Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Să nu ne imaginăm că misiunea sfinţilor se termină odată cu trecerea lor dincolo de fiinţă. Munca lor merge mai departe, într-o deschidere uriaşă în volum, calitate şi profunzime...
LA MULŢI ANI TUTUROR CELOR CARE POARTĂ ÎNDRUMĂRILE DE NUME ALE SFINŢILOR PETRU ŞI PAVEL !!!

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


sâmbătă, 10 septembrie 2011

CUM „CURG” SCHIMBĂRILE NOASTRE...

Un exemplu de percepţie a unui om simplu, care nu are obişnuinţa studiului, informării curente de care ne interesăm noi acum:
Cele pe care le voi povesti acum s-au petrecut acum cca. 2 ani, la coadă la bancomat.

Un coleg de fabrică, muncitor voinic, pe care îl ştiam dedicat muncii şi familiei sale, se afla în faţa mea, de vorbă cu un altul. Deodată s-a întors brusc spre mine şi m-a întrebat – cu siguranţă nu pentru că ştia că mă ocup cu studiul aprofundat al elementelor spirituale, ci pentru că eram „femeie cu carte” şi era posibil să îl lămuresc din „cărţi”, din lumea pe care el nu o înţelegea:
„– Doamna Cristina, de ce ni se termină puterile??”
Omul era mult mai disperat decât eram eu uluită...
Omul continuă:
„– Şi nu sunt bolnav!! Uitaţi, şi Marinică (arătând în faţă) şi vără-miu la fel, şi alţii din fabrică... S-a terminat puterea şi noi ce facem??”
Marinică îl trase de mânecă spunându-i să lase femeia în pace.
Oricum nu aveam cum să-i povestesc că ştiam acest lucru de mult, şi aşteptam să aflu impresii ale lumii... Iată cum veneau ele...
I-am răspuns doar că şi eu simţeam acelaşi lucru...

Am povestit prietenilor şi le-am explicat că de fapt forţele trupului nu se „termină” neapărat, ci toate forţele spirituale se REdistribuie după cum creşte frecvenţa vibraţiilor spaţiilor înconjurătoare, ale tuturor întrupărilor (stele, planete, cu biosistemele lor planetare) din această parte a universului. Şi astfel ne folosim experienţa totală după cum se desfăşoară vibraţiile locului nostru de manifestare: în mijlocul planetar de naştere.
Ca să înţelegem încă şi mai profund, trebuie să avem în vedere faptul că spiritul are forţe interioare de vibraţii diferite – adică raze în radiaţia sa complexă – de foarte multe feluri de vibraţii, pe care le foloseşte diferenţiat, simultan şi/sau secvenţial, în funcţie de vibraţia şi complexitatea mediului în care se manifestă: şi în universuri diferite – de la un univers la altul, şi părţi (locuri) de vibraţii diferite din acelaşi univers.
În plus, el îşi poate folosi forţele radiante parţial, în volum mai mic sau mai mare, potenţat după ceea ce simte, după experienţa, şi astfel după voinţa sa, îndreptată către obişnuinţele sale.
Dintre toate, volumul cel mai mare îl aveau până de curând radiaţiile de vibraţie mai joasă, adică acele radiaţii spirituale de vibraţie mai joasă, proporţionale cu vibraţiile materiilor şi energiilor de joasă frecvenţă din mediul nostru planetar, „curgând” prin corpurile ale căror materii erau de vibraţie joasă. Ele „curgeau” astfel pe fizic mult mai mult până acum: toate fiind de frecvenţe relativ joase, se atrăgeau pe secvenţele: astral, eteric şi fizic – încă şi mai mult pe eteric şi fizic, de unde şi posibilităţile de dezvoltare puternică a corpului fizic şi a vitalităţii sale foarte mare. Toate atrăgeau materii şi energii de vibraţii joase, întărind astfel partea sistemului corporal pe care o numim eteric-fizic – de vibraţia lor normală cea mai mică din sistem.
Ceea ce nu înseamnă cădere, ci folosire după mediul de trai. Dar totul depinde de experienţa totală a spiritului, a grupurilor de spirite, în acest fel de mediu planetar: de aceea nu toată lumea poate să se apropie sau să atingă idealurile societăţii noastre, dar învaţă să meargă pe acest drum, mereu înainte, din perspectiva experienţei fiecăruia în parte, ajutându-se după grupul propriu spiritual şi între grupuri spirituale. Acest lucru este bine să ni-l încurajăm în deplasarea noastră şi să-l încurajăm în deplasarea celor din jur către aceste idealuri ale noastre.
Revenind, iată de ce omul putea desfăşura cu destul de multă uşurinţă activităţi fizice de mare anvergură – adică exact cele despre care ştim bine acum, după ce au fost desfăşurate cele mai grele, mai complexe activităţi fizice umane, în ultimele milenii.

Vibraţiile planetare actuale nu transferă totul în mod automat în alte sfere de distribuţie, ale altor corpuri din sistemul nostru corporal complet, ci EXPERIENŢA anterioară a spiritului este aceea care poate folosi în mod extins energiile de vibraţie mai mare care aprovizionează corpurile noastre, pe care le are la dispoziţie acum: ceea ce scoate de fapt, din memoriile spirituale, experienţă de mai mare vibraţie, şi facilitează folosirea în viaţa curentă a celor astfel extrase.
Viaţa noastră se poate schimba treptat, dar repede, dacă nu ne lăsăm în continuare atraşi de vechile plăceri, de vechile obişnuinţe. Dorinţa de a ne ridica către ceva mai bun, mai calitativ, mai universalizat, mai înălţat – cum spunem noi – ne atrage pe acest drum.
Şi este bine să-l urmăm. Dar să nu dispreţuim pe cei care încă nu sunt pregătiţi să răspundă chemărilor noastre...
Experienţa astfel folosită contribuie prin aprovizionarea cu noi energii, preluate din mediul de vibraţie din ce în ce mai mare, şi astfel contribuie la reînnoirea corpurilor noastre: cu materii şi cu energii hrănitoare, de vibraţii din ce în ce mai înalte, care duc astfel mai departe şi susţin viguros procesul de înnoire, proces care duce la rândul său la accesarea acelor memorii mult mai înălţate decât cele folosite în ultimele milenii...
Dar asta nu înseamnă o revenire mecanicistă la cele dinainte, căci ultimele milenii de evoluţie ne-au ajutat să ne descoprim atât de multe... Curajul, demnitatea, bucuria de a trăi CHIAR ÎN PERIOADE DE VIBRAŢIE PLANETARĂ JOASĂ !! de care ne temeam atât de mult înainte...
Chiar dacă ne temem poate şi acum de multe lucruri, tot avem curajul să mergem mai departe... Şi asta contează enorm de mult. Avem încredere – CHIAR ŞI LA VIBRAŢII JOASE, căci la vibraţii înalte avem încă mult mai mult decât ne putem închipui acum: în viaţa noastră, în intuiţiile noastre, în ajutorul uriaş pe care îl primim din partea semenilor noştri şi din partea entităţilor noastre ajutătoare. Chiar credem că suntem mereu ajutaţi!!
Şi asta este, cred, cel mai important lucru din lume pentru noi, acum...

Niciun comentariu: