Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

CU ADEVĂRAT HRISTOS A ÎNVIAT !

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


joi, 30 octombrie 2008

Starea de revelaţie

Cred că poate fi asimilată trăirii "dincolo de sine", adica dincolo de starea in care omul se află, de regulă, în conştientizare senzorială normală, aceea pe care o cunoaştem din viaţa de zi cu zi. În această trăire, omul se percepe pe sine însuşi ca şi cum s-ar privi dinafara corpului său şi poate percepe orice eveniment, trecut sau prezent cu tendinţe spre viitor, ca şi cum ar fi (ar fi fost) un prezent oriunde în verticala umană a locului. Cel aflat într-o astfel de trăire poate ajunge în acest fel la înţelegerile nivelelor profunde ale structurilor materiale, dar şi a celor din materii fluidice deopotrivă: tot materii, dar aflate pe nivele vibraţionale mai înalte decât cele fizic-solide, făcând astfel parte din acea lume a nevăzutelor cu ochii trupului nostru conştientizat. Cercetătorul care devine un astfel de om aprofundează realitatea înconjurătoare la nivele din ce în ce mai profunde, o învăţătură spirituală care cuprinde toate aspectele acestei realităţi: adica la nivel solid, eteric (vital), emoţional, mental şi cauzal, pe lângă înţelegeri profunde ale societăţii din care face parte. Bineînţeles că orice revelaţie poartă particularităţile evoluţiei omului (spiritului întrupat) care o trăieşte, de aceea este necesară - ca şi percepţia senzorială pe baza căreia s-a ridicat - înţelegerea felului de revelaţie pe care îl poate avea fiecare om. Asta nu înseamnă că există mai multe feluri de revelaţie - ci doar că ceea ce numim conştientul uman decodifică informaţia (prin intermediul structurilor cerebrale) prin puterea sa momentană de înţelegere. Pe măsură ce creşte experienţa preluării, şi integrării preluărilor în manifestarea curentă socială, creşte puterea de decodificare a informaţiilor de la nivelul fiecărui corp fluidic în parte. Omul are puterea de a prelua conştient, din momentul schimbării viziunii interioare a verticalei universale a locului, practic o infinitate de informaţii de care are nevoie atunci când viaţa sa + societatea i le cer. Numim verticala universală a locului totalitatea structurilor locale care emit şi primesc informaţii, fie ele de natură planetară, cosmică, multidimensională, cu legăturile lor cu universurile superioare, de coordonare a tuturor evoluţiilor spirituale.

Schimbarea viziunii obişnuite până acum, de care suntem în continuare conştienţi în acest univers, în această zonă a universului, cu o viziune nouă, ţine de schimbarea concepţiei generale despre Dumnezeu (divinitate) şi spiritualitate, despre evoluţii şi despre universuri. Ţine de schimbarea percepţiei dogmatice a bisericii şi a ştiinţelor deopotrivă. Este necesar să se accepte de la bun început faptul că omul pe Pământ nu este rezultatul evoluţiei din animale, ci rezultatul unei creaţii transdimensionale (transcedentale) pentru ca spiritul să evolueze, şi nu corpul. În asemenea context, este necesar să se înţeleagă şi să se accepte faptul că oamenii au derulat lungi evoluţii pe Pământ în creaţie materială - evoluanţii umani fiind vechi creatori conştienţi, având în spate o lungă evoluţie spirituală - dar şi în comunicare şi relaţionare. Că omenirea a trecut prin etapa de înaltă vibraţie a planetei (a Pământului) tocmai în acest fel, ca creator înălţat, ca spirit de înaltă conştiinţă în faţa biosistemului planetar şi cu o înaltă conştiinţă a într-ajutorării: între ei - oameni care şi-au oferit ajutor de înaltă calitate spirituală, pregătindu-se intens pentru greutatea trecerii unei relativ scurte perioade printr-o vibraţie cosmică joasă: de la ultima glaciaţiune - până în prezent. Suntem în faza terminală a unei astfel de perioade, în care ne-am cunoscut intens neputinţele - aşa cum în faza anterioară ne-am cunoscut forţele cele mai mari pe care le putem avea în acest punct al universului. Să numim prima etapă - etapa mentală: căci creaţia omului era o creaţie de tip mental, bazată pe remodelare şi nu pe acumulare, realizată cu ajutorul corpului mental, mult mai abil decât corpul solid cu care ne-am obişnuit acum, şi de asemenea, comunicarea era de tip mental, stând la baza unei relaţionări extinse, complexe şi de moralitate superioară.
Să numim etapa de joasă vibraţie - etapa intuitiv-manuală: căci omul intuieşte lucrurile cele mai profunde ale creaţiei universale, ale ajutorului universal, ale spiritualităţii profunde pe care a manifestat-o numai cu puţin timp înainte. Creaţia îi este manuală, iar greutatea trecerii printr-o astfel de etapă îl determină să folosească acumularea materială pentru a avea la îndemână cele necesare traiului curent.
În astfel de situaţie, discutăm numai acum, în etapa de evoluţie intuitivă, despre starea de revelaţie - căci trăirea de tip revelatoriu este normală, obişnuită etapelor mentale din evoluţiile creatorilor conştienţi. Este o percepţie totală - doar selectivă din punct de vedere al activităţilor curente: omul le ştie pe toate, dar aplică doar în funcţie de necesităţile momentului. În timpurile noastre, putem percepe astfel totul ca pe o stare comparativă între cele două tipuri de evoluţie - mentală şi intuitivă - care nu se referă însă deocamdată la creaţie, ci numai la percepţia senzorială: cu senzorii tuturor corpurilor fluidice, nu numai cu cei ai corpului solid. O asemenea percepţie în zilele noastre are la bază deocamdată modificarea stării de veghe în profunzimea percepţiei senzoriale, pe care conştientul se sprijină pentru ÎNŢELEGEREA oricăror evenimente şi elemente componente ale manifestărilor curente. Toate apar treptat - dar repede, deşi în mod particular pentru fiecare individ, în funcţie de sarcinile proprii de destin.
Este necesar să se înţeleagă că ajutorul divin nu vine numai punctiform, căci există părerea, în acest moment, că revelaţia de tip divin apare numai atunci când omul ar fi pregătit să o primească. Ajutorul divin se manifestă pretutindeni şi permanent. Omul apare ca fiind pregătit din alt punct de vedere să conştientizeze acest tip de ajutor: atunci când, pentru el, concretul şi abstractul devin, fiecare în parte, virtual unul pentru altul. În acel moment se modifică definitiv percepţia totală asupra vieţii. Acest moment este de fapt momentul unic al revelaţiei acceptate.
Un astfel de element este extrem de puţin înţeles în ziua de azi - dar tot mai mulţi oameni sunt pregătiţi să facă acum acest pas. De aceea se şi discută din ce în ce mai mult despre viitorul acestei societăţi ca având o evoluţie de tip revelatoriu, ceea ce nu înseamnă că ajutorul divin se împarte fiecăruia după un presupus merit, ci fiecare om va fi pregătit să primească ceea ce se dă tuturora deopotrivă, cantitativ informaţional, şi tuturor concomitent, de o înaltă calitate. Fiecare primeşte după particularităţile evoluţiei sale şi în concordanţă cu necesităţile sale de trai, de elevare. Dar ceea ce modifică total viziunea asupra vieţii este calitatea manifestării - înaltă şi permanentă.
Acest lucru conduce la adâncirea cunoaşterii faptului că informaţia circulă energetic - lucru cu care omul este deja familiarizat, prin radio, televiziune, computere, întrebuinţarea curentului electric la toate nivelele vieţii cotidiene. Atunci când apare o echilibrare între necesităţile de trăire concretă şi necesităţile înţelegerilor curente: pe unul sau/şi mai multe nivele de cauzalitate, atunci când omul are puterea de a-şi vedea propriul univers cu o vedere aflată dincolo de cotidianul simplu cu care azi suntem obişnuiţi - el vede, pur şi simplu, sau simte, sau aude. Simte expandarea înţelegerilor sale pe un nivel extins, sau pe mai multe nivele: restrânse la început, dar cu perspectiva extinderii permanente, pe măsură ce îşi găseşte timpul necesar aprofundării fiecărui nivel în parte.
Nimic însă nu este sau devine rupt de contextul derulărilor cotidiene, într-un ritm neîntrerupt de apariţia punctului de iluminare, de revelaţie; există doar o scurtă perioadă de tulburare la început, spre adaptare şi aşezare. Dar viaţa normală merge neîntrerupt mai departe. Totul conduce la necesitatea conştientizării fiecărui nivel de extindere a conştiinţei omului şi, concomitent, la necesitatea conştientizării, sau cel puţin acceptării, că nu există numai nivelul care se află în extindere pentru sine, în acel moment, ci practic o infinitate de nivele, mai mult sau mai puţin înţelese momentan, dar care vor fi treptat înţelese şi efectiv folosite.
Folosirea unor asemenea nivele informaţionale şi creaţionale va sparge tiparele încredinţărilor actuale; iar acest lucru se referă şi la faptul că nu există o reţinere din partea lui Dumnezeu (adică: verticala spirituală coordonatoare a locului) pentru extinderea cunoaşterii omului în profunzime, chiar pe nivele proprii (adică asa cum înţelege fiecare om lucrurile din viata sa) şi pe alte nivele (sectorial, dimensional: adica ridicarea înţelegerii la nivele şi mai înalte, care trec în sfera realităţii altor zone din univers, a dimensiunilor paralele, a altor universuri). Ceea ce la prima vedere apare ca un soi de bariere - concrete, energetice - se dovedesc, în studiu aprofundat, o acumulare de energii la fiecare nivel fluidic în parte, care se constituie în provizii energetice pentru momentul necesităţii de cunoaştere, de aprofundare. De aceea, acest moment, departe de a fi unul obositor, rupe zăgazurile create de neputinţe proprii; alimentându-se din proviziile pe care Dumnezeu le-a ordonat la uşa fiecărui nivel fluidic în parte, totul conduce omul către percepţii pe care numai el, realimentându-se din neputinţele trecute, sau ale altora din jurul său, şi le-ar putea din nou zăgăzui. Numai curajul de a primi (nu numai de a cere - căci ne-am învăţat să cerem, dar încă nu ne-am învăţat a primi!) ordonează curajul de a merge mai departe.

Şi iată că suntem în acest moment în care trăim pregătirile pentru o nouă etapă: de întoarcere către cea străveche - dar ca o ridicare pe o cale spiralată chiar de energiile care se schimbă vertiginos, în fiecare treaptă a vibraţiilor specifice fiecărui corp pe care îl avem, fiecărui câmp care ne hrăneşte şi ne protejează.
Iar acest lucru era foarte bine cunoscut de mayaşi, şi nu numai, aşa cum am spus şi am să spun cu fiecare ocazie: cunoscut si de daci, şi de celţi, şi de tolteci, şi de sud-africani, şi de insularii din Pacific. Dar fiecărui loc de pe Pământ, fiecărei civilizaţii în parte îi vine rândul, treptat, să fie învăţător al unei părţi de cunoaştere a lumii.

Şi iarăşi: acest lucru se va cunoaşte bine în viitorul apropiat.


Niciun comentariu: