Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


miercuri, 20 mai 2009

SUBCONŞTIENTUL: POVESTEA UNEI CENUŞĂRESE

1. CÂTEVA CONSIDERENTE TEORETICE
Despre subconştient s-au scris destule cărţi în ultima vreme, multe dintre ele traduse în lb. romana. Cu toate acestea, mediile de informare în masă continuă să vehiculeze informaţii superficiale cu privire la subconştientul uman. Oamenii de bună credinţă duc vorba mai departe şi privesc cu scepticism (de multe ori cu dispreţ) sau chiar şi numai cu indiferenţă la cei care, din experienţă proprie, încearcă să schimbe un pic sistemul de valori cu care ne-am obişnuit. Cu siguranţă se rescriu paradigmele acestei lumi noi şi chiar este cazul să ne ajutăm, să o facem chiar noi, împreună, căci nu vine nimeni, de nicăieri, să ne-o facă. Propoziţii de felul ”Subconştientul este cam prost” sau “Staţi puţin, el nu este cam prost, dar trebuie educat”… Şi educaţia merge destul de des către satisfacerea dorinţei de câştig material, de putere, de faimă. Nu vorbesc de oamenii care au dorinţe echilibrate. Cine nu-şi doreşte ceva dintre cele de mai sus intră în categoria “neinteresanţi” sau “rataţi”. Nu vreau să lungesc mult prezentarea negativă: nu pentru că nu ar intra în subiectul dezbătut, ci pentru că ne-am obişnui prea mult cu idei de felul acesta. Confuzia dintre memorie şi subconştient – noţiuni care doar par apropiate, dar în realitate sunt totuşi diferite – ar putea conduce la alt efect decât cel scontat de mine. Subconştientul cuprinde memoria lucrurilor cunoscute – dar memoriile (cunoscute sau necunoscute) sunt doar o mică parte din tot ceea ce înseamnă subconştient.
Părerea mea este că subconştientul uman este un computer extrem de exact. Cu programe de o complexitate remarcabilă, cu o funcţionare de care suntem conştienţi doar în proporţie de cca.1 – 2% în medie pe omenire. Şi cei conştienţi nu ar fi neapărat cei care scriu sau ţin cursuri, conferinţe: de fapt ei scriu sau conferenţiază în mare parte despre cea ce alţii trăiesc, de la a căror experienţă pornesc, dar la ale căror performenţe nu ajung, de regulă. Trăirile lor sunt doar cu puţin mai sus de medie, dar au meritul de a avea curajul să scrie sau să conferenţieze. Când tot mai multă lume va trece frontiera celor de nivel mediu acum, va fi nevoie ca ceilalţi să iasă definitiv în faţă.
Dar aceasta este altă poveste.
Subconştientul este aşadar un computer uriaş, care procesează în plus acea proporţie de 98 – 99% din activităţile noastre, despre care am putea şti: informaţii sunt în lume – dar nu prea interesează. Doar în caz de boală, atunci când medicina alopată devine neputincioasă sau nu cunoaşte decât calea bisturiului, ajungem la punctul de interes. Drept să spun, şi eu am ajuns pe aceeaşi cale aici, acum. Este drept, erau alte vremuri – dar admir mult pe cei care au ajuns din proprie iniţiativă, curiozitate, dorinţă arzătoare de cunoaştere. Da, ştiu că sunt destui oameni care încep să se intereseze de alte aspecte, puţin discutate până acum. Unii dau înapoi, căci rudele, prietenii, colegii, o parte imensă din mass-media descurajează. Ce fac eu aici este să demonstrez, cu fiecare cuvând pe care îl scriu, că lucrurile sunt reale, complexe, şi sunt încredinţată că, dacă descriu pe larg despre această complexitate, voi naşte întrebări. Voi trezi curiozitate pentru a căuta răspunsuri. Mai scriu să vă îndoiţi de tot ceea ce scriu aici, pentru a le descoperi singuri, cu puterile pe care cu siguranţă le aveţi… Pentru a vă descoperi pe voi înşivă – căutători pe meleagurile universului…
Subconştientul procesează, aşa cum am mai scris şi în alte articole, un volum uriaş de informaţii, ţinând de câmpuri puţin percetibile – de regulă – celor mai mulţi oameni. Câmpuri de frecveţe diferite – fiecare cu valorile lui, cu particularităţile lui, cu “lumea” lui materială şi energetică. Lumea memoriilor, lumea informaţiilor permanent circulante în spaţii pe care doar le intuim acum. Bun şi atât, aşa se poate merge mai departe… Pentru că adorăm libertatea, spaţiile ample, deschise, pline de simfonii nemuritoare…

Creierul nostru, în schimb, poate sau nu poate decodifica exact ceea ce acest întreg univers uluitor poartă, şi ne poartă, cu aripile pe care noi le numim azi atât de plastic: sufletul nostru.
Într-adevăr, creierul nostru nu poate decodifica deocamdată mai mult decât arată senzorii corpului căruia îi aparţine. Dacă deschidem discuţia despre cei care pot decodifica treptat o parte a informaţiilor procesate şi a impulsurilor pentru funcţionarea şi activitatea corpului fizic şi a celorlalte corpuri din sistem (le-am numit fluidice)… nu ne mai oprim, din nou!!… De aceea vom deschide acestă idee – dar o vom continua cu alte prilejuri. Ceea ce este de menţionat aici se leagă de ridicarea nivelelor de frecveţă ale vibraţiilor galactic-planetare: galaxia întreagă, din trepte în trepte, trimite seturi întregi de impulsuri sub formă de unde şi sub formă de fluxuri energo-materiale, către toate structurile sale (stele, planete), şi toate vieţuitoarele care le populează. Ridicarea valorilor vibraţionale locale conduce la modificarea genetică a tuturor vieţuitoarelor planetare. Câmpul de percepţie senzorială se modifică treptat: mai întâi conştientizările se îndreaptă către clar-intuiţie, care se desface treptat, la rândul său, în clar-simţuri. Oamenii încep tot mai des să audă sunete străine, să vadă entităţi astrale, să-şi perceapă chiar plexurile de mare putere care se deschid, în special pe lateralele capului: două plexuri mari – aurii sau argintii. Nu vă speriaţi, nu sunteţi bolnavi – sunteţi cât se poate de normali. Nici nu vă avântaţi să vă credeţi deosebiţi: majoritatea oamenilor care percep astfel de plexuri (mişcarea lor rotativă) nu spun nimic, de frică să nu fie trataţi de nebuni; sau – dacă au cunoştinţe despre entităţi, cred că, dacă este vorba despre energii aurii sau argintii, acolo se află un sfânt care le vorbeşte. Ajutătorii noştri există, sunt pe lângă noi, dar nu se manifestă în acest fel!!
Vederea laterală în spectrul eteric şi astral este mai puternică decât cea centrală: ştim acum despre faptul că retina are celule specializate, pentru formarea imaginilor, concentrate în mijlocul ei; pe margini retina nu este „goală”, ci împleteşte treptat celule specializate în percepţiile imaginilor din spectrul fizic cu celule specializate în percepţiile imaginilor eterice şi astrale. De aceea se percep mult mai rapid imagini eterice şi astrale cu privirea laterală (impresia generală că ceva se mişcă la marginea câmpului vizual), şi mult mai puţin cu cea centrală. Datorită faptului că celulele nu sunt complet delimitate în câmpul structurilor retiniene, ci se împletesc peste tot aici, mai mult sau mai puţin de la centru spre margini, se poate forma la un moment dat o imagine eterică sau astrală destul de clară, care insă poate avea o oarecare instabilitate (apare repede – dispare repede) în funcţie de puterea şi de experienţa întrupatului.
Voi dezvolta pe parcursul mai multor articole astfel de modificări de percepţii. Ele ţin, de fapt, de modificări corporale, datorită volumului mare de energii de vibraţii foarte ridicate, modificări corporale despre care sunt necesare detalieri preliminare. Imaginile de acest fel se formează tot timpul, dar ele nu sunt conştientizate stabil. Se formează păreri, intuiţii. Dar ele rămân în subconştient - nimic nu se pierde.
Sunt percepute permanent şi felurile în care circulaţiile şi dezvoltările se formează, se desfăşoară şi dispar – dar îşi lasă amprentările în câmpul eteric-astral care ne înconjoară, la fel ca şi întrupaţii în corp solid. Subconştientul lucrează şi la nivelul memoriilor eterice – dar şi al altor corpuri: eteric, astral, mental şi cauzal – în special; spiritual, dumnezeiesc, enesic şi supraenesic – mai estompat. Toate informaţiile sunt stocate şi apar în conştient odată cu cele puternic activate în câmpul fizic: nu suntem conştienţi de un astfel de „pachet”, dar tocmai acest pachet formează volumul puternic marcat al memoriilor şi înţelegerilor noastre. Este ca şi atunci când facem deosebirea între o imagine în 2D şi una în 3D... poate cu deosebirea că simţurile noastre sunt purtătoare a unui pachet mult mai complex, despre care putem să folosm expresii precum: 4D – până la 9D.
Ceea ce numim astfel subconştientul nostru poartă o astfel de complexitate. Şi – sincer!! – sunt foarte conştientă că eu însămi nu conştientizez (nici măcar la nivel intuitiv, decât ca existenţă a ceva ce se află dincolo de înţelegerile mele): toată bogăţia care poate merge mult mai profund în adâncime, aşa cum este ea percepută de superiorii mei, nemaidiscutând despre entităţile din dimensiunile paralele sau din alte universuri superioare.
Iată cum este necesar să ştim multe lucruri legate de subconştientul nostru. Sau despre faptul că azi graniţa dintre subconştient şi conştient devine din ce în ce mai subţire, conducând chiar la desfiinţarea graniţelor dintre necunoaştere şi cunoaştere.
Cunoaşterea propriului subconştient, cu bogăţia sa uluitoare de ramificaţii la nivelul tuturor segmentelor spaţiale şi temporale ale omenirii va fi, de altfel, şcoala viitorului. O şcoală fără alte structuri sociale, o şcoală doar familială, în care experienţele membrilor familiei se vor împleti – împletite la rândul lor cu toate cunoaşterile oamenilor din generaţia planetară a timpului trăit. O şcoală pe care o alimentăm permanent prin trăirile noastre şi ale tuturor vieţuitoarelor planetare. Suntem astfel proprii noştri profesori, profesorii cu înaltă specializare şi pentru noi înşine, şi pentru toţi oamenii de pe Pământ, şi pentru toate entităţile astrale care ne însoţesc pe calea unor astfel de deveniri.
2. DOAR CÂTEVA IDEI DESPRE CÂMPUL DE DESFĂŞURARE AL SUBCONŞTIENTULUI
Dar încă discutăm despre neînţelegerea acestui subconştient. Despre confuziile născute de faptul că ne confruntăm frecvent cu necunoaşterea unor lucruri prea puţin mediatizate. Cum ar fi faptul că un singur impuls cerebral se constituie stimul pentru mai multe circuite cerebrale deodată: se spune azi că 6 circuite cerebrale se activează la un singur stimul – dar a avansa valori este ceva efemer, mâine se vor spune 10, în funcţie de descoperiri mai noi: este bine să ştim că sunt mai multe şi, pe măsura trecerii timpului, ele vor fi şi mai multe – dar şi capacitatea noastră de înţelegere şi decodificare va creşte mult. Astfel de circuite activate simultan la un singur stimul sunt de fapt circuite deja folosite, reprezentând manifestări deja consolidate: adică de aceeaşi natură (vibraţie) – sau asemănătoare, sau complementare. Tocmai de aceea ele interacţionează imediat – chiar luând-o înaintea unui element nou, care tocmai trece graniţa dintre subconştient şi conştient. Şi, în puterea obişnuinţei (conform dictonului “Nu este mai uşor drumul mai drept, este mai uşor drumul pe care îl cunosc eu!!”), mergem în continuare pe drumul cunoscut.
Subconştientul poartă cu sine memoriile tuturor corpurilor noastre fluidice. Cred că sunteţi deja obişnuiţi cu termenii pe care îi folosesc. Fiecare corp are memoriile sale active şi memoriile sale latente; ele transmit prin fluxurile energetice către toate celelalte corpuri, în cascadă, informaţii despre diverse particularităţi ale posibilităţilor noastre de activitate, dar şi de neputinţe care pot fi corectate, de manifestări şi cunoaşteri care pot fi îmbogăţite.
Subconştientul poartă astfel cu sine toate talentele noastre reale – nu cele pe care societatea, sau părinţii, sau admiraţiile noastre la adresa altor oameni ni le incumbă tot timpul. Deşi tot el ne poartă aspectele negative, durerile, încrâncenările, neacceptările… Ele sunt pe de o parte cele proprii – purtate la nivelele de vibraţii asemănătoare (din memorii, aşadar), precum şi cele purtate din informaţiile momentane ale lumii: cele vehiculate de societate, purtate de fluxurile energetice aşa cum ştim acum diverse date despre curentul (fluxul) numit de noi electric. Sunt cele conştientizate de noi şi cele pe care nu le conştientizăm.
Dacă sunt înţelese talentele proprii şi condiţiile generale de aplicare în societate – avem de-a face cu oameni care “reuşesc” în viaţă.

Dacă şi inteligenţa nativă vine şi ţine cont de toate aspectele condiţiilor existente în societate (mediatizate mai mult sau mai puţin) şi le decriptează corect chiar şi pe cele mai fine, care au însă potenţial de desfăşurare bogată – ceea ce formează o viziune complexă – atunci avem de-a face cu: genii, oameni de afaceri. Se poate şi cu mari criminali.

De asemenea, oamenii de afaceri se pot confrunta cu organizaţii care pot specula aplicaţia lor: fie organizaţii statale sau supra (infra-, ultra-, para-, meta- !!!) statale: dacă se profită de situaţii, de războaie, de foamete, de boli, de producţii sponsorizate de reţelele lor obscure, atunci devin marii moguli ai societăţii noastre.

Să vedem şi alte aspecte. Dacă spunem – cum tot auzim – că subconştientul nu poate face diferenţa între un eveniment real şi unul imaginat, părerea mea este că imaginaţia ţine de conştient – şi mai de loc de subconştient: modul în care decodificăm corect subconştientul, modul în care decelăm corect stimulii din mediu înseamnă că ţinem imaginaţia în frâu. Adică alegem din intuiţii ceea ce este bun pentru noi (şi nu neapărat plăcut) şi folosim în viaţa curentă muncind, gândind, coroborând toate cele pe care le ştim şi le aflăm din mers, mereu mai departe.
A pune frâu imaginaţiei nu înseamnă a tăia visarea, ci a o echilibra, căci avem nevoie de imaginaţie. Viziunile se nasc la graniţa dintre realitate şi imaginaţie, până ce viziunea cucereşte cu totul câmpul mentalului nostru activ.
Toate acestea ţin de felul în care ştim să ne gestionăm relaţia dintre subconştient şi conştient. Şi dacă nu “iese” bine… spunem că suntem cam.. inconştienţi de tot ceea ce este cu adevărat bun pentru noi. Nu credem că subconştientul ne-a arătat de fapt ceea ce este BUN DE CORECTAT, nu credem că am venit pe această lume pentru a ne cunoaşte limitele, neputinţele, negativităţile şi pentru a începe (sau a continua, sau a finaliza) corecţiile. Adică pentru a evolua.
Subconştient şi conştient… Lucrăm simultan cu toate. Învăţăm multe, ne supunem celor mulţi, cu sârg, şi nu de puţine ori cu drag. Dar vremurile noi cer multe lucruri noi. Dacă am fi urmat cu sârg doar ceea ce ne învaţă şcoala, sau religia, sau politica, dacă am fi aşteptat să facă alţii ceea ce putem face noi… unde am fi ajuns azi?!.. în nici un caz stând în faţa unui computer şi vorbind despre valorile subconştientului – înalte, dar nedescifrate încă corect. Chiar dacă de acolo ies la suprafaţă şi cele mai joase – tot spre înalţare apar, spre conştientizare şi autocorectare. Subconştientul nu ne arată limitele inferioare pentru a le urma, căci spiritele umane au o capacitate de autocorecţie uluitoare: poate că acest cuvânt – uluitor – este o exprimare euforică – dar aceasta este chiar realitatea, adevărul… Putem să ştim că avem capacitate de a alege să mergem cu manifestare diametral opusă impulsurilor noastre negative şi acest lucru este de ajuns ca estomparea lor să fie vizibilă în timp. Nu prea mult timp în continuare, începând cu momentele conştientizărilor.
Putem să avem încredere în subconştientul nostru şi să căutăm mereu să desfacem fluxul de intuiţii care ne vine de acolo. Creierul poate acţiona cam ca în faţa unui pachet de cărţi de joc: iei pachetul în mână, te uiţi la el, la ceea ce este înscris pe prima carte – pe faţa ei exterioară şi la ultima carte - tot pe faţă ei exterioară. Vei vedea o cărămidă care are o faţă de un fel şi o altă faţă – de alt fel. Nu?! Dacă ştii că totuşi este un pachet de cărţi, le desfaci. Şi vezi multe lucruri interesante: intuiţia te determină să desfaci pachetul, restul vine de la sine…
Circula pe net tot felul de filmuleţe în care se rată ce uşor ne păcăleşte creierul. Sunt şi cărţi care arată cât se poate de clar acest lucru. Şi astfel începem să ne remodelăm încredinţările. Părerea mea este, aşadar, că subconştientul nu este de loc primitiv în exprimare. NOI suntem, în astfel de perioade de vibraţie foarte joasă, primitivi în acceptări, în înţelegeri. Dar totuşi suntem în curs de înţelegere, la nivele mai mult sau mai puţin studiate – iar acest lucru trebuie să ne mobilizeze. Suntem îndoctrinaţi ştiinţific, religios, social… cum încercăm să scoatem capul, să deschidem gura… nu vreau să fiu nici sarcastică, nici agresivă... Aş putea să fiu – dar aleg să nu fiu. Este destul că o fac cu inconştienţă, atunci când sunt necăjită. Alegând atunci când pot, consolidez autocorecţia: subconştientul îmi spune că pot! Şi cred (chiar cred!!) că pot.
Şi astfel ajungem să fim echilibraţi, înţelegători, toleranţi.
Să ne încurajăm şi să ne valorizăm. Să luăm hotărârea să ne urmăm visele – oricât de puţin din ele se poate realiza. Să nu credem că subconştientul funcţionează ca o maşină de făcut avere şi faimă. Sau că nu funcţionează de loc, pentru că nu ne conduce către avere şi faimă… Nu mulţi oameni ajung să le aibă, iar pentru a le face au nevoie azi de concesii de la morală. Ispita este cu adevărat la poarta noastră – noi îi puterm deschide uşa sau nu: ispita de a câştiga mult – pentru că alţii nu câştigă de loc. Ispita de a călca peste cadavre pentru un vis murdar. Ispita de a conduce chiar o familie prin impunere şi prin insuflarea respectului prin teamă…

Şi voi veţi găsi încă multe alte feluri de ispite.

Dar şi căi de a le ocoli.

Să ne urăm succes, reciproc!!

21 de comentarii:

Elena spunea...

Am inteles de mult ca fiind mereu atenti la ceea ce spunem si facem,clipa de clipa,putem accesa.imensa inteligenta a subconstientului nostru.Avem aceasta putere,de a schimba"softul"creierului nostru.Avem nevoie sa spargem crusta de informatie negativa care ne-a coplesit.Si asta e cel mai important lucru:suntem in stare sa alegem,in mod constient ,daca traim -cum scriam intr-un comentariu pe Empower-la nivelul de sus al evolutiei umane sau coboram in bezna inconstientei colective.Inconstienta care nu ne lasa sa ne trezim din vis.

Adrian spunea...

Coerenta ,bun simt,deschidere,intr un cuvint sunt impresionat.Nu comentez,pentru ca nu am ce,asta este,pot spune doar da,asa e.Vezi ce bine completez cu ultima postare pe blogul meu,si de aici cea ce am mai afirmat,scriem Cartea Vietii.Pe teme diferite,aceasi deschidere.

Cristiana spunea...

Multumesc mult, dragii mei!
Este un subiect pe care l-as desfasura cat o carte din puntele de vedere ale celor care îi sunt caracteristice in partea mai putin perceptibila. Eu incerc sa mai introduc niste notiuni mai greuţe pe colo-colo, sa ne obisnuim cu intelegerea profunzimilor. Si, in plus, vehiculam niste notiuni care - cred eu - sunt insuficient explicate, macar cat imi dau eu seama, din punctul meu de vedere. Multi clarvazatori se ocupa de sanatate, ar putea sa se mai ocupe si de altele, macar in paralel, pe bucatele, ar fi de mare folos. Atunci ar fi o imagine mai complexa, si la alte nivele de cunoastere ale oamenilor. In fine, treptat ne intelegem, intelegem si prin intuitie, si prin informatie.
Am mai scris si prin alte parti, eu apăr acest subconştient, pentru ca el imi furnizeaza aproape totul, o bogatie de simtiri, de revelatii, pe care chiar daca la inceput nici eu nu le inteleg bine, tocmai acest fel de neintelegere ma determina sa studiez in amanunt. Asa sunt facute toate studiile. Acum am avut niste revelatii deosebite privind energiile, apele si oamenii in Tibet, am vizualizat niste lucruri pe care nici eu nu le inteleg bine - tocmai asta ma face sa studiez in amanunt, in perioada urmatoare.
Elena, LA MULTI ANI DE ZIUA TA, draga mea!! Ti-am lasat urare si pe blogul tau, iti doresc inca o data sanatate si drag de înălţare spirituală! Cred ca restul vine de la sine!!

Anonim spunea...

Un articol care m-a uns pe suflet!
Care a pus foarte multe puncte pe foarte multi "i".
Intradevad, deseori simtim ca putem gasi raspunsurile la intrebari in propriul nostru subconstient.
Doar ca trebuie sa invatam sa cautam, sa descoperim, sa alegem ceea ce ni se potriveste ACUM din "vastul" subconstient permanent, vesnic.
Multumesc pentru formularea facila a informatiei.
A alunecat direct in suflet, fara efortul recodificarii mentale la nivelul propriu de intelegere a acestui domeniu !

Cristiana spunea...

Ma bucur mult de tot!!!
De fapt, m-am gandit la o formulare cam in acest fel, iar pentru cei care vor mai multe amanunte, scriu cam asa cum am procedat acum, "Cateva considerente teoretice" cu link catre dezvoltari laterale in Bucuria Cunoasterii, iar cand, cu timpul, se va consolida intelegerea unor lucruri in plus, omul se va duce si acolo unde este mai complex.
Sunt atat de multe de spus despre acest subconstient, incat, vrand-nevrand nici nu se poate aborda totul deodata. Asa incat, treptat, vom mai aprofunda cate ceva din multul care da viata, si sustine bogata noastra viata interioara si exterioara!!!
Sanatosi sa fim, restul le vom duce impreuna!!
Cu multumiri, Cristiana

dan ioanitescu spunea...

Am fost putin derutat la inceput pentru ca eu categoriseam diferit, dar am inteles. Intelegerea mea folosea subconstientul ca pe o marchiza, loc tampon intre inauntru si afara, mai haios spus, loc de popas intre baroneasa si ducesa, cu prerogative reduse.
Am limite cu enesicul si supraenesicul dar le voi depasi pt ca am vazut ca ai mai postat pe tema aceasta. Nu este deloc departe de ceea ce cred, doar ca este o abordare din alta perspectiva, mai complexa si mai nuantata. E frumos! Si limpede.

Cristiana spunea...

1. Da, nici nu am postat bine articolul - eram in faza de corectare a textului - cand mi-am dat seama ca ar trebui sa mai spun acum cateva lucruri importante, dar am lasat textul asa, gandind sa vad in ce directii se inscriu comentariile. Eu m-am gandit, printre altele, la notiunile de: subconstient, constient si supraconstient. Caci oamenii fac deosebire intre sub-constient si supra-constient, iar intre ele constientul mediaza relatia: intre un sub-constient care ar procesa elemente de vibratie joasa (animalica, mai direct) si un supra-constient inaltator, dumnezeiesc, sublimand realitatea si ajutand mereu spiritul sa se inalte catre lumile superioare.
O sa scriu zilele acestea despre o astfel de directie.
Stiu ca se vehiculeaza des asemenea imagini, asa cum discutam frecvent despre ceruri si despre pamanturi.
Interesanta imaginea de tampon intre cele dinauntru si cele dinafara. Cumva ganduri (interioare) si manifestari exterioare (actiune, comunicare curenta) ??
2. Problema enesicului si supra-enesicului va face subiectul unui capitol aparte cand voi deschide blogul de profil spiritual - sisteme corporale. Deocamdata sa spun ca sunt segmente de frecvente ale vibratiilor galactice, comune stelelor si planetelor din galaxie; merg in continuarea celor pe care eu le numesc spirituale (orientalii: buddhice) si dumnezeiesti (orientalii: atmice). Frecventele merg mai departe chiar pentru Pamant, dar energiile si materiile de frecvente care apartin acestor segmente superioare celor supra-enesice nu intra in sfera corpurilor umane, ci numai dimensionale (sistemele corporale ale entitatilor din dimensiunile paralele). Fluxurile de filamente enrgetice si materiale contin insa si filamente mai rare de energii si materii circulante chiar in dimensiunea noastra de evolutie, in lumea noastra, Astfel de filamente cu foarte inalta vibratie circula prin corpurile noastre, dar NU formeaza structuri. Dupa cum le percep eu, sunt cu aspect opalescent si apoi ar mai fi ceva foarte putin perceptibil de mine, in doua alte segmente, unul superior celuilalt, unde ultimul este doar intuit de mine, nu vad propriu zis, dar stiu ca mai este ceva, chiar in dimensiunea noastra.
Termenul "enesic" (cu varianta supra-enesic - de-asupra enesicului) este chiar de provenienta romaneasca, dupa cate stiu eu: cel putin in literatura romaneasca, chiar si inainte de revolutie. Stiu ca a fost folosit de catre o persoana foarte draga mie, desi nu a stiut asta niciodata (dar cred ca a banuit): acad. G. Macovschi. L-am cunoscut in primavara vietii mele, i-am inundat o clipa existenta cu intrebari puerile, ingenue as zice azi, dar atunci ma rusinam... dar nu dadeam inapoi!!! Mi-a incurajat avantul de 12 -13 ani, m-a rugat sa nu devin niciodata ceea ce as fi dorit atunci sa fiu: cu alte cuvinte sa cred ca as fi deplasata prin sinceritatea mea... Caci sinceritatea este buna, atata timp cat nu frizeaza cruzimea... Si crescand, am repetat mereu in minte sa nu uit sa fac ceea ce promisesem marelui OM care - fara sa stiu prea multe atunci despre dansul, mi-a luminat o clipa viata.
Azi vorbesc despre lucruri aflate dincolo de granita enesicului si dincolo de granita supraenesicului .. Trepte de vibratie, campuri si creatii de vibratii atat de inalte, incat cele ce se petrec in lumea aceea ne este foarte greu de inteles....
Dar nu si imposibil.

IULIUS spunea...

Sa nu ne lasam prada subconstientului...
acest "depozit ancestral" -Carl Gustav Jung - apropie fiinta umana, prin ale sale manifestari apartinand firii, de animalitate...

un univers imens cu manifestari ciudate

Cristiana spunea...

Aoleu! Iulius...
Imi dai voie sa-ti raspund cu un articol????????? :))
Doar un cuvant acum... mai evolueaza lumea in cunoastere, fratele meu!!!
Nu fi trist, ciudat este numai ceea ce nu cunoastem.. SUBCONSTIENTUL ESTE CEL MAI BUN PRIETEN AL TAU!! Nu stim - si de aceea atata suferinta pe lumea asta...
Însă îti respect incredintarea, daca credem ca ne tragem din maimuta de acum cateva mii de ani... cam asa ar fi. Sa stii ca religia, asa cum o fi ea de politica azi, spune multe lucruri adevarate, drepte. Toate religiile lumii, nuantat, mai pe drept sau mai pe ocolite.. Ca spirit evoluant, aici e durerea cea mai mare, nu acceptam ca intre animalul care am fost, corect, candva, si cel ce suntem azi - OM.. CREATOR CONŞTIENT - este diferenta de o ETERNITATE!! Ca oameni aici, pe Pamant, ne cam tragem din marii Făuritori ai lumilor divine.. Ei ne-au oferit corpurile lor spre folosire, chiar ne-au creat si ne-au dat un anumit fel de suflare, sa ne fie de folos in toate cele pe care le traim.. Ceea ce nu se crede chiar pe toate cararile.. Suntem coboratori.. nu din extraterestrii din stele, dar chiar am acum incredintarea ca din multa lumina!!
Da, trebuie sa scriu inca cel putin 2 3 articole despre aspectele acestea...
Sa traiesti!! Multumesc pentru idei!!
Nu te supara pe mine ca iubesc acest subconstient atat de mult!! Si Dan l-a numit frumos... marchiză!! Cu dantela si evantai!! Mmm.. mmmmmm....
Acum chiar as fi in stare sa devorez tot frigiderul!!!

dan ioanitescu spunea...

L-am cunoscut pe academicianul Eugen Macovschi in studentie odata cu teoria biostructurala. A tinut un curs la Predeal, intr-o tabara studenteasca. Apoi am stat putin de vorba cu el, cativa.
De la el am ramas cu notiunea de camp noesic, de la "noesis", inteligenta. Sper ca nu fac o confuzie si ca vorbim de doua lucruri separate. Ceea ce spunea acum vreo 30 de ani era ca suntem pe a cincea treapta de dezvoltare (evolutie) a materiei si ca in afara de om caruia ii apartine campul noesic mai exista concomitent cu el si a sasea treapta, dar ca nu se poate pronunta daca este om sau altceva.

Cristiana spunea...

Am cautat si eu acum si am gasit mai clar ca sa iti dau un articol despre lucrările dânsului.

http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=643

Biosic, enisic si supraenisic.
Diferenta dintre enisic si termenul folosit de mine, enesic este cumva asemanatoare diferentei intre mental si mintal. Cred ca este mai convenabil pentru noi sa folosim enesic.
El a numit prin acest termen materia enigmatica si dupa cate stiu eu - citind din cartea pe care am citit-o inainte de '89 (Doamne, posibil si altii, nu vreau sa devalorizez pe nimeni, asta stiu eu de acolo.. ) a spus CLAR ca este o materie STRUCTURATA!!
Da, scrie si aici.. Citeste tot articolul, este foarte corect.. Ceea ce consider ca este ceva exceptional, lucru pe care azi bioterapeutii sau in fine, cercetatorii care vorbesc despre culori aurice, de corpul de lumina, etc., nu tin cont. Lumina este RADIATIA care emana, la fel ca si SUNETUL, din compactizarile fluxurilor de materii filamentare (filamente, firisoare foarte subtiri circulante in mediul universic, din care si planeta preia pentru corpurile plantelor si vietuitoarelor marunte.. in fine si mai mari si mai mici.. pana la mamifere, cum am spus prin texte). Doar ca dansul credea ca omul nu poarta structuri enisice si supraenisice (cum le numea mai clar dansul); cam asa este, cam doar 8 10% din populatia actuala a lumii - ajutatori puternici cu sarcini mari, au in compunerea sistemului lor corporal si structuri din astfel de materii. Dna Elena (si nu mai stiu cum) , care a vorbit aseara la emisiunea Codul lui Oreste, spunea de materie opalescenta, dar fara sa mentioneze seturile de frecvente intermediare intre opalescent si atmic (eu le numesc pe romaneste dumnezeiesti).
O sa citesc si eu articolul cu atentie, m-a fascinat doar si cat am citit acum, din 3 in 4 rânduri..
Mama credea si ea (a vorbit mai mult cu dansul.. ei! ca intre adulti), si crede si ea ca avea putere de patrundere prin clarviziune. Spusese ea atunci ceva, ca le "cam vede".. dar eu ma uitam la mama si la tata ca mâţa in calendar!! Eu il atacasem pe dansul cu un extaziat "Vreau si eu, ce n-as da sa merg si eu sa calatoresc ca si dvs.!!!" Dânsul mi-a spus ca voi calatori, cu siguranta, in locuri despre care nici cu gandul nu gandesc acum!! Dar stiu ca am vorbit mult, cateva zile la rand, ne-a povestit multe. Mama a luat legatura cu sotia dansului cand ne-am reintors in Buc., dar eram pe picior de mutare cu necazuri multe si am pierdut legatura. Dar a fost de ajuns ca sa ma determine sa nu uit niciodata ceea ce mi-a urat din tot sufletul dânsului, văzând că mă tot rusinez de sinceritatea mea, de exploziile mele de admiratie.. de fapt ma rusinam pt. ca mama ma fixa insistent sau ma smucea de mână!! Na!! trebuia sa faca educatie năzbâtiei de fete pe care o avea de la Dumnezeu in dotare!! (Si acum zice că nu m-am civilizat!!) Dar eu stiu ca de undeva, de acolo de sus, Dânsul ne priveste.. PE AMANDOI, ACUM, CA NE GANDIM CU DRAG LA DÂNSUL!!!
Aaaaa... da, Eugen... nu stiu de ce am tot crezut ca George. Am citit si eu acum. Ai dreptate.

Eu am scris mult despre permeabilitatea tegumentelor la populatiile lemuriene si atlante, ceea ce facea posibila in special hranirea si evacuarea osmotica! Nu ma bag acum in acest proces, trebuie discutie foarte larga, am scris in cateva capitole pe larg. Dar vad acum (!!) ca si dânsul a scris despre permeabilitatea membranelor!!

Sa inchidem acum discutia, am cam lungit-o mult!!
Dar frumoasa!!!

dan ioanitescu spunea...

Se pare ca sunt doua notiuni distincte:
Iata:
http://sanatate.jurnalul.ro/stire-paranormal/fiinta-umana-313884.html


"Astfel, savantul român, academicia­nul Eugen Macovski, în perioada dinainte de 1989, a lansat “Teoria pluralităţii nivelurilor de structurare ale materiei în univers”. El afirma că materiei vii, în afară de structura moleculară, fără viaţă, îi este specifică şi biostructura.



Câmpul noesic

Cele două nu fac o structură chimică, ci una biologică, în continuă dezvoltare. Această biostructură ordonează funcţiile materiei vii şi se destramă o dată cu moartea. Biochimismul din molecule coexistă cu biostructura, furnizând substratul energetic de transformare a moleculelor din combinaţiile chimice în materie biostructurată. Bioplasma generează emisii care, în ansamblu, formează structura materială a câmpului biologic, cu ajutorul căreia organismul viu poate acţiona de la distanţă asupra altor organisme vii, influenţându-le comportamentul. Evoluţia componentei bioenergetice a materiei creează o formă superioară de organizare a materiei biologice vii, ce poartă numele de noesic. Aici se regăsesc procesele superioare ale gândirii abstracte. Noesicul generează o altă formă de organizare a materiei vii, materia structurată enisic, ajungându-se în continuare pe trepte de dezvoltare până la nivelul supraenisic. Enisicul şi supraenisicul există în alte condiţii ale Universului, diferite de cele pământene. Câmpul noesic al unei persoane poate influenţa de la distanţă o altă persoană sau vietate, chiar şi obiectele."
Merita citit tot.

dan ioanitescu spunea...

Iata ca ce ne povestea Macovschi de nivelul urmator in biostructura -el identificase 7 niveluri, noi fiind pe 5, se pare ca 6 si 7 ar trebui sa fie enisic si supraenisic. Da, dar inteleg ca aceste campuri sunt interferente cu toate elelalte 5. Daca putem sa trecem constienti prin 6 si 7 inseamna ca ne iluminam?

Cristiana spunea...

Da, am parcurs articolul, m-am bucurat ca si dansul a inceput sa foloseasca termen mai romanizati,
Totusi.. vorba ta! ma mananca sa spun ca avem cartea tehnica chiar la purtator, noi am primit-o, am folosit-o mult timp, si acum ne dam seama cu ce am ramas dupa ce am inchis-o ca sa vedem cu ce am ramas. Orice examen este o realitate necesara pentru cel care il da in faţa sa proprie, este cam eronat ca il dam pentru..profesor, de fapt si profesorul da un examen: de corectitudine, de seriozitate, de morala... Mai răruţ!! Dar si asta se invaţă. Ca toate cele.
Si ar mai fi ceva. Corpurile spiritual si atmic (dumnezeiesc)chiar au forma, au structurile fixe cele mai stabile si indestructibile, create de entitati foarte profund specializate; spre deosebire de celelalte corpuri, care sunt mostenite de la parinti si deja partial destructurate din generatiile anterioare, ţinute în condiţii departe de a fi optime traiului omenesc normal.
Sunt oameni care le percep structurile si oameni care nu le percep.
Nu va trece mult timp pana ce TOTI oamenii le vor percepe, inclusiv pe cele ale suprastructurii spirituale: acele corpuri pe care eu le numesc enesice si supraenesice. Cele opalescente si inca 2 se vad de catre unii chiar de acum.

dan ioanitescu spunea...

Macovschi era telepat. Telepatiza cu maica-sa. Ne-a marturisit. Iar maica-sa premonitoare:-)-am zis bine?
Am nevoie de parerea ta. Vezi te rog la mine pe blog, mi s-a zis ceva in vis.
Na ca fac si poezie!

Anonim spunea...

Doamna care a fost invitata in emisiunea de ieri a lui Oreste Teodorescu se numeste Elena Ignat, dar apare public sub pseudonimul Razara. Subiectul emisiunii de ieri a fost "Terapia prin culoare".
Doamna Elena, dincolo de chipul frumos si plin de zambet, este un om care a cunoscut un destin marcat de o profunda durere.
Si-a regasit echilibrul si bucuria de a trai in Lumina lui Dumnezeu.
Ea insasi radiaza acum Lumina catre cei care au nevoie.

Cristiana spunea...

Imi pare rau ca nu am fost mai rapida cu raspunsurile - nu stiu ce s-a intamplat si nu am mai primit pe mail comntariile. Le-am descoperit cu totul intamplator azi de dimineata si apoi a cazut net-ul. Abia acum o sa incep sa raspund.

Multumesc pentru informatiile primite despre dna Elena Ignat. M-am bucurat, dansa a spus ceva care m-a determinat sa gandesc ieri mai mult: poate nu este de loc rau ca forteaza uneori nota cu gingaşirea cuvintelor, gândind că poate in acest fel va mai sensibiliza oamenii duri si grei la vorba. Chiar a spus acest lucru in emisiune.
Fiecare avem o sarcina si o indeplinim folosind tot felul de unelte care pot conduce la imblanzirea, la mlădierea asprimii oamenilor si vremurilor..
Este de reflectat, cred eu..
Inca o data, multumesc!!

Cristiana spunea...

Cateva cuvinte, Dan, inainte de a scrie un articol despre dimensiunile realitatii concrete si iluminarea. Adica ce nu este si ce este iluminarea.
Termenul de iluminare este specific numai acestui moment pe care il traim acum, in etapa pe care am denumit-o intuitiva: specifica intuitiilor si muncii manual-tehnologice. Indiferent de cat de inalta poate ajunge vibratia medie planetara, in dimensiunea noastra nu se poate trai in corpuri de toate materiile, de la fizic la supraenesic: si apoi termenul supraenesic este cuprinzator pentru o gama intreaga de trepte de vibratie pe care nu le simtim decat comparativ cu cele pe care le cunoastem destul de bine - chiar daca nu si in aceast etapa pe care o traversam acum. Sunt multe frecvente aici, mult mai multe decat in fiecare dintre segmentele de la fizic la dumnezeiesc.
Am inteles in ultimele zile ca termenul de "opalescent" este atribuit perceptiei unor structuri de vibratii foarte inalte, pentru cercetator, dincolo de segmentul dumnezeiesc atmic - de la enesic in sus. Cineva poate percepe segmentul enesic in culori opalescente, sau poate percepe enesicul in culoare specifica sau cu structuri de diferite culori, in functie de structurile interioare (corpuri, in cazul nostru). La fel si in cazul supraenesicului. Ceea ce eu percep opalescent este segmentul de dincolo de supraenesic, in timp ce altii pot percepe ceea ce eu numesc opalescent - la fel ca si supraenesicul perceput de mine. Si asa mai departe.
Ceea ce numim iluminare, trezire, sunt termeni specifici unor comparatii foarte apropiate de ceea ce avem acum. Ne referim la ceva care poate fi inteles, practicat cu ceea ce avem, dar numai unii stiu ca le avem, in timp ce altii - nu. Vom vedea in urmatorul articol ce NU ESTE iluminarea si ce ESTE ea. Dar mai intai, ca sa fiu in directia raspunsurilor clare, vom vedea mai intai ce numim dimensionalitatea realitatii noastre concrete.
Pe urma vom intelege, cred eu, mai bine tot ceea ce discutam aici. Sau la ce se refera altii.

Referitor la comentariul meu la adresa visului tau, postat pe blogul tau vreau sa-ti spun (da, da, trebuie sa pun si acolo partea acesta de aici, de comentariu, ca sa fie foarte clar..):

Daca eu ma consider oarecum cunoscatoare (fata de unii, dar fiecare punct de cunoastere deschide un con urias de cunoastere, asa incat cel care spune clar, fara urma de indoiala "Stiu ca nu stiu nimic!" stie foarte bine ce spune!!), asta nu inseamna ca, dupa perceptiile mele, ma consider si iluminata. Fiecare moment de evolutie are propriile sale repere. Eu nu ma consider asa, desi altul ma poate considera, dupa propriile sale repere. Stiu bine ce ma desparte de idealul meu. Il pot descrie - dar asta nu inseamna ca il pot si atinge.. e un vis, o himera.. nu stiu.. Stiu ca l-as putea atinge, dar nu l-am atins. Nu stiu daca il voi atinge vreodata, oricum daca ar fi asa - ar fi PENTRU CA VA CRESTE FOARTE MULT VIBRATIA PLANETARA. As atinge idealul din acest moment - dar atunci, in alt moment, VOI AVEA UN ALT IDEAL.. nu?! Pe acesta de acum nu l-am atins vreodata. La nivelul acesta ar fi trebuit sa lupt mult mai mult. Sau nu stiu ce as fi putut sa fac.. Ca ma straduiesc sa ating un ideal - nu inseamna ca il si ating. La mine nu merg chestiile astea, sa fiu iertata. Sunt foarte severa cu mine, chiar daca sunt in acelasi timp intelegatoare. Nu ma refer la toate schemele de constientizare, daca ma straduiesc sa ajung undeva - pierd chiar "undeva"-ul..
Aici este vorba despre cu totul altceva............
In fine, reluam discutia, si din alte puncte de vedere.

Anonim spunea...

Revin frecvent pe acest blog deseori cu o curiozitate: poza de intampinare!
Este atat de ciudat : de fiecare data descopar imaginea care vibreaza perfect cu starea mea de suflet a respectivului moment.
Acum, imaginea trunchiurilor uscate, cu radacinile deztelenite, cu cenusiul si pustiul incremenit parca pentru eternitate imi exprima, din nou, uscaciunea sufletului...
Astept ploaia, astept soarele, astept sa-mi infing din nou radacinile in pamant, astept sa-mi creasca frunzele...
Pe cand imaginea aceasta?...

Cristiana spunea...

Da, da, imi place mult sa schimb fotografiile, ma destind facand taieturi, ma joc cu nuantele, cu lumina, cu stralucirea!!!
Mi-ar place mult si mie sa gasesc asa ceva!! Radacinile acestea le-am pus ca o imagine a lucrurilor pe care le vedem lipsite de importanta - dar ele au avut candva viata lor plina de seva pe care si-au pierdut-o si nimeni nu-si mai aminteste de ea... Aluzie la viata nestiuta a lui Leon Kalustian... A domnului Leon Kalustian... caci da, era un adevarat domn...
Aleg si eu din ce am, din cele pe care mi le trimit prietenii: pps-uri, ma uit, aleg, salvez, pun aici!!).. Mi-a placut mult imaginea pe care ati creat-o si de data aceasta eu am fost cea care am vibrat la cele descrise!! Din nefericire a trebuit sa sterg 2251(da da! 2251 !!) mesaje acum 2 saptamani, pt ca nu mi-am dat seama la timp cum functioneaza gmail, si acum refac arhiva!!! Asa ca toata lumea imi trimite in fiecare zi cate ceva si in curand voi avea din ce alege!!
Chiar voiam sa schimb diseara fotografia!! Dupa 2 zile cea de acum parca ma deprima si pe mine!!
Vedem, gasim noi ceva frumos, plin de viata!!
Imi place tare mult sa vorbim asa!! De toate!!

Muhammed Sevgi spunea...

artvin escort
bartın escort
bayburt escort