hrăneşte corpul fizic, îl protejează şi supravieţuieşte, ca partea cea mai profundă a întegului sistem corporal, deteriorării sau distrugerii integrale a corpului fizic şi a dublului său eteric. 
Fiecare corp din materii cu vibraţii superioare celor a materiilor fizice, este constituit pe baza aceluiaşi principiu al canalelor de multe feluri. Plexurile nu sunt emanaţii ale corpului fizic, ci sunt structuri ale altui corp – corpul dublu eteric – care are o vibraţie generală superioară corpului fizic. Şi el este constituit din fibre = canale extrem de fine, puternic compactizate, necesare circulaţiei fluxurilor energo-materiale care susţin şi întreţin vitalitatea ambelor corpuri (corpul dublu eteric şi corpul fizic). Fiecare corp fluidic are plexuri – care sunt canale cu diametru mai mare, care au în structura lor alte canale (alăturate şi concentrice) care culeg, atrag fluxuri energo-materiale şi facilitează funcţionarea unor mecanisme pentru circulaţii ample de fluxuri energo-materiale hrănitoare pentru toate corpurile din sistem. O parte din fluxuri difuzează prin pereţii plexului în masa corporală către sistemele interioare de răspândire şi hrănire (energizare) a structurilor, unde îşi lasă o parte din energia lor masei corporale, de unde sunt atrase, în funcţie de energia lor remanentă, în sisteme de colectare şi evacuare către exterior. Partea din fluxuri care nu difuzează în masa corpului este eliberată în câmpul dintre corpuri, intrând în circulaţiile de fluxuri din exteriorul corpului. 
Aşadar, fiecare corp are astfel de canale diferit constituite pentru diferite funcţii, pe care la începutul studiilor noastre nu le cunoaştem bine, nu le ştim exact funcţiunile. Spre exemplu, în structura profundă a corpului cauzal, se pot observa canale mari, groase (formate şi ele, la rândul lor, din fibre subţiri, care hrănesc ţesuturile marilor canale). Observatorul este tentat (şi eu am fost, la rândul meu, la începutul studiilor mele) să creadă că numai corpul cauzal are asemenea canale, vizibile din primul moment: o împletire de canale mai groase sau ceva mai subţiri (dar nu atât de subţiri ca şi fibrele) care au rol de preluare şi gestionare a vibraţiilor provenite de la selectorul-amplificator de vibraţii şi transmise în continuare corpurilor mental şi astral, mai precis: subselectorilor de la corpul mental şi astral, care la rândul lor activează structurile interioare ale acestor corpuri (mental şi astral). Percepţia generală (ceea ce ne atrage atenţia în primul moment) este de sunet la corpul cauzal, aproape simultan cu imaginea care aproape nici nu ne mai interesează datorită noutăţii unor astfel de percepţii, o simfonie amplă de sunete, de aceea se şi spune că acest corp – corpul cauzal – procesează, guvernează sunetele: dar de fapt el procesează VIBRAŢIILE, iar observatorul, înainte de a percepe schimbările registrelor de vibraţie, percepe sunetele – ca o orgă de sunete suprapuse sau cu secvenţe diferite consecutive, unele în continuarea altora. Imaginea este aceea a unor canale cu diametrul foarte mare, asemănătoare plexurilor, dar care nu sunt plexuri, chiar dacă şi prin ele circulă fluxuri la fel ca prin orice altfel de structuri. Prin ele, datorită structurii lor speciale, credem la început că are loc propagarea sunetelor, dar de fapt astfel de canale conduc vibraţiile către corpurile în subordine, aproape nemodificate tocmai datorită structurii lor, într-un anume fel poroase, către corpurile următoare, către subselectorii de la corpul mental, apoi astral. Sunetele sunt doar efectele transmisiei vibraţiilor prin canale, atunci când căpătăm şi consolidăm capacitatea de clarauz. 
Acestea sunt confuzii legate de sunete, şi am mai discutat la începutul studiilor despre astfel de confuzii, de sunete ciudate, asociate unui dangăt lugubru de clopot funerar, la ieşirea dintâi în călătorie astrală conştientă. Sunt puţine astfel de confuzii legate de alte percepţii decât cele vizuale, de aceea m-am axat pe percepţii vizuale, care sunt mult mai concrete pentru om şi descrise cu mai mult lux de amănunte pe internet.
Sunt foarte multe aspecte interesante – şi mai mult decât atât, aspecte care ne ajută să înţelegem de ce unii oameni acceptă un anumit fel de muzică (spre exemplu: muzică de operă), în tonalităţi diferite, sau cu intensităţi diferite, sau în anumite momente şi nu în orice momente ale vieţii lor. Ne putem proteja astfel de ceea ce nu suportăm sau învăţăm să-i înţelegem şi să-i protejăm pe cei din jur care nu suportă ceea ce îndrăgim noi... 

luni, 7 ianuarie 2019

17. ANALIZA UNOR IMAGINI DE PE INTERNET PRIVIND CĂLĂTORIILE ASTRALE

Vom analiza câteva fotografii privind călătoriile astrale, pe care le pot da drept exemplu de aspecte necesar a fi corectate, precum şi alte exemple de aspecte corect prezentate – atâta cât se pot găsi pe internet. Rugămintea mea este să prezentaţi şi voi ce întâlniţi pe net – eventual linkuri sau chiar poze pe pagina mea de facebook, pe care le vom analiza la vremea respectivă.
Este foarte drept că se pot efectua fotografii prelucrate în anume fel (căci nu se pot face fotografii în direct), dar imaginile pot arăta încredinţări privind confuzii sau aspecte corecte şi astfel le putem analiza. Totuşi să nu uităm că experienţa în aceste vremuri este foarte limitată, şi mulţi oameni se autolimitează din diverse frici – de natură religioasă: frică de Dumnezeu şi de pedepse date de reprezentanţii bisericilor, sau de natură ştiinţifică: nu există o direcţionare clară către un astfel de subiect; sau de natură socială: dispreţul şi chiar pierderea credibilităţii în societate. Din fericire, din ce în ce mai mulţi oameni scapă din asemenea curse, datorită încredinţărilor proprii născute din mentalizări şi călătorii astrale conştiente spontane, dar şi din intuiţii pe care nu ni le mai ocolim acum. 
De multe ori găsim cu bucurie poze pe internet cu asemenea aspecte pe care le-am trăit personal şi nu ne dăm seama că ele pot să cuprindă de la inexactităţi la greşeli grave care pot sădi apoi neîncrederea în prezentarea unor corecţii, a unor adevăruri care ar putea să ne conducă la noi cunoaşteri, în profunzimi nebănuite azi. 
Am ales să încep prin prezentarea unor imagini, dar viziunea, vederea (astrală) nu este singura percepţie pe care o avem: următorul pas în discuţii îl vom face pe tărâmul sunetelor – deosebit de importante pentru viaţa astrală. Însă suntem mai apropiaţi de imagine totuşi, şi prin imagini învăţăm să facem diferenţa între informările anterioare care ne-au format o anumită încredinţare şi viziunile proprii din ce în ce mai profunde, pe măsura creşterii vibraţiei planetare şi a corpurilor noastre, astfel încât putem să studiem spaţii sau structuri ale universului care sunt în memoriile noastre sau le putem regăsi în galaxia noastră: să ne amintim că nu putem depăşi cu corporalitatea noastră astrală spaţiul galaxiei în care ne-am născut, aici în această zonă a universului, dar ne putem aminti mai lesne multe structuri universice sau viaţa desfăşurată în alte galaxii sau alte zone din univers, cunoaşteri din alte universuri. 
Uneori influenţele din informări anterioare pot determina chiar îndoieli privind propriile viziuni, de aceea experienţa altora poate aduce sau nu adevărul şi atunci îndrum oamenii să caute din nou în călătoriile lor subiectul respectiv, pentru a studia cu mai multă atenţie ceea ce poate percepe personal, precum şi alte detalii care pot aduce clarificări. 
De multe ori, influenţaţi de informaţii anterioare, de la oameni şi dânşii influenţaţi astfel, nici nu ne străduim să vrem mai mult decât ceea ce vedem fugitiv într-o călătorie astrală. Neştiind cum se formează percepţiile şi ce forţe spirituale avem pentru percepţii şi studiu, nu ştim să aprofundăm cercetările noastre pe măsura obişnuirii cu călătoria în sine. 
Percepem lumea astrală cu senzorii corpului astral, care spre deosebire de senzorii corpului fizic, sunt cuprinşi în toată masa corpului astral – şi nu pe partea ventrală a corpului, la o înălţime optimă de cuprindere a unui spaţiului în care desfăşurăm activitatea: aşa cum se petrec lucrurile în corpul fizic.
Dar şi senzorii obişnuiţi ai corpului fizic cuprind în ei elemente constituite din materii cu nivele de vibraţie diferite:
– materii eterice, care fac legătura cu corpul dublu-eteric şi susţin prin vitalizare structuri ale corpului fizic: ÎN PLUS faţă de dublarea întregului corp fizic de către corpul dublu-eteric, ceea ce întăreşte vitalizarea şi oferă posibilitatea unor percepţii accentuate, precum şi posibilitatea funcţionării superioare ale unor structuri ale corpului astral. Corpul dublu-eteric nu are senzori de percepţie, dar prin astfel de intarsii de materii eterice în structurile fizice (deci în plus faţă de dublarea structurii fizice de către întregul corp eteric) se facilitează funcţionarea materiilor astrale, dar şi mentale tot din structurile fizice, şi astfel se întăresc percepţiile cu corpul astral, cu senzorii corpului astral. Acesta este fondul pe care e bine să ştim că viziunile spontane nu sunt false, nu sunt semne de boli, aşa cum cred mulţi oameni în zilele noastre; în plus imaginile sunt bune – doar interpretarea lor poate să fie influenţată de informaţii anterioare eronate;
– materii astrale, la fel şi materii mentale şi materii cauzale (le numim aşa datorită vibraţiei lor corespunzătoare corpurilor: astral, mental şi cauzal), care pe de o parte fixează vibraţia corpului fizic la un nivel stabil de vibraţie, ia rpe de altă parte facilitează circulaţiile energetice în toate corpurile în subordine, circulaţii care au în vedere sprijinul pe aceste structuri minuscule din corpul fizic, dar deosebit de importante: din materii cu vibraţii înalte şi foarte înalte.
Nu suntem conştienţi de aportul acestor mici structuri: astrale, mentale şi cauzale, care fac parte din corpul fizic, deşi dacă aflăm că privirea periferică a corpului fizic poate “prinde” entităţi astrale sau amprente astrale (pe care spunem că le percepem cu “coada ochiului” sau “sus” şi “jos”) şi am avut o astfel de experienţă în viaţă, acum ştim că sunt reale şi percepute cu senzorii corpului astral sau mental, percepţii care sunt întărite de asemenea mici structuri eterice, astrale şi mentale de pe marginile retinei ochilor. 
În continuare, ştim acum că prin fiecare corp se manifestă câte un set de raze din radiaţia totală a spiritului întrupat, astfel să înţelegem că acestea sunt structuri care determină manifestarea împletită a razelor generale ale corpului fizic cu razele cu vibraţie înaltă, ele permit razelor mai puţin dezvoltate să fie şi ele folosite: nu sunt foarte dezvoltate pentru a crea structuri complexe, dar sunt suficiente pentru a-şi aduce aportul la formarea sau întărirea unei plaje de percepţii ele înseşi complexe.
La fel se petrec lucrurile şi cu celelalte corpuri, nu numai cu corpul fizic. Fiecare corp este sprijinit astfel şi de celelalte corpuri, de similitudini ale micilor structuri cu cele ale marilor structuri corporale. 
Adică ceea ce schema generală, diagrama nivelelelor de vibraţie – pe care o ştim cu toţii bine sub numele de yin-yang – ne aduce aminte permanent. Toate cele ce ne înconjoară pot fi uşor reprezentate în generalitatea lor printr-o astfel de diagramă yin-yang. 
La nivel de radiaţie a spiritului, astfel de raze care se manifestă prin corpul fizic, cu vibraţie înaltă dar puţin dezvoltate, fac parte dintre cele care susţin întreg corpul astral (sau mental, sau cauzal). În mod obişnuit, în viaţa curentă, folosim astfel de împletiri din corpul fizic, unde percepţiile cu structurile fizice sunt majoritare, iar cele astrale se sprijină pe cele fizice, funcţionând împreună. De aceea, când se află în călătorie astrală, concentrarea obişnuită a spiritului se face în mod spontan pe nivelul de vibraţie al celor obişnuite cu activitatea fizică, şi astfel călătorul percepe în primul rând toate cele obişnuite din viaţa fizică, creierul decodificând cu mult mai multă uşurinţă ceea ce face obiectul obişnuinţei sale: lumea fizică. De aceea vedem în călătorie astrală lucrurile sub forma lor fizică, doar într-o lumină mai frumoasă, în culori mai vii, în mişcări mai deosebite decât cele pe care le urmărim cu ochii fizici. Treptat însă, călătorul bine informat se va obişnui să-şi extindă percepţiile cu toţi senzorii corpului astral, adică şi din nivele superioare de vibraţie ale lui, astfel încât nu ne vor mai atrage atenţia doar cele asemănătoare cu partea fizică a cunoaşterii noastre, ci treptat multe altele, cu formele proprii – spre exemplu: într-un corp fluidic, ceva asemănător cu o antenă parabolică (sau cu o pălărie cu boruri largi) – va apare sub forma sa concretă, de captator-amplificator de vibraţii, cu subansamblele sale specifice. Evoluţia, prin puterea spirituală şi experienţa de folosire a acestei puteri proprii energetice, radiante, îşi va spune cuvântul treptat, determinând căutări pentru lărgirea cunoaşterii.
Este drept că, în acelaşi timp, un rol important în studii îl va avea, pe lângă experienţa anterioară în funcţie de evoluţie spiritului, şi integritatea corporală moştenită de pe liniile genetice ale părinţilor. Tocmai de aceea omul va face efort, se va strădui să-şi echilibreze cât mai mult eforturile: emoţiile, comportamentul, muncile făcute în locul altora, pentru a ajunge să cunoască şi să înţeleagă cât mai multe “rotiţe” ale lumii în care trăim. 
Toate forţele pe care învăţăm să ni le dezvoltăm ne vor aduce o îmbogăţire a cunoaşterii, a cercetării de toate felurile, în cazul nostru: de tip astral întărită cu cercetare de tip mental. Dar în acelaşi timp, un cercetător conştient nu va renunţa la percepţiile cele mai apropiate de cele ale corpului fizic, cele cu care s-a confruntat la începutul călătoriilor sale astrale, pentru ca oricând să se străduiască să înţeleagă şi cele legate de viaţa curentă: pentru că mulţi cercetători se depărtează de viaţa fizică, iar aceasta îi depărtează de semeni şi de viaţa lor nu întotdeauna uşoară. Este bine, după ce ne obişnuim cu călătoriile astrale, să ne aducem imaginile din viaţa fizică şi apoi să le cercetăm având acest sistem de referinţă, apoi să lărgim aria de pătrundere şi de desfăşurare a obiectivului până la cele mai profunde elemente cu putinţă, care ne pot ajuta pe toţi. 
Percepţia entităţilor astrale ţine tot de acest domeniu, deşi totul nu se petrece doar din acest punct de vedere, ci în funcţie de necesităţile de destin ale călătorului astral. La început, cu percepţiile obişnuite, călătorul astral nu observă entităţile astrale – dar nu numai pentru că entităţile îl lasă să-şi desfăşoare singur, atent, cercetarea, cunoaşterea lumii, dar şi aşteptând ca el însuşi să-şi extindă aria percepţiilor către profunzimi din ce în ce mai mari. Dar despre cunoaşterea entităţilor astrale vom discuta foarte detaliat în curând. 
În acest fel este necesar să privim lumea în călătorie astrală: unii se vor limita la a privi lumea în libertate, în frumuseţea ei, în strălucirea ei, zburdând printre stele, alţii o vor privi cu curiozitatea copilului care îşi priveşte pe furiş părinţii care fac baie sau sex: internetul este plin de grupuri care se autolimitează în acest fel. Alţii, care nu mai au astfel de curiozităţi, merg mai departe, studiind profunzimile lumii: şi astfel, şi radiant, şi prin informare directă, îi vor atrage şi pe ceilalţi, stârnindu-le alte feluri de curiozităţi pe care nu le-au avut până în acel moment. 

CÂTEVA EXEMPLE DE CONFUZII PRIVIND LOCUL DE IEŞIRE AL CORPULUI ASTRAL
De multe ori se confundă corpul astral cu corpul dublu-eteric, prezentările arată ca şi cum s-ar desprinde corpul dublu-eteric de corpul fizic. Acest lucru este imposibil, căci dacă ar fi aşa, corpul fizic ar fi lipsit de principalul său suport de vitalizare, pierzându-şi funcţiile şi încheind viaţa în câteva minute. Dar corpul dublu eteric are baze solide de ancorare în întreg sistemul corporal, ceea ce face călătoria astrală mai sigură decât o excursie obişnuită prin locurile plăcute nouă. 
Acest fel de a prezenta călătorul astral este datorat confuziei între corpul astral şi corpul eteric. Este bine să reţinem că, pe lângă faptul că numai corpul dublu-eteric dublează corpul fizic, el nu are structuri interioare de forma organelor corpului fizic. Celelalte corpuri fluidice sunt ca foile de ceapă, unele peste altele, şi fiecare corp fluidic are forme ale structurilor interioare specifice fiecăruia în parte – chiar dacă unele sunt asemănătoare între ele: structurile interstiţiilor, ale plexurilor, subplexurilor şi canalelor, ale complexului reptilian, structurile captatorilor-amplificatori de vibraţie, etc. Aşadar nu vom avea un ficat eteric, sau astral, sau mental, sau cauzal, dar structurile lor au o puternică influenţă asupra celorlalte corpuri cu vibraţie mai joasă, până la corpul fizic, pe care îl ajută şi prin circulaţiile energetice, precum şi prin împletirea senzaţiilor, percepţiilor, alte emisii şi recepţii pe care le simţim, dar le asociem strict corpului fizic, ştiind cert că acesta există. 
În concluzie: 
1. Corpul astral nu se desprinde paralel cu corpul fizic şi nici nu este, la ieşirea în călătorie astrală, în formă de om; procesul respectiv l-am descris pe larg în studiul "9. DETAŞAREA CORPULUI ASTRAL PENTRU CĂLĂTORIE ASTRALĂ" (pentru cei care citesc blogul de curând recomand eticheta "Studii prin călătorii astrale")- el este sub formă restrânsă, sferică, chiar dacă în primele clipe forma interioară în canalul său protector este aproximativ umană, alungită prin restrângerea canalului său, datorită presiunii de mişcare în canalul corpului astral, se îngustează până când devine ca un canal. Aşa cum am specificat în articolele anterioare, cordonul astral nu este altceva decât canalul protector de destin al corpului astral, care are în funcţiunea lui puterea de a se alungi atât cât îi trebuie entităţii pentru deplasarea sa în mediul exterior, rămânând puternic ancorat în canalul general de destin al întregului sistem corporal, pe care nici o forţă din acest univers nu îl poate distruge. Doar la finalizarea destinului, mecanismul desprinderii – atenţie! deci nu distrugerii – se activează din corpul dublu-eteric, şi nu din inserţia corpului astral, când corpul astral devine corp de manifestare a entităţii care devine după desprinderea de corpul eteric.  



Este drept că o astfel de confuzie apare şi datorită faptului că entităţile astrale prin întrupare pot să-şi schimbe forma după necesităţile interlocutorului său (umană sau orice fel de altă vieţuitoare); sau după cum visăm pe cineva cu care dezvoltăm acţiuni în călătorie astrală (în stare de vis), dar de fapt tangenţele sunt tot sub formă sferică, doar creierul poate decodifica o percepţie drept imagine cunoscută în viaţa curentă sau într-una dintre vieţile anterioare comune. 
De remarcat în poza de mai sus faptul că se prefigurează undeva în zare o “fererastră” rotundă pe unde corpul astral ar ieşi din lumea noastră pentru a intra într-un alt univers, lucru care nu este adevărat; să ţinem minte această idee, o vom dezvolta la vremea cuvenită. 
2. În poza următoare apare aceeaşi confuzie – desprinderea corpului astral ca şi cum ar fi corp eteric, accentuând desprinderea pe faze, ca o “sculare” a “omului astral” care pleacă astfel din locul unde rămâne corpul fizic.


De reţinut: corpul astral (nici cel eteric, nici altul) nu prezintă toate aspectele anatomice ale corpului fizic (cum ar fi părul), nici configuraţia musculară; chiar corpul dublu-eteric are conformaţia capului omului, părul fiind vitalizat prin puterea energetică a epidermei capului şi razele corespunzătoare corpului fizic. Prima poză era mai realistă din acest punct de vedere. 
3. În poza următoare se arată desprinderea discutată anterior în josul corpului fizic, ceea ce nu este decât o derivaţie din cele discutate mai sus:


4. Am întâlnit şi reprezentări corecte, să fiu dreaptă din acest punct de vedere!... Astfel, următoarea poză arată foarte clar modul în care se prezintă corpul astral faţă de corpul dublu-eteric şi corpul fizic: în figura următoare se prezintă în mod corect corpul dublu-eteric după forma corpului fizic şi apoi a corpului astral care urmăreşte forma corpului dublu-eteric. 


 Dacă entitatea doreşte, poate lua formă umană după ieşirea sub formă sferică înafara sistemului corporal – poate lua orice fel de formă din galaxie: corpul astral are această abilitate, iar după dorinţă sau necesitate revine la forma sferică – formă care este mult mai comodă, restrânsă, pentru desfăşurarea deplasărilor oriunde în spaţiile galactice. 
Vom continua în articolul viitor cu alte câteva prezentări, pentru a corecta treptat cât mai multe confuzii în astfel de prezentări.

miercuri, 2 ianuarie 2019

16. SĂ REFLECTĂM ASUPRA UNOR TERMENI FOLOSIŢI ÎN DESCRIERI: “MAI SUS” SAU “MAI JOS” ÎN UNIVERS


În momentul în care au loc călătorii astrale mai frecvent, observatorul începe să conştientizeze din ce în ce mai clar faptul că nu există “mai sus” sau “mai jos” în lumea noastră, întrucât:
1. Fiecare structură universică înconjoară o altă structură şi/sau este înconjurată de o altă structură. Toate coexistă în acelaşi plan, în aceeaşi dimensiune structurală, paralelă cu toate celelalte dimensiuni structurale ataşate Universului Fizic, în acelaşi univers. Toate la un loc dezvoltă viaţa sub toate formele ei existenţiale, conform evoluţiilor spiritelor întrupate în acest plan, urmărind numai împletirea necesităţilor acestor spirite întrupate. 
Dezvoltarea tuturor structurilor universice este în funcţie de desfăşurarea evoluţiilor, şi pe lângă faptul că susţin viaţa pe planete, asigură condiţii şi pentru circulaţiile cosmice:
– circulaţiile fluxurilor energo-materiale care ajută întrupările: circulaţii prin exteriorul macrostructurilor (stele, planete, planetoizi, corzi energetice, bariere energetice, etc.) prin atracţiile exercitate de ele asupra fluxurilor circulante prin fiecare subzonă, precum şi circulaţii interioare, prin interiorul corzilor galactice (între stelele, planetele şi planetoizii galaxiei);
– circulaţiile oricăror întrupaţi, individuale şi în grupuri, printre structurile universice, în funcţie de necesităţile evoluţiilor lor.
Aşadar nu putem numi “sus” sau “jos” – dar în orientările noastre, necesare şi studiilor, şi călătoriilor astrale, putem să discutăm despre evoluţii, despre structuri şi regiuni ale galaxiilor sau dintre galaxii în funcţie de vibraţii lor. 
Să reţinem: până când spiritele ajung să circule singure prin univers (individual sau în grup propriu de deplasare cosmică), conştient şi lucrativ, sunt coordonate şi orientate de entităţile ajutătoare ale grupului de deplasare prin univers, de la care învaţă să se orienteze singure, treptat, folosind mecanisme create de entităţile care au mult mai multă experienţă decât cele pe care le ajută: adică creatorii structurilor universice, care sunt în acelaşi timp şi ajutători, şi coordonatori de evoluţii; aşadar ele ne ajută, individual sau la nivel de grup, până când experienţa noastră se consolidează suficient de mult pentru a ne putea apoi singuri orienta în orice situaţie planetară sau cosmică. 
2. Pe de altă parte, unele structuri sunt în acelaşi plan cosmic, în acelaşi strat dimensional, cum le numim acum, dar majoritatea sunt unele în profunzimea altora: adică nici sus, nici jos, nici deasupra şi nici dedesubt. Obişnuim să spunem că o entitate dimensională a coborât în stratul nostru dimensional – dar de fapt a trecut de la un nivel de vibraţie foarte înalt  într-un strat cu vibraţie mai joasă. Din nefericire nici azi, nici de-a lungul vremurilor din urmă noi nu am înţeles sensul de PROFUNZIME al energiei fundamentale, sensul vibraţiei ei în compactizările ei naturale, precum şi al structurilor create din ea. Astfel, credem în mod eronat că diverse feluri de entităţi dimensionale ar locui chiar în interiorul planetei, unde ar exista un gol cu un Soare interior, dar lucrurile nu stau de loc aşa, deşi există un loc interior al Pământului dar GOL DE MATERIE FIZICĂ, DE NATURA SCOARŢEI AŞA CUM O ŞTIM CU SOLURI, APE, ŞI ATMOSFERĂ. Dar acolo nu este nici un gol, ci structuri de materii cu alte vibraţii – lucruri pe care le-am uitat din cauza vibraţiei joase pe care oamenii au creat un fond social puternic politizat, pentru însclavagire şi nu altceva benefic şi altruist. Entităţile cu corpuri materiale dar din materii cu vibraţie diferită, mult mai înaltă, trăiesc şi lucrează în felul lor în alt nivel vibraţional, care îl pătrunde şi pe al nostru şi este pătruns şi de altele cu vibraţii mult mai înalte: după normele unei ştiinţe fizice pe care noi nu le considerăm suficient de puternice pentru a influenţa materia fizică. Ceea ce însă nu este adevărat în sensul cunoscut după puterile actuale ale omului. 
Vom mai discuta despre acest subiect – dar va mai trece un timp, necesar creşterii mai mari a vibraţiei planetare pentru ca să ne reamintim cu toţii, şi să simţim efectiv aceste diferenţe, măcar în anumite momente, până să trăim constant cu astfel de simţiri, aşa cum simţim materiile fizice pe care le cunoaştem acum. 
Ceea ce este necesar să reţinem este faptul că în călătoriile astrale putem simţi chiar şi acum asemenea aspecte, căci este vorba despre simţirile cu senzorii corpului astral, care corp are vibraţie mult mai înaltă decât senzorii corpului fizic. Să ne străduim să înţelegem că nu sunt “fantezii” de vis, ci o lume a simţirilor reale, dar la alte nivele de vibraţie. 
Modul nostru de exprimare conduce la confuzii – chiar dacă cei care le folosesc şi ştiu bine despre ce vorbesc, cei ce preiau informaţiile le înţeleg după puterea fiecăruia de pătrundere a diferitelor aspecte, şi sunt multe astfel de confuzii, despre care vom discuta în articolele următoare şi ori de câte ori se ivesc ocazii. Acest aspect pe care îl dezbatem pe scurt acum rămâne deocamdată de expus în multe scrieri, dar de fapt sensul profund este cu totul altul. Şi astfel toate se întrepătrund şi la un nivel foarte profund se interinfluenţează: dar constant şi tocmai de aceea insesizabil: pentru noi azi, ca să fie sesizabil ar trebui să varieze scurt suficient pentru a crea forţe, oricât de fine, care să ofere impulsuri sau schimbări semnificative în timp, la rândul lor. Dar dacă ar fi aşa, pentru noi, oamenii, nu ar fi nici o nenorocire – însă pentru vieţuitoarele mici şi foarte mici, fizice sau astrale, asemenea variaţii subtile ar deveni grosiere, nefiind obişnuite cu ele încă, în evoluţiile lor începătoare. 
De fapt, chiar pot să vă povestesc ceva. Am observat acest fel de împletire la mânăstirea Suzana în zi de Sânziene; în plină lumină a Soarelui: se vedeau două coloane alb-lăptoase dar translucide prin care, şi între care erau în permanentă mişcare entităţi albe, luminoase, care treceau şi prin coloane, şi prin restul peisajului dublat de un spaţiu translucid dar bine determinat în peisajul grădinii mânăstirii... Pot spune că era ceva sublim, dar este extrem de puţin spus, alături de simţirea unei irealităţi, a unei emoţii care nu era puternică în sensul celor pe care le avem fizic, ci intensă şi echilibrată, cumva greu de descris şi ea, împletită cu o linişte şi sufletească, şi auditivă: totuşi într-un final am auzit toaca bătută de o măicuţă care, cu lemnul într-o mână şi ciocănelul în cealaltă mână, înconjura biserica; dar imaginea şi simţirea nu au dispărut imediat ce au apărut percepţiile fizice, însă s-au estompat treptat, iar eu m-am trezit abia atunci inundată de o stare de euforie ... fizică, deci! foarte bine cunoscută din simţirile lumeşti... dar total diferită de ceea ce simţisem înainte. 
Aşadar ceea ce numim “profunzimi” sunt nivele de vibraţie diferite, care se împletesc, se înconjoară, se susţin şi nu pot exista şi dezvolta decât în astfel de împletiri. Ştim acum că straturile acestea sunt de fapt bule de energie fundamentală cu densităţi diferite (mai corect: cu compactizări diferite) care, în împletirile lor pot lua forme diferite, pot fi întinse, aplatizate între ele pe distanţe foarte lungi (cu aspect de straturi) sau lăsate să se restrângă sub forma lor simplă de bule: şi lucrurile pot deveni încă şi mai complexe, căci fizica bulelor de acest fel nu este decât asemănătoare în anumite aspecte ale lor cu stratul nostru, cu bula noastră. De asemenea zonele universului sunt bule în bule, dar subzonele unei zone sunt delimitate în masa bulei prin pliuri ale ei, care nu sunt lineare, ci au forme după cum este necesară extinderea sau restrângerea: după cum este necesară întruparea sau ieşirea din întrupare a unor galaxii, astfel încât ceea ce numim bariere inter-subzonale sunt schimbate după necesităţi. 

Deocamdată numai din călătorii astrale putem percepe asemenea împletiri, dar – aşa cum a fost şi în trecutul omenirii – în viitor vom putea percepe toate aceste structuri indiferent de întrupare şi indiferent de vibraţia structurilor percepute.