Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

CU ADEVĂRAT HRISTOS A ÎNVIAT !

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


sâmbătă, 21 februarie 2009

SĂ DISCUTĂM PUŢIN DESPRE CORPURILE FLUIDICE... (2)

Am discutat câteva generalităţi privind particularităţi ale corpurilor materiale fluidice în articolul
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/2009/02/sa-discutam-putin-despre-corpurile.html
unde am dezbătut în linii mari:
– de ce numim corpurile „fluidice”;
– de ce discutăm despre un sistem corporal şi nu de câmpuri, aure, fără să negăm noţiunea de „câmp” format în jurul corpurilor, a structurilor corporale care au o forţă de atracţie cu atât mai mare – cu cât vibraţia lor este mai înaltă, dar pe segmentul vibraţional propriu corpului, cuprins între un minimum şi un maximum corporal;
– despre efectul de emisie (radiaţie) luminiscentă şi emisia de radiaţie sonică, adică emisiile simultane de lumină şi sunet, determinate de acumularea, de compactizarea puternică a fluxurilor de filamente de materii şi energii.
Literatura de specialitate numeşte corpurile fluidice în funcţie de percepţia cercetătorului: planuri energetice, câmpuri, aure – chiar şi o formă care cuprinde amândouă aceste noţiuni: câmpuri aurice. Spuneam că a discuta despre ele ca fiind asemenea noţiuni este ca şi cum am discuta de lumina becului, ignorând faptul că becul emite radiaţia: este o structură materială care emite lumină, aşa cum alte structuri emit şi lumină, şi sunet: în cazul unor structuri artificiale, ele sunt efectele fizice ale aparatajului obţinut pe cale tehnologică. În cazul corpurilor, emisiile de sunet şi lumină sunt naturale, dar tot efecte ale structurilor într-o anumită stare de funcţionare.
Cum se formează astfel de structuri este o discuţie pe care o vom aborda treptat: de formare a monadei şi a grupului de monade care formează spiritul, de evoluţiile lor particulare şi generale, de întrupare şi de înţelegere a întrupării ca fiind o manifestare în funcţie de puterile interioare ale spiritului. Corpurile sunt forme materiale (şi alimentate energetic) de repezentare în plan material a structurilor interioare ale spiritului: de o astfel de fenomenologie şi de detaliile funcţionării unor astfel de sisteme complexe nu putem fi conştienţi decât de la o dezvoltare suficient de avansată a forţelor interioare spirituale – în sus; dar există şi condiţii de trai, la nivele foarte joase de vibraţie planetară, în care spiritele de evoluţie înaintată, întrupate astfel (aşa cum suntem noi, oamenii, pe Pământ) nu pot deveni conştiente decât printr-un antrenament special. În lipsa acestuia, doar intuiţiile pot să ofere oarecare înţelegere a multor fenomene care ţin de traiul curent: doar dacă condiţiile de trai nu sunt foarte dure, obligând întrupaţii să se preocupe doar de supravieţuire în planul cunoaşterii lor momentane.
Corpurile sunt aşadar – pe lângă structuri de manifestare a forţelor interioare spirituale – forme de reprezentare a acestor forţe, de conştientizare ale spiritului: mai întâi a exteriorului prin structurile pe care le cunoaştem acum, în primul rând cele ale corpului fizic solid: prin senzori, la care se adaugă alte structuri – corpurile fluidice, având şi ele seturi specializate de senzori: la nivelul lor de complexitatea de existenţă şi funcţionare.
Toate corpurile au însă şi alte feluri de structuri, alte forme de reprezentare, cu alte destinaţii de ajutor pentru percepţii de tot felul şi înţelegeri pe măsura înaintării în evoluţii. Cu ajutorul lor, spiritele percep lumea lor exterioară şi, treptat, înţeleg că ea este construită astfel încât să construiască o părere asupra lumii interioare a oricărui spirit: a experienţei pe care orice spirit a acumulat-o de-a lungul perioadelor anterioare de evoluţie inconştientă – dar timp în care, folosind formele şi forţele corporale în fel şi chip, a strâns, şi strânge în continuare experienţă cu care să adâncească mai mult cunoaşterile sale.
Percepţiile se extind odată cu înaintarea în evoluţii, se extind şi formele de manifestare a spiritelor cu forţele momentane pe care le are. Ele conduc la crearea unui front de lucru cu puterile proprii asupra mediului exterior: este şi aceasta o reprezentare a modului în care fiecare spirit va ajunge treptat să creeze un front de lucru asupra sa, prin modelarea propriilor manifestări către direcţia perfecţionării continue a relaţiilor între ele, între grupuri din ce în ce mai mari de spirite aflate şi ele pe drumul conştientizării felurilor de forţe proprii.
Asemenea perfecţionări ţin de:
– creaţia materială – baza adaptărilor necesare spiritelor în trăirile lor în imensitatea spaţiilor universice;
– comportament, comunicare şi relaţionare – adică de formele generale de manifestare a spiritelor: între ele, între grupuri mai mari sau mai mici, evoluante în eternitate.
Corpurile sunt şi modalităţi de protecţie a spiritelor aflate în manifestarea lor curentă. Până la acumularea unui volum suficient de mare de experienţă şi înţelegere a derulărilor evoluţiilor lor, sistemele corporale nu sunt numai forme de ajutor spre conştientizarea propriilor puteri interioare, ci şi forme de manifestare într-o sferă largă de agresivităţi în relaţiile dinte ele. Se pot distruge reciproc – şi acest lucru îl ştim foarte bine azi. Se manifestă foeme de perversitate, cruzime, viclenie, minciună, ură, dispreţ, etc., ca urmare a fricii instalate în faţa semenilor necunoscuţi: adică a altor spirite cu care nu sunt obişnuite să evolueze. Lăsate să se manifeste astfel, spiritele învaţă să se cunoască reciproc, să se înţeleagă reciproc, să-şi înţeleagă puterile şi neputinţele deopotrivă: ale lor şi ale celor cu care se află în contact. Un contact mai mult sau mai puţin apropiat, iar acest lucru este tot o învăţătură: o învăţătură care are o perioadă lungă de desfăşurare pentru înţelegerea lui complexă ca fenomen după care, cu înţelegerea astfel cuprinsă, se va putea desfăşura în eternitate ajutor pentru evoluţiile din ce în ce mai complexe.
Evoluţiile conduc pe calea înţelegerii conform căreia nu numai sistemul corporal individual este un sistem multidimensional: orice obiect cosmic este o structură multidimensională, unde multidimensionalitatea o numim aici straturi succesive de diferite tipuri de structuri materiale de vibraţii diferite, care se înfăşoară unele peste altele. Vom vedea că fenomenologia multidimensionalităţii poate fi studiată din punct de vedere planetar, stelar, galactic, zonal-universic – de o complexitate deosebită a peisajului local şi universal.
Structurile corporale – fie ele individuale sau comune: pentru întruparea unui singur spirit sau a unui grup de spirite – pot fi de mărimi diferite, de construcţii diferite, dar ele au fără excepţie componente cu specific de generalitate locală, împletite cu forme personale: substructuri personale, în funcţie de destinul propriu, de sarcinile acestuia, de legăturile cu grupuri spirituale proprii sau cu care se află în relaţii de lucru, de trai – de manifestare astfel descoperită a fi extrem de complexă.
Dacă intrăm în detalierea structurilor sistemului corporal individual (şi există asemănări între ele şi cele de nivel macro, cunoscute de noi: planete şi stele), să specificăm faptul că fiecare structură este fixă pe cea de vibraţie inferioară – până la corpul fizic solid: de manifestare directă în mediul de trai de aceeaşi vibraţie. Privind sistemul astfel format, corp peste corp, de la vibraţia cea mai înaltă la cea mai joasă din sistem, impresia care se formează este de tangenţă a lor, de lipire, cu plexuri de circulaţie a energiilor care curg din corp în corp direct, fiecare corp „respirând” în celălalt. Cu toate acestea ele sunt „fixe” doar prin intermediul unui magnetism variabil între limite care nu pot să depăşească un maxim şi un minim pe fiecare segment de vibraţie, şi astfel să conducă la separarea lor. Vom vedea în alte studii ce fenomene conduc la impresia unor falii, rupturi sau separări – care însă nu sunt posibile în planul accidentelor sau moştenirilor. Cu toate acestea, există doar două posibilităţi de separare naturală prin funcţionarea normală a structurilor corporale:
– detaşarea astrală – detaşarea corpului astral (sau emoţional) de restul sistemului, caz cunoscut îndeobşte drept călătorie astrală: inconştientă – şi o numim somn; conştientă – şi o numim chiar călătorie astrală: de cunoaştere a profunzimilor mediului înconjurător.
– detaşarea definitivă: detaşarea întregului sistem corporal fluidic de la corpul astral în sus, din legătura cu corpul dublu eteric (sau vital): definitiv, prin separarea corpului astral care devine astfel corp de manifestare, cu toata pleiada corpurilor de de-asupra lui; se lasă în urmă corpul dublu eteric şi corpul solid (unde corpul dublu eteric este matrice pentru corpul fizic solid). Este cazul decesului, cu supravieţuirea manifestării spiritului în planul corpului astral, după o scurtă perioadă de întărire. Discuţie dezvoltată în articolul
http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/2009/02/dansul-vietii-si-al-mortii.html

Niciun comentariu: