Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


miercuri, 20 iunie 2012

SALTURI ÎN/DE CONŞTIINŢĂ (?)...

Până să discutăm mai detaliat despre naşterea şi evoluţia conştiinţei, despre înaintările pe drumul dezvoltării conştiinţei şi conştienţei (pentru că sunt două lucruri deosebite), avem de înţeles câteva lucruri privind ceea ce trăim acum: cu privire la realitatea faptului că am avea de-a face cu salturi de/în conştiinţă...

PAŞI ŞI SALTURI…
Este foarte adevărat, suntem pe val de lumi împletite... şi până ne vom orienta bine în tot ceea ce trăim, despletindu-le cărările, va mai trece un timp. Timp în care ne vom lămuri că, de fapt, nu facem salturi, ci mergem la pas. Omul echilibrat şi liniştit ştie că nu facem salturi. Omul se poate uita dinainte, ca să cunoască cum este drumul în lungul său, dar de parcurs el ştie că trebuie să-l facă singur, pas cu pas, nu prin salturi. Şi mai ştie ceva, că înaintează nu prin meritele sale, ci cu ajutorul îngerilor săi, dar şi al energiilor şi vibraţiilor care dezvoltă corpurile sale, corpuri care la rândul lor permit curgerea şi manifestarea forţelor spiritului întrupat prin ele...
Da, unii dintre noi ştim - dar în general suntem doar siguri că ne cunoaştem bine sau suficient de bine... sau cunoaştem doar ce ne-ar place, ce ne-am dori... idealuri de împlinit şi paşi pe drumul către realizări de pe o parte sau alta a lui?!...
Rămâne de văzut ce vom conştientiza că am făcut şi ce vom face, ce vom crede în viitor. În sufletul nostru suntem doar noi cu noi înşine. Depinde de noi ce vom face; şi orice vom face - va fi cu siguranţă o învăţătură splendidă... Şi nu vom uita niciodată Pământul, şi nici pe cei care ne-au învăţat aici, mari şi mici deopotrivă...

ASPECTE ALE SCHIMBĂRILOR…
Treptat începem să ne lămurim asupra schimbărilor pe care le trăim la nivel planetar, stelar şi galactic. Începem să credem acest lucru. Însă ceea ce este încă şi mai important este faptul că începem să înţelegem din ce în ce mai multe lucruri care au legătură cu schimbările pe care le percepem azi: pentru că noi le percepem azi - dar ele se petrec de foarte mult timp. Şi suntem foarte departe azi, comparativ cu tot ceea ce se va petrece în viitor. Chiar putem asemui tot ceea ce este acum cu un pas, un singur pas…
O altă faţă a schimbărilor percepute de noi azi se leagă de faptul că noi ne îndoim acum că asemenea desfăşurări, sau chiar şi desfăşurări de mai mare amploare, s-au mai petrecut (şi nu o singură dată) la nivelul acestei planete, la nivelul stelei noastre, la nivelul întregii galaxii - ca să ne oprim totuşi aici şi să nu mai întindem discuţii pe care le-am avut în articolele anterioare. Nu prea credem că omul a mai avut vreodată prilejul de a realiza creaţii cu totul deosebite - şi din punctul de vedere al calităţii, şi al frumuseţii, dar deosebite şi din punctul de vedere al felului de a crea: nicidecum tehnologic, ci mental. Nu credem că omul a putut să dea dovadă vreodată de ceva care s-ar putea numi : ştiinţă cu conştiinţă, ştiinţă senină, creaţie altruistă, cu drag de lume, de planetă, ţinând cont clipă de clipă de viaţa fiecărei vieţuitoare a planetei, a întregului sistem solar, a întregii galaxii…

(Se pot studia mai multe aspecte ale uitării în articolul "Despre uitare, în linii mari" la adresa http://www.bucuria-cunoasterii.ro/articol/794/despre-uitare-in-linii-mari.html )

Dar de fapt eu cred că tocmai aici începe o schimbare, cu adevărat schimbare, şi nu un salt în conştiinţa noastră de pământean. Acest articol este doar deschiderea subiectului, voi detalia chiar acest aspect în articole viitoare.
Nu avem cum să discutăm despre un salt complet în conştiinţă, legat de evoluţia noastră, atâta timp cât îndepărtăm de noi părţi serioase de cunoaştere. Dar nu numai atât. Putem discuta azi despre conştientizarea existenţei unei profunzimi deosebite a universului, despre intuiţii privind amintiri din univers, din alte universuri, dar cred că mai avem multe de conştientizat ca să ne dăm seama că noi, aici, pe Pământ, nu avem salturi de conştiinţă. Avem în schimb un salt peste interdicţia Evului Mediu de a discuta despre Dumnezeu, Fii de Dumnezeu, Duh de Viaţă, Ceruri şi legi ale Creaţiei. De a cunoaşte lumea universului înconjurător, care cunoaştere ne-a fost împiedicată intenţionat a se desfăşura pe orice căi. Azi ştiinţele ne conduc spre conştientizarea complexităţii celor care ne compun planeta cu întreagul ei biosistem, a celor care ne populează cerurile şi a celor care formează micro-universul molecular şi atomic. Azi putem spune că am ajuns să nu mai fim atât de uşor manipulaţi de dorinţele celor din jur - fie din neputinţă, fie din dragoste. Mai suntem, dar totul e în curs de terminare…
Energiile şi vibraţiile care se înalţă permanent, nu pot fi ţinute în loc de nimeni. Iar omul nu este o vietate înălţată pe Pământ din animalitate şi are multe, (deocamdată) inimaginabil de multe să-şi amintească… Vibraţiile nu şi-au terminat nicidecum drumul creşterii lor, ci mai mult: creşterea lor este azi egală cu maximum 1-2 % din ceea ce au de crescut în următoarea perioadă planetară: cam 500 milioane de ani în linie dreaptă, ceea ce face însă cu mult mai mult, ţinând cont de variaţiile normale ale modificărilor care vor avea loc în întreaga galaxie. Timpul nu este o dimensiune în sine, ci o variabilă a mişcărilor galactice şi zonal-universice, o stare comparativă de mişcare, măsurabilă de fapt, în mod corect, în relaţie cu punctul în care se află observatorul între două momente de maximă vibraţie zonală - mai apropiat: galactică, stelară şi planetară. Înafara acestor stări comparative, totul este etern. Fondul nu este temporal, iar despre acest lucru începem să înţelegem acum.
Trăim în eternitate, însă NE RAPORTĂM la etape de modificări structurale şi spirituale din cuprinsul spaţiilor multidimensionale ocupate de noi: părticele de energie la rândul lor ajunse în starea de conştientizare a multispaţialităţii propriilor noastre forme de conştiinţă…
Noi să ne raportăm deocamdată la starea planetară. Timpul şi vârsta - fie ele evolutiv-spirituale, fie ele planetare - nu ne ajută decât să conştientizăm ce putem folosi şi când putem folosi cele ce ne înconjoară.
Principiul activ al vibraţiilor scoate la iveală manifestări ale treptei pe care se află evoluanţii aici, pe Pământ. Şi amintirea este de fapt legată de conştientizarea că fiecare dintre noi a trăit şi a putut face asemenea lucrări de înaltă şi înaintată clasă chiar aici, pe Pământ - lucru pe care puţini oameni îl pot crede azi. Deocamdată.
Un asemenea principiu viu, activ, lucrează permanent - indiferent dacă vibraţia medie planetară este în diminuare sau în creştere, indiferent dacă are perioade de variaţii foarte strânse sau foarte largi. Dar oamenilor li se poate abate atenţia - pe Pământ: prin durere - la un moment dat, în vibraţii foarte joase, în care momente spiritele aici întrupate nu au o experienţă foarte mare de manifestare, putând fi exploataţi în formele cele mai grosiere sau cele mai subtile. Dar o asemenea abatere îşi diminuează treptat puterea, consistenţa, odată cu obişnuinţa oamenilor de a munci conştienţi de valoarea proprie şi de posibilitatea de a fugi de o asemenea exploatare.
Fuga de exploatare are ca o primă fază refugierea în locuri retrase (păduri, insule nelocuite integral).
Următoarea fază este însă formarea conlucrării pentru combaterea primelor semne de exploatare: tăierea din rădăcină. Toate spiritele învaţă treptat astfel de lucruri, având corpuri care :
1. Sunt influenţate mult, puternic, de semenii proprii la nivele FOARTE JOASE de vibraţie planetară, când nu li s-a format încă experienţă multă de trăire în vibraţii joase, atunci când intervine frica, răutatea şi agresivitatea din moştenirile evoluţiilor proprii de tip vegetal şi animalic;
2. Sunt influenţate mult, puternic, la nivele de vibraţie FOARTE ÎNALTE - un lucru neînţeles bine azi. În asemenea situaţii de influenţări, când spiritele întrupate ştiu totul despre lumea lor şi aplică echilibrat, cu calitate înaltă, învăţăturile proprii - tendinţa este de învăţare optimă unul de la altul: adică: de luat tot ce-i mai bun în comportament şi creaţie. Societatea curentă poate urca astfel mereu pe trepte din ce în ce mai înalte de fiinţare. În asemenea timpuri de înaltă spiritualitate, toţi membrii societăţii de tip creativ îşi demontează pas cu pas rădăcinile atitudinilor din vibraţiile joase, rmodelându-şi mai mult sau mai puţin conştient - după evoluţiile proprii - toate manifestările, în raport cu cele mai înalte standarde cunoscute de ei.
Însă aici nu intră în discuţie numai experienţa şi corpurile de întrupare care se influenţează reciproc, ci şi VOLUMUL întrupaţilor într-o asemenea societate, la fel ca şi structura spirituală (după etapele de evoluţie proprie parcurse) a populaţiei local-planetare. Acum, pe Pământ, au fost şi sunt încă spirite cu experienţă puţină în călătorii spirituale care pornesc din zonele de vibraţie foarte înaltă şi se îndreaptă către zonele de vibraţie joasă ale universului. Experienţa rămâne în continuare destul de redusă, căci grupurile spirituale aflate la începutul evoluţiilor lor nu se pot întrupa viaţă după viaţă, fără întreruperi, în asemenea condiţii vibraţionale grele. Iar aici facem noi confuzii… Ele au efectuat maximum 1-2-3 întrupări de la ultima glaciaţiune către contemporan - căci timpurile trecute astfel sunt grele şi spiritele nu suportă la începutul evoluţiilor lor mai multe asemenea întrupări în şir. Mereu însă au venit alte grupuri noi la întrupare, spirite de acelaşi fel, pentru a face acelaşi fel de evoluţii pe care le poate oferi Pământul în condiţiile actuale. Astfel încât populaţiile umane au avut mereu alte valuri spirituale, care nu aveau nici măcar experenţa la care ajunseseră predecesoarele lor. În mod eronat se spune că omenirea nu a învăţat nimic din cele pe care le-a trăit - este ca şi cum ai spune că în clasa de la etajul 1 al unei şcoli s-au perindat numai elevi de clasa I, iar cei de acum nu au învăţat nici măcar abecedarul… Trebuie să ne deschidem sufletul şi să înţelegem că mereu au fost noi valuri de spirite la întrupare, să înţelegem că lucrurile nu sunt întotdeauna aşa cum par la o primă vedere…
Creşterea vibraţiei în timpurile actuale conduce însă la apariţia unei mase de întrupaţi care, chiar şi în cazul celor fără experienţă sau cu experienţă prea puţină, au intuiţiile unor comportamente obişnuite lor la vibraţii mult mai mari decât sunt ele chiar acum: pentru că intuiţiile, apoi amintirile vin în plaje, în tablouri, nu în boabe… Abstract vorbind, ele vin în linii întregi - şi nu în puncte. Iar noi trebuie să privim momentul în ansamblul lui, şi să înţelegem că, totuşi, plaja, tabloul, linia, nu este totul, ci este doar o părticică dintr-un volum enorm, pe care îl putem înţelege doar pas cu pas.
Asemenea intuiţii ale comportamentelor foarte elevate, pe care le-au avut spiritele cândva chiar aici, pe Pământ, şi destul de curând, înainte de ultima glaciaţiune, şi doar puţin după acest eveniment. Ele îi întăresc în comportamentul la care revin acum. Este o amintire - nu un salt, căci nu este o noutate absolută pentru nici un om de pe Pământ. Sunt într-adevăr amintiri dintr-un trecut-viitor, şi orice spirit şi-a planificat conştient cândva să treacă prin asemenea momente, cunoscându-le pentru că sunt ştiute din experienţa altora, dar nu trăite încă personal. Ele - vechi şi noi deopotrivă - au la bază amintiri ale unui trecut care revine în valuri: şi când vibraţia este pe coborâre, şi când vibraţia este pe urcare, pe creştere. În viitorul astfel prefigurat vom fi mai puternici, mai plini de învăţături, mai bine consolidaţi în înţelegerile noastre, iar asta chiar în viitorul foarte apropiat.

Ceea ce mai este de înţeles în această perioadă este faptul că nu ar trebui să discutăm numai despre intuiţii care se referă la partea „nevăzutelor", la deschideri ale capacităţilor paranormale - care însă există realmente în condiţiile în care posesorii au promis că vor face ceva important cu ele, având experienţă să o şi facă, chiar în condiţiile actuate dificile. Dar la scară planetară este vorba realmente de trecerea multor oameni în sistemul comportamentelor frumoase, în intuiţiile personale că pot face lucruri de mai bună calitate, că pot păstra curăţenie şi linişte, că pot învăţa mult mai multe lucruri fără să-i oblige cineva (şcoala, meseria). Se sprijină prin câmpuri unii pe alţii, aşa cum s-au sprijinit şi în comportamentele vechi, agresive. Câmpurile le sunt pregătite de primii manifestanţi ai acestor comportamente liniştite, înaintate, ajutaţi la rândul lor de formatări anterioare ale străvechilor - şi ar fi bine să credem serios în existenţa lor… Treptat vor fi acceptaţi cei care au supra-simţuri în funcţiune, vor accepta că aceştia nu sunt nici nebuni, nici rău-intenţionaţi. Începe astfel să se rescrie istoria omenirii, să se înţeleagă liniile de dezvoltare ale unui viitor curat, activ şi bun, care se sprijină pe un volum mult mai mare şi mai complex de simţuri şi puteri.

Fiecare om îşi clarifică treptat modul în care poate lucra pentru întărirea celor conştientizate. O asemenea rădăcină, a unor noi repere, conduce treptat - dar repede şi sigur - la dezvoltarea altor capacităţi pentru fiecare om în parte. Trăirea contemplativă va creşte în volum, comparativ cu trăirea trupesc-activă, iar semnele sunt deja în curtea sufletului nostru… Acest fapt pune bazele - şi le întăreşte concomitent - înţelegerii tuturor oamenilor, treptat, şi pe de altă parte pune bazele înţelegerii că suntem toţi nu unul, ci suntem părţi conştiente ale unui conglomerat universic care merge pe acelaşi drum, cu membri care se sprijină unul pe altul. Adică nedistrugându-se aşa cum au făcut-o mulţi până acum: din necunoaştere, din lipsă de întărire: atunci când se accepta cândva cunoaşterea şi lucrul de calitate - dar nu prin, şi pentru muncă proprie, prin viaţă lucrativă şi atitudine cinstită, ci pentru a se impune lucrătorilor, în calitate de conducător pasiv, indiferent sau agresiv.
Este înţelegerea faptului că diversitatea în unitate şi interdependenţa cu întrajutorarea sunt împletirile viitorului. Treptat se va conştientiza această diferenţă: între turmă şi complexitate creativ-umană, şi va avea loc reintrarea în acel tip de legătură pe care îl numim conlucrare, lucrare cu acelaşi scop: protecţia vieţii şi creaţiei spiritelor de pretutindeni.

7 comentarii:

Anonim spunea...

Am zambit privind "florile care iti zambesc in fiecare dimineata"!!!
Mi-e atat de drag de zambetul lor!!!

Cristiana spunea...

Ţine aproape, Anonim!!! Să vezi cine mi-a zâmbit azi, în zi de Sânziene !!!

Anonim spunea...

Soarele!!!!!!
:)
Ce zambet minunat!!!!!
Si al lui, dar si al nostru.
Sanzienele au fost azi?
Nu sunt maine?
Cred ca m-am incurcat in zile.
:)

Cristiana spunea...

...nu te-ai încurcat chiar de loc, la mine Sânzienele ţin cam 3-4 zile, aşa le simt eu puterea lor, puterea Zilelor Miezului de an...
Mai am câtev fotografii foarte frumoase, să le scot din aparatul de fotografiat, acestea au fost mai uşor de scos, sunt făcute cu mobilul. Dacă ai cont de facebook, le-am pus acolo pe acestea, mâine să le pun şi pe cele din aparatul de fotografiat. Tocmai povesteam acolo ce minunată zi a fost, chiar dacă a trebuit să plec la 2 pe o ploaie torecţială, cu peripeţii, cu ultima telecabină.. Şi când am ajuns în Bucureşti... toţi din vagon - ne uscaserăm complet între timp - am nimerit în căldură mare, din frigul atroce de sus şi torentele din Sinaia !! Chiar era foarte frig... cineva de acolo spunea că nu s-ar mira mâine să fulguiască!!!

Cristiana spunea...

Ei, iartă-mi greşelile!! mor de somn, sunt trează de la 4 dimi., plus toată ziua asta... frumoasă, dar dură !! Dar cele 3 ore de pace. serenitate... în mâna lui Dumnezeu... a meritat tot efortul !!!
Toate bune, Anonim !!! Să te iubească fericirea !!!

Anonim spunea...

Am vazut pozele!!!!
Privindu-le, am fost acolo si eu...

Cristiana spunea...

Ce mă pot bucura !!! Cea mai mare bucurie pentru mine asta este: să simţiţi şi voi ceea ce povestesc... acea intrare cu sufletul în frumuseţea descrisă...
Sânziene cereşti, Anonim !!!