Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


sâmbătă, 14 februarie 2009

2012: ÎNTRE PRO ŞI CONTRA

Întotdeauna există o plajă uriaşă, un loc de multe alte cunoaşteri între orice „pro” şi orice „contra”. Suntem într-o perioadă în care multe lucruri devin încercări de adaptare a cunoaşterilor noi – la cele cunoscute înaintea lor. Adaptările cunoaşterilor noastre sunt bune în condiţiile în care se iau toate elementele cunoscute şi, cu suma lor – chiar dacă momentan limitată – se poate gândi asupra unei fenomenologii din care efectele pot să pregătească omul din timp: nu neapărat pentru a primi tot ceea ce este mai rău, şi nu neapărat legat doar de cele cunoscute şi recunoscute oficial. Deschiderea pe care o avem faţă de fenomene noi, cu a căror existenţă rezonăm, conştient sau numai intuitiv, nu trebuie să conducă la acceptarea fără limite a unor adaptări ale oricăror teorii noi la cunoaşterile noastre mai vechi. Înclinaţia noastră chiar este de a accepta să facem aşa ceva, căci intuim că totul este posibil, că totul va decurge în continuare în viaţa noastră fără mari sincope, chiar dacă greutăţile rămân de multe ori inerente. Acceptăm că acest drum poate fi mai mult sau mai puţin spectaculos, căci şi până acum spectaculosul a făcut parte de multe ori din viaţa noastră.
Lucrurile însă nu decurg prea spectaculos decât pentru noi, cei care nu au cunoscut decurgerile de la începuturi trecându-ne prin faţa ochilor şi mergând cu noi mai departe. Putem întrezări efectele, extrapolând cele petrecute cu alte prilejuri, prin care ne putem pregăti sufleteşte mai ales pentru tot ceea ce poate fi mai rău. Intuinm însă că la momentul următor răului anticipat astfel, lucrurile vor deveni mai bune: şi decât răul deja petrecut, şi decât relativul „bine” pe care îl avem azi, acum, ca observatori. Căci comparaţia oricum se face cu evenimentele petrecute global, simţirea noastră le consideră global şi astfel binele este simţământul general de uşurare pe care îl avem după evenimente neobişnuite.
Dacă însă nu se pot pune cap la cap multe lucruri ştiute de unii – dar neacceptate încă oficial, deci nediscutate pe larg, pe toate canalele de comunicare în masă – apar frici, panici, dezolări, despre care am mai discutat prin aceste scrieri. Tocmai asemenea fenomene vrem să le dezamorsăm, continuând să cerem oamenilor să se informeze şi să trăiască în linişte, echilibraţi, evenimentele care se derulează clipă de clipă.
Toate asemenea evenimente întăresc oamenii şi îi pregătesc pentru schimbările care se petrec, într-adevăr, fără oprire. Viteza de desfăşurare nu este acum mai mare decât altă dată. Dar oamenii au avut altceva de făcut până acum şi numai puţini au înţeles asemenea desfăşurări. Dintre aceştia din urmă, încă şi mai puţini au lăsat moştenire ceva scris, informaţie care putea să fie folosită treptat de generaţiile următoare: nu neapărat pentru posteritate, din frici sau din orgolii care ne caracterizează în masă abia acum, ca urmare a ultimelor secole de „jar” evenimental pe care omenirea l-a trăit. Au lăsat învăţătură pentru generaţiile următoare, imediat următoare, atâta cât au ştiu că informaţiile au o temelie corectă: atâta timp cât acumulările nu conduc la un salt calitativ care să schimbe necesitatea informaţiilor lăsate – după care ele oricum nu mai aveau cum să fie valabile.
Sunt mulţi aceia care şi-au dat seama – spre exemplu – că se schimbă treptat constelaţiile perceptibile în zilele noastre de pe Pământ; şi percepţiile noastre sunt doar la început, urmează ca, treptat, să fie observate încă multe asemenea modificări, sau cel puţin, dacă ele au fost deja observate, ele să fie mediatizate în anii care vor urma.
Calendarul mayaş se baza pe cunoaşterea riguroasă a constelaţiilor. Ei au fost corecţi să se oprească acolo unde incorectitudinea putea apare, inducând oamenii în eroare. Ceea ce ei nu puteau face, sub nici o formă. Şi oricum ştiau că oamenii se vor orienta foarte bine în acel timp care avea să vină, fără să mai fie nevoie de ajutorul de acest fel al străbunilor lor.
De regulă, istoria străveche pe care o ştiau oamenii-cercetători-invăţători în trecut nu era decât o formă de sprijin şi orientare pentru tot ceea ce se croia în prezentul lor. Iar prezentul lor urma să fie „istorie” pentru generaţiile următoare, până ce generaţiile viitorului aveau să cunoască totul în mod natural, şi să continue să trăiască în mod natural, în continuare. Toţi cercetătorii-învăţători despre care am scris prin alte articole au cunoscut trecutul şi au ştiut spre ce se vor îndrepta în mod natural populaţiile viitorului. Există în subconştientul uman o plajă uriaşă, un spaţiu uriaş de cunoaştere care formează stabilitatea spirituală a populaţiilor în orice timpuri. Momentele de labilitate individuală sau de grup sunt momente de învăţătură proprie, care oferă în continuare, şi acestor indivizi, şi acestor grupuri, puterea experienţei proprii, pe care şi ceilalţi semeni ai lor au avut-o cândva, la rândul lor.
Concret, sunt mulţi oameni care aud şi se sperie de acest 2012. Alţii care nu au auzit de el. Alţii care aud şi nu cred nici o iotă din cele auzite sau care spun că oricum au auzit ei că cercetătorii ăştia îşi spun părerile şi lumea avidă de noutăţi le ia şi le răspândeşte ca adevăruri consacrate, le pune în tipare vechi şi le răspândeşte ca atare. Fenomenologia care este legată astfel de anul 2012 nu este singura care circulă astfel. Un exemplu în plus este teoria energiei tahionice: nu există decât păreri exprimate şi încercări de a lega o fenomenologie incomplet explicată până la un anumit moment, de existenţa unor particule care nu pot fi detectate, căci circulă cu o viteză superioară vitezei luminii, dar se poate observa efectul trecerii lor prin universul pe care oricum nu îl cunoaştem foarte bine. Lumea mercantilă, vrând să dea un impuls nou vânzărilor stagnante, sesizează noul, ocazia, şi se aruncă asupră-i ca vulturii pe o pradă „tânără”: algele, argila, varza, tărâţele – toate acestea şi incă multe altele sunt alimente pline de... energie tahionică sau sunt... tahionizate!! iată un citat demn de luat în seama:

„Recistiga bucuria de a trai sanatos, bucuros si fericit! Acum ai sansa de a beneficia de efectul extraordinar al dispozitivelor si produselor tahionice de tip antena permanenta care aduc in flux continuu in fiinta ta energia tahionica vindecatoare. Energia tahionica este sursa tuturor energiilor, sursa sanatatii, armoniei, frumusetii si a prosperitatii tale.”

...aşadar o „energie nouă” şi „totuşi veche” care ar conduce la restaurarea, la regenerarea sănătăţii omului!! Reclamele inundă şi omul însetat de noul de la care a fost privat în ultimele milenii primeşte fără să aibe măcar înclinaţia de a cerceta de unde vine expresia, care este rădăcina ei, cum se poate şi ce se poate înţelege din cele aflate astfel. O particulă pe care nu o putem „prinde” este astfel sursa de venit pentru cei care deja au creat aparate de tahionizare a vieţii noatre, după modelul verzei, tărâţelor şi algelor marine...
Credulitatea oamenilor se poate specula prin plaja subconştientă de experienţă a cunoaşterilor anterioare, pe care conştientul, stimulat de vibraţia planetară în creştere, încearcă să o „prindă” şi să o „reţină” în contemporanul trăirii sale de zi cu zi. Multe fenomene – conştientizate în detaliu sau numai intuite astfel – se leagă unul de altul. Deschiderea noastră trebuie să se echilibreze prin intuiţie, dar şi printr-un scepticism ponderat, prin care să căutăm să ne informăm şi să lăsăm porţile deschise altor noi informaţii despre lumea care ne înconjoară. Să avem curaj şi încredere în ajutorul pe care îl putem primi de oriunde, clasic sau, mai corect: şi neconvenţional. Neconvenţionalul de azi devine clasicul de mâine, în care detaliul consacrării vine să corecteze nesiguranţele de ieri. Experimentul şi cunoaşterea din alte sectoare ale desfăşurărilor universice vin să completeze şi să înbogăţească totul.
În acest context, discutând despre primele informaţii venite pe net despre fenomenologia anului 2012, adică începând cu 2002-2003 (din câte ştiu eu, cel puţin), trebuie precizat că, din multe puncte ştiinţifice au venit însă informaţii care recalibrează ceea ce circula anterior. S-a spus clar că, după 21 decembrie 2012 nu se va petrece nimic în spectrul vizibil. Dar pentru că asemenea informaţii nu sunt abundente, nu vin cu tumultul care formează convingeri (pentru că nu există de fapt nici convingeri asupra celor recalibrate, de altfel), totul a trecut neobservat. Pps-ul despre aşa-numita modificare a timpului mai circulă şi azi, deşi a circulat şi un altul – care spunea că totul este ipotetic şi că, la drept vorbind, ar trebui să trăim în iubire şi bucurie, decât să ne repezim să facem cât mai multe lucruri, ca nu cumva să le scăpăm în această viaţă!!
Dar echilibrul este greu de crezut în această lume care îşi trăieşte din ce în ce mai intens descoperirea simţirilor pe care foarte puţini şi le-a trăit în ultimele două milenii. Insă lipsa acestor simţiri-cunoaşteri a fost compensată de traiul momentului, chiar dacă evenimentele au fost dure, iar oamenii care le-au creat au doar scuza inconştienţei şi nepriceperii în a conduce mase mari de oameni. Învăţătura a fost pentru toţi, întăririle pentru toţi şi complexitatea trăirilor de azi nu ar putea să se deruleze fără acest cuantum de împuternicire pe care îl purtăm azi cu toţii în lume.
Tocmai acestui mic (încă) volum de întărire (căci experienţa merge, şi creşte, în eternitate) i se poate adresa un scriitor care doreşte să echilibreze: să nu dezinformeze, aruncându-se orbeşte înainte, să nu ofere nici motive de panică – dar nici motive de deziluzie, de deznădejde – formând nădejdi fără suport şi bazându-se pe ele. Un cercetător nu mai este unul care vede un flash şi trage de acolo o concluzie legată de starea sa medie psihică + ultima sa cunoaştere: cunoaştere care poate face o deschidere, dar ale cărei căi încă nu le-a înţeles nici el bine. Un cercetător este acela care derulează „filmul” înainte-înapoi, studiază fiecare amănunt al viziunii zile întregi, îşi pune întrebări, caută răspunsuri şi apoi îl prezintă cu toate aspectele sale: cu confuziile pe care le-a făcut şi el, şi cu înţelegerile ulterioare, cerând ca şi alţii să cerceteze şi să vină în cercetare şi explicare alături de el. Şi să rămână deschis tuturor posibilităţilor care apar astfel.
Până în anul 2012 nu ştim dacă mai este mult sau puţin. Unii cercetează încă dacă suntem cu adevărat în anul 2009 sau numai în 1009... Deocamdată am trecut, în anul 2007, prin teorii care spuneau că cele din 2012 s-au petrecut deja în anul 2007. Degeaba am mai aştepta anul 2012 căci gata! Am intrat în acea dimensiune prevăzută şi totul merge mai departe... Poate asa o fi, poate nu...
Normal că totul merge mai departe. Totul este, rămâne trăire. Dacă putem s-o avem şi cu bucurie, dacă putem trăi neconcurenţial şi numai cu curiozitate şi dorinţă de adaptare la nou, este cu atât mai bine. Transformările pe care le trăim azi sunt reale şi poate că din ce în ce mai mulţi oameni vor ajunge să vadă astfel de schimbări şi să aibe curajul să vorbească despre ele. Să aibe curajul să nu denigreze pe cei care au spus altceva anterior, căci ei au fost deschizători de drumuri şi nu au avut experienţa pe care o avem noi, azi, luând încercările lor drept repere în întunericul în care ne-am zbătut cu toţii destul de mult timp.
Să avem curajul să ne dăm seama că într-adevăr universul se schimbă şi primul lucru care este schimbabil în proporţie de masă sunt corpurile noastre. Este numai un exemplu...
Suntem sfere de lumină noi, oamenii, acum. Nu mai suntem ouă (cum se exprimau alţii până acum), ovoidali – uite un adevăr, din ce în ce mai mulţi oameni se nasc deja aşa (faţă de un procent de sub 10% până prin anii 1965-1982). Adică energetica noatră se măreşte considerabil, din ce în ce mai mulţi oameni văd lumini în întuneric, îşi văd lumina propriului lor trup, aud şi văd entităţi nenumărate care lucrează în jurul nostru, ajutându-ne simultan şi pe noi să înţelegem cum se transformă această lume.
Dar aceste entităţi nu ne dau cunoaşterea fără ca noi să facem efort. Ei lasă portiţe deschise prin care să înţelegem că trebuie să ne interesăm permanent de cunoaşterile celor din jur, pe care nu trebuie să-i dispreţuim, nu trebuie să le dispreţuim munca din momentul lor. Să ne „logăm” la marea conexiune planetară umană cu drag pentru fiecare lucru pe care îl trăim şi îl avem de făcut, căci numai în acest fel vom avea puterea să aprofundăm lumea în care ne aflăm aici. Deocamdată suntem aici, şi rămânem aici, şi de locul acesta, cu oamenii şi cu toate vieţuitoarele din jurul nostru, cu cerurile şi cu pământurile de aici ne este dată MINUNEA DE A TRĂI.

9 comentarii:

Daquinus spunea...

Eu cred ca nu trebuie sa ne sperie acest an 2012, dar nici sa-l ignoram cu desavarsire, pentru ca s-a demonstrat de nenumarate ori in cursul istoriei ca cei vechi au de cele mai multe ori dreptate. Am citit cu mare placere blogul dumneavoastra, e foarte interesant si educativ. Cu respect Cosmin

Cristiana spunea...

Mare bucurie mi-ai facut, Cosmin!!
Si eu apreciez de mult blogul tau, sunt cateva bloguri pe unde as dori sa am mai mult timp sa stau sa ma pierd prin ele, printre care si al tau. Chiar discutam cu cineva despre faptul ca te simti apropiat de oameni pe care nu i-ai vazut niciodata, cu care nu ai schimbat niciodata vreo idee, si totusi ei sunt apropiati sufletului prin ceea ce ne leaga de multe ori, fara sa stim...
Asa este, si eu consider la fel, mai ales ca in sufletul meu stravechii au un loc foarte aparte, fara sa pierd din vedere contemporanii, caci tot ceea ce a fost invatatura lor, chiar daca avem impresia ca s-a estompat in timp, cred ca a ramas esenta. Poate ca este intr-un scrin la care nu ajunge multa lume, dar cei care au grija de el - o fac pentru toti cei care traiesc si vor trai pe acest Pamant.. Asa cred eu...
Si sunt multi care apreciaza astfel cele de invatatura. Tocmai de aceea am scos acest blog, plus cel de Calatorii Spirituale, care aprofundeaza, intr-un stil povestit usor de cuprins, invataturile stravechi. Le voi dezvolta pe un site separat, curand.
Invatatura nu este asadar pierduta. O descoperim, din nou proaspata, curata, stralucind de frumusete. Adaugam ceea ce simtim azi si noi - asa cum faceau si stramosii nostri, descoperim ca toate la un loc ne ajuta sa mergem mai departe. Multe dintre toate cele stiute in trecut sunt de multa actualitate, pentru ca ei stiau si luau aminte la toate cele care existau in acest "colt" de univers si ajuta mereu o traire naturala in mijlocul lui. Nu cred insa ca trebuie sa desconsideram - asa cum aud in multe parti - modernismul,ci sa gandim echilibrat si realizarile actuale. Si ele sunt de cautat, de inteles, de asimilat. O impletire a celor doua aspecte deschide perspective complexe asupra vietii noastre si in acest fel putem sa intelegem omul in toata diversitatea sa.
Din nefericire unii sunt chiar speriati de-a binelea de acest 2012, de aceea incerc sa echilibrez cele care imi vin in fata. Se sperie de toate aspectele - mai ales de acela al... disparitiei timpului, considerandu-l o ...pedeapsa divina pentru pacatul contemporan al: pierderii lui, ocuparii cu lucruri nesanatoase, vorbe si fapte desantate. Se revolta ca trebuie sa plateasca pentru altii. Sau accepta dezolati, fara sa comenteze. Sau accepta orice, fara sa treaca prin filtrul unui echilibru interior cele aflate din surse putine, fara sa extinda cunoasterea cu acele pro si contra care echilibreaza si ofera stabilitate.
Vezi, de aceea am pus, simbolic, o singura carte la preferintele din profilul meu: Ce naiba stim noi, de fapt? Dupa parerea mea este o carte fara varsta si poate sa ramana asa si peste 1000 de ani... Filmul poate fi "nimic", cartea poate sa ramana "nimic" daca nu ne schimbam felul de a privi realitatea, daca nu intelegem relativitatea celor cu care ne confruntam permanent. Ar fi un anumit fel de relativitate, in care ceea ce stim azi este treapta pentru ceea ce aflam mereu. O treapta pe care nu trebuie niciodata s-o denigram, sa o anulam. Care devine istorie, adica experienta: a cautarilor, a intelegerilor, a devenirilor noastre. Ne formam permanent si trebuie sa o facem cu toata experienta umana, cu a carei esenta mergem mai departe.
Tocmai minimalizarea acestei treceri, facuta in 2007 pe canalele esoterice - pe care, de altfel le respect - mi s-a parut insuficient studiata. Insuficiente intrebari la comunicari care au vrut poate sa ne comunice si altceva decat ideea concreta. Multi oameni nu inteleg inca cum vin astfel de comunicari, in care se asteapta participarea efectiva a primitorilor. Sa invatam sa punem intrebari, sa cercetam, sa lucram. Este foarte comod sa scriem cu creionul pe hartie si lumea sa cada in admiratie pentru ce primeste cineva. Place.. Ar trebui sa fie puse intrebari, nu pentru anulare, ci pentru dezvoltare. Pentru intelegerea fenomenologiei, eventualelor confuzii, dezvoltarilor ideilor de acelasi fel din lume. Analize comparative ale diverselor comunicari, in timp.
Adica o participare activa, unde de multe ori primirile se intrepatrund cu propriile intelegeri ale primitorului. La fel ca si intr-o discutie: am senzatia ca am inteles de la primele cuvinte totul pana la capat... dar pe parcurs inteleg ca se ajunge la lucruri complet noi, pe care - daca le-as fi abandonat crezand ca am inteles, le pierdeam.
Viata, cu toate aspectele ei, este interesanta si educativa...
La buna revedere, Cosmin!!

IULIUS spunea...

Am auzit de aceasta data fatidica!
Insa, ce sa spun, sunt mai mult fascinat de calendarul mayas, de civilizatia lor interesanta.

Cristiana spunea...

Am scris, Iulius, despre mayasi, vezi la sfarsit este un serch pe blog si pune mayasi si citeste ceea ce am scris acolo, sunt mai multe postari cu referiri la ei, dintre care unele foarte detaliate - daca doresti.
Oricum subiectul nu este inchis pentru mine, voi relua atunci cand voi avea mai mult timp. Acum am fost ocupata si cu raspunsurile pt. voi, si pentru alte site-uri.

gabi c spunea...

Mult studiu,coerenta,profunzime.Te invidiez pentru talentul usurinta si bagajul informational pe care le posezi.Pana la urma incertitudinea pluteste in aer iar totul atarna de cand existam de un fir de par.Suntem ca niste furnici in fata buldozerelor.Te admir .

Cristiana spunea...

Buna, Gabi!
Daca discutam despre acest 2012 - tocmai de aceea scriu, ca sa mai linistesc lumea, speriata rau de tot de tragi/comedia servita de oameni care nu stiu sa prezinte lucrurile cu care vin in contact. S-a spus ca, dintre cei care s-au ocupat de anumite cercetari, cine a incercat sa "vada" ce ar fi dincolo de anul 2012... nu au vazut nimic. Comunicatul de retragere a acestei idei nu a avut de loc rezultatul scontat, panica a cuprins constientul uman si nu o mai poti scoate de acolo. raul a fost facut. Doar cei care pot sa aiba certitudini (de, certitudini..) trebuie sa scrie, sa vorbeasca, sa incerce sa incurajeze. Pe cat posibil. Cei care intuiesc ca nu se va petrece nimic rau, trebuie sa sprijine. Daca ai citit toate articolele despre 2012 pe care le-am scris, ai observat ca nu am nici un dubiu asupra faptului ca nu trebuie sa avem nici cea mai mica frica.
Si voi scrie in continuare. Fara nici o teama. Viitorul este deosebit de frumos, interesant din perspectiva noastra, de acum.
Viata de zi cu zi chiar trebuie sa o vedem asa, desi echilibrat. Trebuie sa fim atenti la tot ceea ce facem, fara sa fim fatalisti: viata noastra chiar poate sa atarne de un fir de ata. Daca nu suntem atenti, poate da oricand ceva peste noi, si asta nu inseamna ca asta ne-a fost soarta. Soarta este sa invatam sa ne ferim, sa avem grija, sa ne pregatim dinainte, asa cum spune romanul : pentru orice eventualitate. Iar acest lucru nu inseama nici gandire negativa, si nici fatalism. Eu pot sa ies din campul muncii chiar si maine, dar azi am invatat cu atentie ceva (da! la propriu! chiar asa s-a intamplat!) care imi poate fi de folos acum sau poate nu. Nu am dat nici o clipa inapoi. Dar in jurul meu sunt persoane care spun: la ce-mi mai trebuie?!
Cand vremurile sunt agresive, nu stii cand ai nevoie de ceva: si esti sa nu pregatit.
Sa fim echilibrati si de acolo sa privim viata. Cred eu.
Sa fim drepti, ai dreptate cu afirmatia ta. Dar putem face foarte multe. Acesta este rostul evolutiilor noastre, sa devenim puternici prin ceea ce stim sa facem, sa gandim, sa cream. Sunt populatii stelare infint mai delicate, mai gingase decat noi aici, pe Pamant, dar cu puterea de a remodela jumatate de galaxie.. Cred ca este destul de semnificativ..
Si foarte incurajator. Nu?!
PS: Multumesc pentru apreciere, dar nu ma invidia. Este multa munca, fara pauza, nu ma plang, dar cand spun asta, lumea de obicei spune sa... imi traiesc viata!! Asta este viata mea, imi place, mi se potriveste.. dar nu e de loc usoara, mai ales cu serv., familia, toate trebuiesc armonizate, altfel nu se poate..

Arradia leFay spunea...

Draga mea..e uimitor cum functioneaza conexiunile celeste si ne "intalnim" virtual! Citisem blogul despre spiridusi de anul trecut, ba chiar l-am recomandat si multora! Insa nu ma gandisem sa postez nici un comentariu. Acum, cand pentru mine si nu doar, multe lucruri se amplifica, tot mai multi deschidem ochii si ne trezim, intelegem ca e mult de munca, am cerut Divinitatii sa-i cunosc si pe altii ca mine..
Ai multa dreptate in ceea ce scrii,nu stiu detalii despre ce va fii, decat franturi de informatii, de aceea am creat blog-ul meu, iar pentru ca am multe cunostinte din Spania si Sud-America, postez si in limba spaniola. Inteleg ca e mult de lucru, iar noi cei ce trebuie sa ridicam vibratia pamantului, suntem pe baricade! Pentru a intelege ce se intampla sau franturi din viitor trebuie sa cunostem trecutul, ce s-a intamplat cu Atlantida, cultura Maya si multi altii.
Sa cerem putere si lumina ca sa putem sa ne implinim misiunea!
Te imbratisez cu caldura!
Arradia

Anonim spunea...

Perceptia despre 2012 ca fiind ceva tragic, ceva rau ce ar urma sa vina,este una total gresita, din contra specialistii ne dau dovezi ca va fi doar o schimbare, o trecere in alt "capitol",o schimbare in bine, cum vreti sa-i spuneti.
Sunt multe de discutat in legatura cu acest subiect, dar concluzia este una clara, nu va veni nici un Sfarsit, nu va disparea omenirea, nu va disparea Pamantul!

Cristiana spunea...

Am scris destul de mult in legatura cu acest eveniment !! o eticheta intreaga va asteapta!!

http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/search/label/%C3%8ENAINTE%20%C5%9EI%20DUP%C4%82%202012

Daca veti avea timp si rabdare sa le cititi, veti vedea ca suntem in acord deplin!! Poate veti mai afla si ceva noutati privind parerea mea despre ceea ce stiau atlantii, mayasii, dacii...
Râzând sincer si deschis, Cristiana!!