Este un cumul de subiecte reluate şi remodelate, care va fi dezvoltat cu noi elemente, în continuare, la cererea unor cititori.
Cu siguranţă este un subiect vast, din care acum nu am de făcut decât să punctez câteva idei.
Este necesar să fie puse în discuţie mai multe elemente decât ceea ce am mai discutat pe acest blog: despre posedare, despre exorcizare, despre vampirizare. Multe alte manifestări ale noastre sunt considerate pe nedrept stări alterate ale conştiinţei umane. Credeam că au fost depăşite astfel de confuzii, dar filme sau texte vechi sunt preluate şi răspândite în aceeaşi măsură cu noutăţile care, de multe ori, sunt rejectate, pe temeiul celor primite anterior. Multe informaţii sunt interpretate fără cultură sau măcar o cunoaştere mai detaliată a informaţiilor circulante, altele sunt trunchiate şi lipite pentru a întări încredinţările personale ale unora care îşi simt ameninţat postamentul în societate, de la care decurg mereu avantaje materiale sau/şi sociale.
Am amânat analizele unor asemenea desfăşurări contemporane, pentru a strânge şi a analiza materialele primite de la mulţi cititori sau interlocutori în discuţiile personale. Nimeni nu trebuie dispreţuit, fiecare astfel de abordare este o etapă în evoluţia noastră, a tuturor. Eu chiar obişnuiesc să spun că fiecare astfel de înşiruire de prezentare de confuzii este un aspect de analizat, este un prilej de a discuta şi de a ne diversifica cunoaşterea, de a o consolida, de a o aprofunda.
Am amânat de asemenea şi abordarea unui subiect foarte complex - refugierea oamenilor: nu în băutură, droguri, medicamente etc. (deşi este de comentat şi asta...), ci refugierea lor din faţa greutăţilor vieţii: fuga de acasă, fuga din teritorii (migraţii de tot felul), fuga cu „planeta" în alte dimensiuni ale universului... Nu degeaba există asemenea comunicări astrale: unii numai pe ele le cred, dar entităţile noastre astrale ajutătoare ne pun în faţă exact ceea ce refuzăm să primim de la semenii pe care am învăţat să-i dispreţuim: nu sunt informaţii eronate, ci doar posibile în alte părţi din univers, către care ne vom îndrepta curând. Noi trebuie să ne diversificăm şi ascultăm intuiţiile, după care să ne obişnuim să nu aruncăm totul "la gunoi": să înţelegem că se spun pentru a ne reobişnui cu cele care se petrec la propriu în alte părţi din univers, dar care nu pot fi aplicate aici, pe Pământ, în acest punct al universului: nici parţial, nici integral. Să înţelegem bine că orice informaţie care nu poate fi aplicată pe loc are însă elemente colaterale ce pot fi aplicate, înţelese, legate de altele care ajută mult desfăşurarea propriei noastre vieţi.
Analizând astfel de informaţii treptat, trăind cele care se desfăşoară permanent, începem să ne orientăm şi să învăţăm. Continuând exemplul de mai sus: ajungem să ne dăm seama că trebuie să ne cercetăm noi înşine sufletul, acolo unde „sperăm" - şi nu conştientizăm prea mult - că Dumnezeu ne va „salva" de „răul" de pe Pământ, spintecând planeta în două: o parte să „plece" către alte dimensiuni, cu cei „buni" - altă parte să „rămână" pe loc, păstrând pe cei răi în „iadul" pe care şi-l creează singuri. Însă uităm că Dumnezeu spune foarte clar: nimeni nu este „părăsit", el lasă chiar pe cei cuminţi o clipă pentru a salva „oaia rătăcită", căzută în prăpastie...
De reflectat...
Acestea nu sunt însă stări alterate ale conştiinţei umane. Psihologii, psihiatrii încearcă să ne convingă că suntem bolnavi. Unii sunt oameni de bună credinţă, aşa au învăţat, aşa aplică. Până să înţeleagă că societatea se schimbă, dar învăţătura, oricât de diversificată şi mediatizată electronic - deci modern - ar fi ea, tot are o natură, o provenienţă de multe ori învechită, pornind de la elemente care nu au aplicabilitate totală pe măsura trecerii timpului şi perfecţionării percepţiilor umane.
Căci da, percepţiile umane se perfecţionează - nu neapărat numai aparatura noastră electronică. Maşinile nu devin neapărat inteligente, aplicaţiile umane rigide se aplică fără flexibilitate. Încă. Pentru că totul este în schimbare. Dar schimbarea poate fi mai puţin dureroasă dacă ne ajutăm ţinând cont de dezvoltare, şi nu de staţionare. Dacă înţelegem rapid şi ne adaptăm subtilităţilor de înaintare spirituală.
Nu suntem bolnavi de visare, tot aşa cum nu suntem bolnavi de dorinţa de a ne hrăni sănătos. Vom dezvolta toate aceste idei.
De asemenea, mai avem de abordat o serie de subiecte: fuga din faţa responsabilităţii, fuga de cercetare proprie, refugierea în experienţa altora. Alt subiect poate fi acoperirea adevărului, tot din frica de a pierde statutul socio-profesional.
Este necesară abordarea unui subiect deja foarte larg discutat aici: călătoria astrală - denumită de multe ori stare alterată a conştiinţei umane. Personal nu sunt de acord cu o astfel de formulare, rămâne ca discuţia pe această temă să rămână deschisă în continuare.
Bineînţeles astfel de subiecte le abordez din punct de vedere al evoluţiilor spirituale, în maniera în care am discutat şi până acum.
„Numele nostru este legiune"... (să ne menţinem în traducerea clasică, deşi azi se mai oferă şi alte traduceri ale acestei exprimări).
Noi le numim azi „măşti" şi ne mândrim să le ţinem în frâu. De fapt, faţă de perioada din care se trage această exprimare a trecut mult timp, în care lumea s-a întărit enorm de mult. Ele ar rămâne în fond stări alterate ale conştiinţei noastre, însă doar atâta vreme cât se depărtează mult de linia moderaţiei şi a echilibrului din viaţa curentă. Indiferent dacă totul se petrece în sinea noastră (în mintea noastră, în sufletul, emoţiile noastre) sau ele irump la suprafaţă, în manifestare mai mult sau mai puţin reţinută.
Unii pot să se înfrâneze, să se echilibreze - alţii nu pot. Azi, unii le numesc boli psihice, alţii încă posedări, alţii, fericiţi de descoperirea că pot avea şi ei „viziuni" încurcă la început de drum viziunea unor extratereştri cu necunoaşterea structurilor normale, obişnuite, ale corpurilor fluidice din sistemul corporal al fiecărui om: acolo unde corpul fizic nu este singurul corp al omului - dar este corpul de manifestarea cea mai frecventă şi cea mai conştientă a omului; în plus, corpul fizic este mereu ajutat - dar şi creat, şi mereu remodelat - de corpuri fluidice tot materiale, dar din materii, şi vehiculând energii de vibraţii mai mari decât cele ale corpului fizic. Toate sunt ajutătoare pentru evoluţiile omului pe calea descoperirii, folosirii, conştientizării profunde a forţelor spirituale - cele care de fapt se manifestă astfel. Unde corpurile sunt doar elemente ajutătoare, care conduc treptat către folosirea liberă a forţelor, a radiaţiilor spiritului, îndreptate către: creaţie, deplasare, comunicare şi relaţionare. Şi, apoteotic: ajutor oferit semenilor de orice fel, un ajutor din ce în ce mai complex oferit celor care urmează căile evoluţiilor spirituale, mai devreme sau mai târziu, comparativ cu sine.
Calea de ajungere la folosirea sigură, complexă şi mai ales morală, spirituală, a forţelor în orice fel de medii, proprice sau nu, mai mult sau mai puţin, în funcţie de conjuncturile de întrupare, nu este, desigur, nici uşoară, şi nici rapidă. Dar din puterile cunoscute şi neputinţele manifestate pe parcurs, fiecare spirit învaţă mereu. Experienţa astfel acumulată conduce la formarea unei atitudini de înţelegere a neputinţelor semenilor care merg pe aceeaşi cale a evoluţiilor, mai repede sau mai lent, evoluţii pornite mai devreme sau mai târziu - deci şi cu experienţe mai bogate sau mai mici, dar în permanentă îmbogăţire, formare.
Suntem pe Pământ şi venim din evoluţii foarte mari, din care ne-am format însă obişnuinţa de trăire frumoasă doar în anumite condiţii: în condiţii de vibraţie înaltă, cu semeni de acelaşi fel, fără încontrări, fără probleme substanţiale de înţelegere.
Dar după ce consolidăm atitudinea generală de căutare permanentă a progresului nostru spiritual, ne întoarcem în locuri mai puţin cunoscute, în vibraţii mai mici, în care nu avem consolidată imaginea progresului, echilibrului. Din astfel de cunoaşteri, din înţelegerea propriilor noastre manifestări, pornim încă şi mai profund, către ridicarea spirituală a oricăror manifestări, în orice condiţii, la orice nivele de vibraţie din univers. Avem nevoie să le conştientizăm pe toate, căci numai astfel învăţăm să oferim ajutor semenilor noştri, intraţi în evoluţii după noi.
Dumnezeu ne învaţă mereu să ajutăm, căci ne oferă eternitatea vieţii - dar această eternitate este folosită pentru a oferi ajutor specializat, de complexă anvergură, tuturor spiritelor care se află în evoluţii.
CONDIŢIILE GENERALE ALE APARIŢIEI NEPUTINŢELOR UMANE
Chiar şi acest fel de evoluţie, a ajutorului oferit semenilor, parcurge o cale sinuasă şi destul de greu de parcurs, de înaintat, de înălţat. Ajutorul oferit presupune existenţă implicită a celor care se confruntă cu greutate în evoluţii, cu lipsă de experienţă. Mai ales la nivele foarte joase de vibraţie, aşa cum ne confruntăm aici, pe Pământ. De aceea Dumnezeu ne pune în evoluţii în diverse locuri din univers unde se împletesc mereu evoluţii ale diferitelor - şi uneori: ale foarte multor grupuri spirituale, aflate în diferite faze de evoluţie. Uneori, aşa cum suntem azi într-o asemenea situaţie, a trăi în astfel de conjuncturi planetare este deosebit de dificil. Dar şi spiritele umane sunt înaintate în evoluţii, iar astfel de întâlniri stelare încep doar atunci când toate grupurile care vor folosi acelaşi tip general de corpuri (în exemplul nostru: oamenii) ajung să-şi fi consolidat deja profund dorinţa de progres creaţionist, adică general-spiritual în speţa oamenilor - creatori conştienţi universali. Voi accentua mereu acest lucru.
Nu întotdeauna a fost aşa, chiar aici, pe Pământ: sunt perioade de vibraţie foarte înaltă a planetei şi a întregii conjuncturi cosmice în care se află planeta, steaua care o guvernează, galaxia în mijlocul căreia se află. Vibraţia are variaţii care arată o linie sinusoidală, cu maxime şi minimuri, între care sunt variaţii pe creştere şi pe descreştere, care formează o bogăţie uriaşă de manifestări, atitudini, înţelegere, experienţă creaţionistă şi relaţională. Toate sunt create, modelate, mereu remodelate: de la simplu la complex, de la greu la uşor, de la necunoaştere la aprofundări nebănuite în parcursul trăirilor de început.
De la greu la uşor este calea pe care o înţelege orice spirit la în moment dat al evoluţiilor sale.
În acelaşi timp, aşa cum am mai spus şi în cadrul articolelor despre vampirismul energetic, mereu au loc modificări ale corpurilor noastre, sub imperiul unor impulsuri exterioare, de vibraţii diferite, provenite din nivele planetare sau cosmice, dar şi de la aglomeraţiile planetare în mijlocul cărora ne naştem. Atunci când vibraţiile sunt la nivele de frecvenţă mult diminuate, comparativ cu obişnuinţele omului, societatea creatorilor conştienţi - aşa cum sunt oamenii pe Pământ - caută soluţii menite să creeze o formă comună de manifestare: în cel mai fericit caz. Însă sunt şi cazuri - cum este cel pe care îl trăim azi - în care mari şi variate blocuri spirituale se află la întrupare pe o planetă. Caz în care nu se mai regăsesc în manifestarea comună elemente care să valorifice experienţa tuturor, în acelaşi mod. Sau spiritele nu au consolidată experienţa de a căuta cu răbdare - mai ales cu răbdare în pătrundere - numitorul comun al tuturor grupurilor spirituale, de la care să se pornească în activităţi comune. Astfel apar grupuri nerăbdătoare şi agresive care preiau conducerea, impunându-şi cu brutalitate părerile, încredinţările, exigenţele proprii. Uită complet de relaţii echilibrate, de moderaţie, pe fundalul încredinţării că lupta se duce pentru supravieţuire. Se formează astfel semenilor dezorientări şi neputinţe care sunt speculate tot în mod brutal, mai departe, se speculează temerile şi fricile altora, se supradimensionează aspectele mai puţin importante - dar care devin astfel lucrătoare în direcţiile dorite de agresivi.
Mai departe fiecare dintre noi ştie bine cum s-a derulat istoria lumii.
Destinele echilibrate, derulate anterior, în societăţile echilibrate dinainte de ultima glaciaţiune, se diminuează astfel, iar spiritele de orice fel - blânde sau agresive - devin dezechilibrate, fără să se poate reţine în manifestările lor.
Spuneam că, pe fondul unor astfel de variaţii ale vibraţiei planetare apar modificări curente ale corpurilor noastre, iar multe spirite nu au puterea de a face faţă şi unor astfel de modificări curente - insesizabile de multe ori la nivele joase de vibraţie. Şi nu au puterea de a face faţă simultan la astfel de modificări + câmpul agresivităţilor propriilor semeni, care ajung la conducerile societăţilor şi îşi menţin semenii în mizerie (neacceptată de spiritele creatoare, deşi la un moment dat se obişnuiesc să trăiască în acest fel, constrânse până la deces de conducătorii societăţilor lor), la foamete, dezordine, minciună, pervesitate şi crimă.
Dar totul se echilibrează mai devreme sau mai târziu, în experienţa tuturor participanţilor. Fiecare are câte ceva de învăţat, de consolidat. Fiecare stare momentană devine o stare mereu lucrătoare în economia totală a experienţei spirituale. pentru că permanent ceva intră în conştiinţa noastră şi ceva se remodelează prin împletirea cu cele deja existente. în acest fel spiritul îşi întăreşte energia interioară, îşi îmbogăţeşte memorile şi îşi consolidează - dar şi îmbogăţeşte experienţa totală.
Deşi totul este trecător în viaţa eternă a spiritului, ceea ce rămâne este experienţa şi dorinţa lui de înaintare către tot ce poate fi constructiv şi ajutător pentru sine şi pentru semenii săi.
Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)
...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...
Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.
(adaptare din articolul prezentat de
5 comentarii:
evolutia oscileaza intre aproape de entropie si departe de entropie, altfel spus orice evolutie se comporta ondulatoriu, cu perioade de progres si perioade de regres. Foarte interesant articolul, felicitari!
Multumesc, Mircea !!
Asa vad si eu evolutiile.
acceptare şi răbdare. două aspecte ale unei caracteristici alăturată termenului de înţelept. probabil că dacă oamenii ar conştientiza că având aceste două mici picături din ABSOLUT la îndemână tot timpul şi ar putea să vadă dincolo de complexitatea lumii acea simplitate perfectă din toţi şi din toate, cuvintele noastre ar fi bune de pus într-un muzeu.
lovindu-mă personal de probleme care pot intra în sfera acestui articol, ca toate "coincidenţele" pe care le trăiesc zilnic (deja le numesc cu englezescul serendipity deja) sunt din ce în ce mai convins că ajungem la un stadiu în care conştienţa oamenilor va deveni aproape de conştiinţă şi atunci aceste stări vor fi din ce în ce mai şterse, insignificante pe scara lor. şi da, nu le-aş numi stări alterate pentru că în fond, sunt numai gradaţii pe o scara, e ca şi cum ai încerca să defineşti normalitatea ca fiind ceva diferit de anormal, în condiţiile în care nu ai un reper clar şi o bază pentru comparaţie...
ideea articolului e pozitivă şi ca de obicei poate lumina în locuri unde nu te aştepţi, cu gândul acolo sper ca din ce în ce mai mulţi să recunoască aceste aspecte ale transformărilor şi să le accepte cu inima deschisă.
Imi cer scuze pentru intarzierea cu care raspund... Multumesc Mircea! Exact asta ma straduiesc sa explic. Sunt impletiri de tip ondulatoriu si pe coborare, si pe urcare, intr-o bogatie uluitoare de elemente aflate mereu intr o variatie care nu se opreste, unde nimic nu este brusc, nimic nu apare deodata si nimic nu se sfarseste la fel, intr un dans in egala masura feeric si invatator !!!
Flipi! Multumesc frumos! am scris si eu pe aici un articol despre diferenta dintre constiinta si constient, ar trebui sa reiau, caci pentru multi oameni lucrurile se cam amesteca..
Am avut o intalnire cu Rune Heivang si mi a placut ca si el spune, printre multe altele.. Iluminarea tine de gradul de acceptare al omului..
Daca altii cred ca stiinta in sine si cunoasterea altor puteri trecute, prezente si viitoare sunt stari de iluminare.. este dreptul lor sa creada.. Ei nu accepta mai nimic din viata semenilor lor.. Sau a "accepta" ca pot tine lumea in mizerie, foamete, razboi.. daca ei cred ca asta e iluminare! ma rog, e dreptul fiecaruia sa creada ce vrea!
Ei nu sunt iluminati. Doar ne tin pe noi in nestiinta, ca sa se faca pe ei plini de stiinta. Ceea ce este cu totul altceva.
Si da, ma straduiesc sa aduc o nota pozitiva permanent, chiar daca incerc sa dovedesc ca sunt foarte constienta de tot raul care se petrece peste tot.. Este rascolit cu atata ardoare, incat incerc sa demonstrez ca a gandi pozitiv nu inseamna a fi si echilibrat.. Trebuie sa intelegem ca suntem puternici si in a da cu parul (nu e de dorit, bunînţeles..) dar si a recunoaste, mai ales, ca oriunde este rau este si un pic de bine.. Ca orice lucru este o impletire in proportii diferite, dar reale, de.. Yin si Yang! de complementaritati care se sustin, ajuta transformarile, ajuta medierile, mladierile, sublimarile.. in moduri pe care doar uneori le banuim.. pentru ca ele sa piara.. ca o iluzie! Dar nu sunt iluzii nici ele! Candva sublimarile apar cu toata forta, cu toata vigoarea.. nu stim de unde vin, credem ca este o minune.. dar Dumnezeu nu face decat invatatura cu noi, nimic nu este cu adevarat minune facuta gratuit... asa doar ca El sa se dea "mare" cu noi.. Ori ne arata ca am fost si vom reveni a fi si noi la fel, a face si noi la fel.. ori ne prefigureaza o noua invatatura.
Mai vorbim!
Trimiteți un comentariu