RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI: REVENIND LA BLOCAJE SPIRITUALE

Pornim de la citatul:
Blocarea spirituala vizează trecerea la un alt nivel de înțelegere si acceptare a evoluţiei, nu?
Blocarea emoţională nu este si ea o componentă/determinantă a blocării spirituale?
De fapt, orice blocaj este spiritual. Blocajele apar în orice epocă, fie la nivele înalte, fie la nivele joase de vibraţie planetară; fie concret manifeste, fie estompate. Voi discuta doar câteva aspecte acum, urmând ca dezvoltarea pe larg să o urmărim în dezbaterile despre sistemele corporale.

1. MANIFESTAREA BLOCAJELOR LA NIVELUL CORPURILOR NOASTRE FIZICE

Pentru studiu, se pot urmări:
http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/12/sinteza-elementelor-de-camp-zone-si.html
http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/05/4-formele-de-intrupare-ale-spiritelor.html
precum şi studiile prezentate la rubrica Sisteme Corporale.

După părerea mea, blocajele pot fi numite cu denumirile corpurilor la care pot fi percepute sau intuite. Este mult mai corect să le numim aşa, după câmpul energiilor şi materiilor care susţine manifestarea prin corp, influenţând în cascadă sistemul corporal până la corpul fizic – prin care au loc manifestările concrete. Sunt blocaje fizice, eterice, emoţionale, mentale: care nu sunt uitare sau oprirea gândurilor prin voinţă – dar aici trebuie să studiez înainte de a da o explicaţie de care să fiu sigură la nivelul meu de pătrundere; cauzal: subtilităţi de înţelegere, care nu se leagă de lipsa de cunoaştere, ci de puterea de pătrundere în rădăcinile tematice, datorită lipsei de atenţie, de concentrare, la rândul său datorat disipării energiilor în prea multe direcţii deodată: un fel de nerăbdare, de lăcomie de a le face pe toate deodată, fără echilibru. Experienţa conduce, fără îndoială, la conştientizarea şi recuperarea prin echilibrarea situaţiilor.
Majoritatea blocajelor au loc la acest nivel, al corpului fizic şi eteric, aflate în acelaşi câmp: pot avea loc din vina – sau nu din vina omului. Moştenim sisteme corporale aflate într-un stadiu de degradare mai mult sau mai puţin înaintat. Suntem coborâtori din linii genetice degradate, datorită vieţilor grele din mileniile anterioare: munca silnică, împiedicarea manifestării bucuriei de trăi, de a munci, de a socializa, de a lega relaţii specifice diferitelor activităţi umane, de a cunoaşte, de a călători… Şi multe altele. Etapa intuitivă, la finalul căreia suntem acum, ne-a decorat corpurile cu astfel de răni, care au produs şi au întărit multe blocaje în starea noastră de vitalitate. Dar pe de altă parte, tot ele ne marchează şi ne vor mai marca un timp vieţile, în continuare, cu toate puterile pe care le-am căpătat în tot acest timp: ne folosim corpurile aşa cum sunt ele acum, dar cu mult curaj, cu multă dorinţă de a trăi toate posibilităţile noastre.
Corpurile spirituale nu produc blocaje – ele dau impulsuri pentru manifestare, cuprinzând elemente care configurează viaţa, inclusiv cele care vor conduce la conştientizarea unor blocaje ascunse.
Astfel, da, discutând despre spiritualitate (manifestarea integrală a spiritului oriunde în universuri) aşa trebuie să vedem orice blocaj, ca un blocaj spiritual: orice manifestare aparţine spiritului, indiferent din care unghi de vedere privim viaţa, cu toate aspectele sale.
Blocajele la fiecare nivel – corespondente fiecărui corp/câmp în parte – pot conduce la creşterea puterii de pătrundere sau pot bloca alte ramuri de manifestare a spiritului. Indiferent însă despre cum decurg ramificaţiile, toate sunt de depăşit în perioadele următoare, căci evoluţiile nu au loc înafara coordonării Creatorilor tuturor condiţiilor lor. Ei sunt aceia care aduc toate spiritele, fără nici o excepţie, în puterea de a-şi conştientiza blocajele, de a-şi îndrepta toate forţele spirituale către îndreptarea atitudinii, comportamentului şi activităţilor îndreptate către creaţie, fie ea intelectuală, emoţională sau materială.
La nivelul spiritului întrupat este destul de greu de decelat blocajele, chiar şi pentru cei care pot vedea subtilităţi ale funcţionării corpurilor. De regulă se face "citirea" aurei – a luminiscenţei corpului, unde blocajul determină întunecarea luminii emise de corp (de fapt şi sunetului emis de corp, dar despre acest lucru nu se cunosc prea multe lucruri azi). Blocajul determină îngustarea structurilor de evacuare a energiilor şi materiilor care au deja vibraţii mai scăzute la evacuare (căci au lăsat o parte din energiile lor în corpul pe care tocmai l-au traversat). Manifestarea dezechilibrului sau lipsa de manifestare (de folosire a unui corp) conduce la diminuarea vibraţiei corporale şi îngreunarea înaintării spre evacuare a materiilor aflate în eliberare din corp. Corpul îşi pierde elasticitatea şi blochează intrările de fluxuri de materii şi energii prin plexuri, până când disconfortul opreşte manifestarea în cauză sau, după caz, oferă impuls pentru mişcarea, manifestarea care nu a fost realizată. Intuiţia omului poate fi puternic manifestă, şi fără multă gândire omul va porni să facă ceva, pentru că a simţit "nevoia"! de aceea este de încurajat omul să facă ce vrea el, nu neapărat ceea ce i se spune din altă parte – dacă simte că nu i se potriveşte sfatul. Experienţa spiritului uman este foarte bogată, pe multiple planuri, astfel încât el poate avea intuiţii puternice, pe care învaţă să şi le cunoască, să şi le recunoască în mareea informaţională care îl asaltează permanent. Şi să folosească tot ceea ce poate, în fiecare moment al vieţii sale.
Blocajele spirituale conduc într-adevăr la salturi spirituale, chiar dacă nu sunt conştientizate pe loc: nici existenţa, nici deblocarea – lucru specific celor dintâi etape de evoluţie pentru toate spiritele şi de regulă etapelor intuitive pentru spiritele conştiente creatoare. Fiecare zonă a universului are însă specificităţi legate de acest subiect, pe acre le vom discuta treptat, în cadrul altor aspecte ale vieţii întrupaţilor.
Pentru noi, ca spirite umane care evoluează acum pe Pământ, blocajele se conştientizează mai greu sau de loc. Însă nu orice manifestare care nu este conformă cu regulile pe care le numim azi morale sunt nişte blocaje, iar acest lucru trebuie să înţelegem noi – chiar daca este greu de acceptat. Mulţi oameni agresivi, imorali, sunt sănătoşi tun – nimic nu pare să le taie avântul, ceea ce creează impresia că numai aşa se poate trăi bine în lumea noastră.
Tocmai de aceea blocajele nu trebuie judecate după păcate prezumtive, ci după modul în care spiritul este oprit din activităţi sau atitudini negative pentru propria sa evoluţie, şi nu comparativ cu alţii. Sau pentru întărirea curajului în faţa oricăror condiţii de trai, pentru luarea unor hotărâri privind viaţa sa şi a celor apropiaţi. Asta nu înseamnă că boala, degradarea este bună, dar atunci când apare ea impulsionează la căutarea personală a manifestărilor care pot să îndrepte situaţia corporală grea.
Echilibrarea ţine de modul în care fiecare dintre noi percepe realitatea şi foloseşte ceea ce primeşte din mediul înconjurător. Intuiţia conlucrează cu blocajele corporale care apar în timp – acolo unde apar – şi ne conduc către înţelegerea modului în care fiecare dintre noi are destinul său de a primi şi folosi realitatea înconjurătoare. Şi care astfel ne modelează permanent atitudinile în faţa vieţii şi societăţii spirituale în care trăim.
Discuţiile privind diferenţele de evoluţie între noi, oamenii, apar în aceste studii nicidecum pentru a crea dispreţ – dacă cineva poate ajunge să creadă aşa ceva. Dimpotrivă, ele sunt aduse pentru a crea înţelegere şi încercare de a tolera astfel de diferenţe, pe care le percepem concret în viaţa noastră curentă, să înţelegem că toate sunt doar momentane, că mergem în evoluţii cu toţii, cu sarcini diferite: şi pentru fiecare spirit în parte, şi pentru grupuri spirituale întregi. Şi sarcinile ne sunt diferite şi de la spirit la spirit, şi de la grup spiritual la altul, dar şi de la o perioadă planetară la alta, după cum ne cer evoluţiile, pas cu pas.
Blocajele spirituale, aşa cum am mai menţionat, sunt conştientizate în timpul etapelor intuitive, când vibraţia planetară este joasă (chiar dacă este în urcare, aşa cum stau lucrurile în acest moment) şi, de cele mai multe ori, după finalizarea destinului. După terminarea destinului de manifestare prin corp fizic, uşurinţa cu care se poate manifesta spiritul prin corpul său astral, în continuare, conduce către deblocările avute în timpul vieţii fizice, căci se păstrează acelaşi corp astral (emoţional) care a slujit şi întruparea cu corp fizic, în continuare. Este o perioadă de timp socotită în mod special pentru astfel de înţelegeri, deblocări, precum şi pentru oferire de ajutor celor care au rămas în viaţa fizică şi îl necesită pentru acelaşi lucru.
Reintrarea într-un destin, într-o nouă viaţă fizică, poate avea ca scop concentrarea şi probarea disipării blocajelor anterioare, dar şi conştientizării celor care au fost ajutate în paralel să se disipeze, prin deblocări anterioare. Sunt destine care cuprind numai aceste aspecte şi destine care lucrează în paralel pe astfel de linii + conştientizarea altor noi blocaje. Sarcinile de destin merg întotdeauna în funcţie de evoluţiile spiritelor, după cum le este şi puterea. De regulă, destinele complexe apar în momentele de finalizare a treptelor de evoluţie, când şi experienţa acumulată este foarte mare.
Cu toate că astfel de blocaje apar pregnant mai mult în etapele intuitive, chiar şi epocile de înaltă vibraţie îşi au blocajele lor, uneori puternic manifeste. Cunoaşterea lor însă conduce la echilibrarea rapidă, iar ajutătorii tuturor grupurilor spirituale conlucrează pentru înțelegerea rădăcinilor lor, pentru deblocări şi pentru aplicarea învăţăturilor primite în astfel de perioade.
Nu numai trecerea de la o etapă planetară la alta conduce la conştientizări şi deblocări, ci şi trecerea de la trăiri dintr-un univers în altul.

2. DETALII ALE EVOLUŢIILOR ÎN ALTE UNIVERSURI, CARE CONTRIBUIE LA DISIPAREA BLOCAJELOR ÎN VIEŢILE NOASTRE FIZICE

Nu suntem conştienţi de astfel de deblocări, în această perioadă pe care o trăim acum, tocmai de aceea nu acceptăm că cei care nu se „învaţă minte” nu vor fi pedepsiţi cu veşnice chinuri sau chiar şi numai cu vieţi ulterioare pline de suferinţe. Învăţăm despre ele tocmai pentru a crede că toţi suntem ajutaţi prin conştientizări în cascadă să ne îndreptăm şi să venim înapoi pentru a face alte noi lucruri bune, pe care chiar le avem în liniile de evoluţie viitoare.
Vieţile noastre pe aceste meleaguri, în condiţii de mare varietate spirituală, sunt foarte rare. Suntem în mijlocul unor desfăşurări în care ne întrerupem momentan alte evoluţii, duse în locuri alte locuri, de vibraţie mare, pentru a reveni aici, pe locurile unde s-au desfăşurat începuturile evoluţiilor noastre. Aici, unde se desfăşoară tot timpul începuturi de evoluţii. Pentru multi dintre noi, care am mai venit pe aici, remodelandu-ne multe dintre atitudinile si comportamentele noastre faţă de viaţă, creaţie, fratii nostri de pretutindeni, astfel de vieţi aici, acum, sunt pentru corecţii mărunte de atitudine, subtile şi tocmai de aceea deosebit de bune pentru noi. Pentru cei care au venit aici pentru prima oara pentru remodelările manifestărilor lor, pentru toţi cei care vor veni - asemenea lor - întotdeauna pe aceeaşi poziţie de novice în această formă de evoluţie, este (şi va fi întotdeauna) deosebit de greu de suportat să înveţe că cei mai importanţi pentru evoluanţii înălţaţi sunt cei pe care ei, călătorii orgolioşi şi duri, îi dispreţuiesc. Răbdarea şi nerăbdarea se vor lua aici mereu la harţă, orgoliul cu toleranţa şi dorinţa de a învăţa, bătaia cu vorba bună; vor dispreţui munca – dar vor subjuga popoare pentru a le forţa să muncească în folosul lor, vor iubi frumosul – numai să nu-l plămădească cu mâinile lor, vor iubi ştiinţele – dar numai pentru a-şi însuşi roadele lor. Vor iubi strategiile – în umbra popoarelor care se vor omorâ, aprinşi în dispreţul încurajat de ei, vor încuraja creaţia dar o vor perverti – folosind-o pentru a-şi consolida poziţia de lider văzut sau nevăzut al unei lumi care va suferi, fără să fie consolată în vreun fel. Vor perverti credinţele, cu intuiţiile pe care le au cei care nu se implică în viaţa curentă, odihniţii lumii care vor şti mereu că nu există pedeapsă superioară – dar ei vor sădi în sufletele oamenilor exact contrariul: frica, teroarea pentru inexistenta pedeapsă divină. Vor şti că există libertate – oriunde, dar nu acum şi aici, pentru cei care trebuie să le muncească. Ştiind tot ce este mai bun şi frumos, vor oferi însă popoarelor dispreţuite de ei complementarităţi care vor sugruma intuiţiile, cunoaşterile, libertăţile.
Dar la final, ele vor fi alte zeci şi sute de grupuri spirituale care vor învăţa – prin propria lor conştiinţă – să nu mai facă aşa ceva niciodată. Niciodată în eternitate.
Aplicaţiile în alte zone ale universului nostru, dar şi în alte universuri, conduc la echilibrări masive şi la dezvoltarea posibilităţilor personale de continuare a evoluţiilor. Învăţăm despre grupuri uriaşe spirituale care vin în valuri la întrupări, unele după altele, şi îşi fac programul vieţii lor, învăţând de fiecare dată altceva. Avem impresia că oamenii nu învaţă niciodată din experienţele lor, dar de fiecare dată spiritele manifestă altceva, în funcţie de condiţiile pe care le întâlnesc: să muncească, să se lupte cu mările şi oceanele lumii, să se lupte cu oamenii, cu animalele, cu stihiile dezlănţuite ale naturii, să cânte, să danseze, să crească copii şi să-i înveţe să trăiască în lumea pe care au apucat s-o cunoască cât de cât.
Fiecare ciclu de vieţi este purtător de sâmburi de echilibrare, deprinşi în alte universuri, în care spiritele se odihnesc după îndelungatele experienţe din acest Univers Fizic. Şi este bine să le cunoaştem, pentru ca nădejdea noastră să se întărească, dar nicidecum ca să ne mulţumim cu un minimum de trăire acum, dacă tot se vor petrece lucruri minunate dincolo de fruntariile acestei vieţi.
În linii mari, atât cât am studiat şi eu până acum, celelalte universuri ne ajută în felul următor:
– Universul Astral: universul învăţăturilor principale ale treptelor de evoluţie, în care nu se urmăresc conştientizări de blocaje şi deblocări. Perioadele acestea se petrec după terminarea destinelor în Universul Fizic, când spiritele au întreaga experienţă, completă, rezultată din ciclul finalizat. Trăirea în corpuri specifice acestui Univers are repercusiuni uriaşe asupra blocajelor emoţionale (astrale) în trăirile de aici, din Universul Fizic. De aceea este atât de important să le cunoaştem. Voi repeta, oricât de des am posibilitatea, faptul că este necesar să numim şi corpul nostru emoţional, de aici, din Universul Fizic, corp astral, la fel cum numim un întreg univers paralel – Univers Astral: corpurile sunt de acelaşi fel, de aceeaşi natură, diferenţa constă în vibraţia mult mai înaltă a celui din Universul Astral. Trăirile prin corpul astral din Universul Fizic conduc la uşurinţa desfăşurărilor unei vieţi fizice bazate pe învăţăturile care se fixează mult mai uşor în Universul Astral. De altfel, este necesar să păstrăm astfel de numiri asemănătoare, pentru a înţelege fluiditatea evoluţiilor. Deblocările, ajutate în disiparea lor de învăţăturile din Universul Astral, trec prin corpul nostru astral din Universul Fizic, ajută enorm desfăşurarea învăţăturilor, aplicarea lor şi consolidărilor lor, oriunde se vor desfăşura ele în continuare.
– Universul Cauzal: este un univers în care se învaţă lucruri cu fluxurile de energii, atunci când evoluţiile sunt mai înaintate, trecând în fazele de creaţie conştientă. Deblocările, fie ele inconştiente, fie parţiale sau totale pe o ramură de manifestare, sau alta, sau mai multe simultan, sunt înţelese mai departe din ce în ce mai profund, prin simţirea dinamicilor fluxurilor energetice care acţionează asupra spiritului şi îi influenţează blocajele şi deblocările: în mediul stelar-planetar de trai şi în societatea în care trăieşte.