Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


marți, 30 decembrie 2008

LA MULTI ANI TUTUROR!!

Pentru mine anul care se incheie acum a fost un an plin de invatatura. O invatatura pe care o acumulam de fapt in acelasi mod in fiecare an, dar anul acesta a avut ceva deosebit fata de cei anteriori. Am inteles multe lucruri, mai ales aici, deschizand acest blog, pentru care am intrat pe multe bloguri, am intrat pe multe forum uri. Am inteles cum se poate tine legatura cu cititorii unui blog/site - lucru pentru care am si intrat pe forumuri si comentarii la site urile vizitate. De aceea inteleg pe cei care citesc fara sa comenteze, caci am fost si eu doar cititor 3 ani inaintea celui prezent, nu participant activ la derulari de acest fel. Am invatat mult din ceea ce se face in lume si din ceea ce nu se face. Am invatat din ceea ce se comenteaza si din ceea ce nu se comenteaza. Am invatat ca sunt oameni care intra pe bloguri si site uri pentru a-si descarca nervii, distrugand increderea altora in relatii frumoase care se pot crea in astfel de conjuncturi. Am invatat ca daca nu port rancuna dispretului si incerc sa merg mai departe croindu-mi drum cu felul puterilor mele, chiar pot merge mai departe. Am invatat ca oamenii sunt buni, dar uneori frica ii inaspreste, ii face neincrezatori, buclucasi in felul lor, pana ce se incredinteaza si ei ca exista oameni care pot fi foarte normali: care nu cer neaparat incredere acolo unde nu se poate forma increderea inca, dar macar se poate trai normalitatea unor tangente, in comentarii decente si creative, caci mergem pe acelasi drum, de fapt.
Am intalnit si oameni bucurosi, echilibrati, chiar fericiti in felul lor, desi din punctul de vedere al altora pot parea cu totul altfel. Oameni care ar putea avea greutati, dar ei nu le inteleg ca fiind chiar greutati. Ei iau viata asa cum este ea si o traiesc facand tot ceea ce le sta in putere sa repare acolo unde altii - din nebagare de seama - au distrus: sanatatea lor, relatiile bune dintre ei si altii, drumul altora prin viata... Se considera niste fericiti ca pot face asta: un fel de reparatori. Pentru ca tot mai multi oameni se strang in jurul lor, sa invete si ei, sa duca acest fel de a trai mai departe.. Se considera fericiti pentru ca oamenii se strang in jurul lor tocmai pentru ceea ce fac ei. Sunt constienti de ceea ce fac, si se straduiesc sa faca si mai mult, si mai bine, invatand din mers tot ceea ce este mai bun in jurul lor..
Am vorbit cu un om mai special zilele trecute. Un strain nascut in nord, traind in sud, un om care a cutreierat lumea in cautarea unor oameni care sa inteleaga mesajele angelice la care el este foarte deschis. Numai la noi, romanii, a gasit astfel de atitudine, oameni care au cunoscut cerul si pamanturile de pretutindeni cu inclinatia naturala pentru universul din interiorul omului oglindindu-l pe acela din exteriorul sau. Oameni care nu se gasesc singulari - unul intr-o tara, altul in alta tara... A cunoscut un grup (pe noi - prietenii mei) din care fiecare in parte cunoste un alt grup, si asa mai departe.. Cand i-am spus asta, a ramas fara grai. Credeam ca nu a inteles, limbajul nostru fiind un amestec de engleza-spaniola-franceza, dar intelesese foarte bine: era doar uluit.. Noi am ras veseli, caci asta se petrece cu noi de cand ne stim... De cand citeam Viata dupa viata (A. Moody) pe foi volante scrise cu caractere uriase pentru Ceausescu !!! De fapt - chiar de cand eram copii si citeam Cutezatorii, unde am aflat atunci prima oara, detaliat, despre Atlantida...
Ne-a spus ca el crede ceva, care mi s-a parut ceva deosebit ca incredintare in timpul pe care il traim acum, pentru un tanar: timpul poate fi inteles ca fiind un cumul al momentelor de traire ale fiecarui om in parte.
M-am gandit si eu - mai curand am simtit si eu: pentru ca suntem atat de strans legati unii de altii, el pare o curgere a unui sir de cadre - la fel ca si un film. Intram in filmul acesta sau iesim, asa cum am inteles din cele scrise si de N. Walsh: vietile noastre sunt ca niste foi scrise, care sunt puse intr-un tepus una peste alta.
Chiar cred ca noi croim si foile, si croim teancul. Suntem si foaia, si tepusul, caci tot universul se inchide/deschide ca o clepsidra in plexul nostru solar. Suntem creatori pe atat de multe planuri, si obisnuiti atat de mult cu asta, incat nici nu ne mai dam seama de tot ceea ce facem, de tot ceea ce traim.. Nu ne dau seama decat de lupta proprie pentru supravietuire.
De ce lupta? de ce supravietuire? de ce durere?
De ce MATRIX??
Incercam sa iesim din acest MATRIX (vorba prietenilor nostri de pe site ul cu acelasi nume), din softul acesta, caci din mecanisme nu iesim decat prin sfarsitul destinului. Noi dorim sa iesim din soft, pentru a putea trai propriul nostru soft. Parintii si bunicii noastri doresc sa iasa din mecanism pentru ca ei nu vor sa inteleaga ca parasirea softului este principala. Poate fiecare generatie este altfel croita, s-a nascut si a trait sub alte "stele"... De fapt, totul ne trebuie. Ne trebuie ca sa devenim constienti de tot ceea ce poate crea fiecare dintre noi. Dar putem sa ne folosim un soft propriu, adica personalizat, chiar daca ne costa scump. De fapt, poate sa nu coste scump, daca gasim in interiorul nostru resursele necesare.. Care chiar sunt, doar ca nu suntem constienti de ele..
Dupa ce cunoastem "softul" altora, suntem de fapt liberi sa iesim din el. Sa-l traim pe al nostru. Asa cum iesim din "softul" parintilor - daca, si cand - dar aceasta depinde de ceea ce simte fiecare dintre dintre noi. La nivel macro sau micro - traim acelasi tip de experienta. Trebuie sa cunoastem toate cele care ne inconjoara. Nu ne putem feri de nimic. Asa suntem croiti, asa intelegem de fapt sa mergem mai departe, sa ne dezvoltam. Sa traim.
Fiecare traim in felul pe care il acceptam. Fiecare suntem asa cum suntem. Ne referim la acelasi lucru sau nu, intelegem sau nu, toti ne plimbam pe aceeasi planeta si sub acelasi ceruri. Cred ca multi romani au inteles acest lucru si de aceea suntem impreuna.
LA MULTI ANI TUTUROR!!

9 comentarii:

IULIUS spunea...

Neata buna!
Cristiana frumoasa insiruire de cuvinte; dar stii ce simt eu acum dupa prima lectuare:

prea multa visare
prea multa fantezie
prea multa influenta media

si sa stii ca si eu mai sunt inca asa, ceva mai temperat; insa fata de a ta persoana imi exprim dorinta ca ceeea ce scrii nu-ti reflecta insa credintele profunde!

ce-i ala MATRIX, vazut-am cu totii filmul, deosebit de interesant ce-i drept, insa am devenit peste noapte generatia Matrix;

cum adica "croim si foile si teancul", evident cred metafora; cum adica suntem atat de mari creatori incat ajungem sa nu ne mai dam seama de tot ceea ce facem, de tot ceea ce traim?


Si mai spune-mi te rog, te rog de la cine, de unde ai tu incredintarea ca tatal, creatorul, arhitectul - a toate cele nu s-a impacat intr-un anume fel cu omenirea? Crezi ca n-a avut, nu are suficiente motive de suparare pe fiecare dintre noi? Crezi?


Ce simt eu:
plutim fiecare, pe o mare care devine din ce in ce mai agitata-viata; unii se orienteaza navigand dupa ceilalti din jur (mimetismul, moda zilei), unii folosesc semnele cerului (astrologia, superstitiile, vechile credinte etc), altii dispun de instrumente mai sofisticate in navigare ( bani, putere, informatie etc), altii se folosesc de toate in diverse combinatii, insa cu totii cautand sa navigheze cat mai bine, cat mai sigur......INCOTRO?.....si fratilor LIPSITI FIIND DE REPERE OBIECTIVE....fiecare navigheaza cum intelege ca-i este mai bine, cautand sa-si explice singur traseul, miscarile valurilor si a astrelor luminoase...totul subiectiv......dar STOP:

in aceasta lume dominata inca de postmodernism, in care fiecare are propriul univers dominat de adevar, dreptate, frumusete, evident intrand INEVITABIL in conflict deseori cu adevarul, frumusetea, dreptatea celuilalt.....AVEM NEVOIE DE UN REPER VESNIC OBIECTIV...care de cand a aparut omul si pana astazi inclusiv, constat ca e perceput de fiecare in felul sau ( dumnezeul meu, dumnezeul tau, Tatal lui x, Mama lui y) si sa vezi cand se intra-n conflict...PENTRU A NU MAI PLUTI IN DERIVA PE MAREA VIETII!

Iar eu am incredintarea ca EL/EI exista...si ca i-am avut mereu alaturi, mesajul lor circuland in intreaga lume transpus fiind de altfel in cea mai tradusa carte.

LA MULTI ANI CRISTIANA!

Cristiana spunea...

Aaaa... ce-mi place!!!
Iulius.. Este minunata splendoarea de intrebari una-dupa-alta-dupa-alta...
Dar primul lucru pe care vreau sa il precizez este faptul ca am incredintarea ca Dumnezeu nu s-a impacat cu noi pentru ca nu s-a suparat vreodata cu noi! Am sa iti explic - daca vei avea rabdare, insa , daca nu vei dori sa ne parasesti - de ce am acesta incredintare, care este splendida si chiar sunt convinsa ca este foarte adevarata...
Visare, fantezie, influenta media... Poate ca nu ai citit ceea ce i-am explicat lui Dan. Vreau sa mai precizez inca o data acest lucru.
Sunt in studiu personal prin clarviziune si clarauz de 15 ani. Am vazut de la 4 ani momente din vietile mele anterioare si la 10 ani plangeam pentru ca citeam in rev. Cutezatorii despre Antlantida si nimeni nu voia sa ma creada ca Atlantida a exista cu adevarat, ca era tara frumoasa a cerurilor mereu deschise, in care omul vorbea mereu cu Dumnezeu si cu animalele de pretutindeni, cu florile si cu zinele care il insoteau mereu..
Scriu despre ceea ce era omenirea incepand cu vremurile de acum 60 milioane ani si pana in prezentul pe care il inteleg - chiar daca nu accept sa imi fie obligativitate tot ceea ce, cu tot respectul, nu mai cred... Dar inteleg ca fiecare are momentul sau de a crede ceva sau altceva..
Nu sunt influentata de media, dar ma exprim in asa fel incat sa fiu inteleasa de cat mai multe segmente de cititori. Dimpotriva, scriu de 12 ani despre confuziile pe care le tot plimbam prin lume referitoare la lumea celor vazute si mai ales nevazute cu structurile noastre oculare : confuzii ale omului de azi care crede ca de cand este lumea - lume tot asa ca azi a vazut si a simtit lucrurile. Deocamdata ma opresc aici. Repet, daca cunosti cele se scriu de regula despre istoria straveche a omenirii si ai sa vrei sa vezi ce pregatesc eu acum pentru a umple un site, ai sa vezi ca modul meu de a privi istoria este chiar foarte diferit de majoritatea scrierilor: americane de regula, dupa care se iau si romanii, desi incepusera multi in anii '90 sa faca studii complexe; dar s-au lasat descurajati de cele "la moda" . Pacat, caci avem oameni valorosi: se pare insa ca nu a venit inca timpul nostru.
Poate ca intr-adevar, dupa 2012 explozia de intelegere va dovedi ca avem si noi ideile, parerile - incredintarile noastre proprii, si suntem cu adevarat pregatiti sa stam drepti in fata lumii...
Vei afla incredintarile mele profunde. De fapt, incep sa scriu si aici despre ele. Aceste articole sunt varful aisbergului. Celelalte 6/7 vor apare in site, in cursul anului urmator. Credinta mea nu este aceeasi ca aceea a Vechiului Testament. Credinta mea se apropie de aceea a strabunilor nostri: dacii - aceeasi in linii mari cu aceea a celor pe care ii numim celti, tibetani, tolteci, insularii Pacificului, maorii.. Adica ai marilor ajutatori intrupati ai omenirii. Nu-i numesc asa numai pe daci - asa cum fac unii. Consider ca ei faceau parte din acest inel de spiritualitate profunda straveche - care nu are decat prea putine ramasite in populatiile pe care le cunoastem azi din preajma mileniului 1i.Ch - 1d.Ch. din cartile de istorie.
Iulius, chiar suntem atat de mari creatori!!! Nu-ti mai amintesti - dar iti vei aminti... stii cum este asta? Cand mergi asa, pur si simplu, nu-ti dai seama la ce inaltime esti. Daca intalnesti un rift (un canal) poti sa stii cum se vede de acolo, de jos, ceea ce dintr-o data se poate numi "sus". Numai asa ne putem da seama de realitatile lumii inaltate din care suntem doar pentru foarte putin timp, coborati. NICIDECUM CAZUTI.. ASTA ESTE MATRIX: AM FOST OBLIGATI SA CREDEM IN CEVA FOARTE STRAIN DE ADEVAR SI DE VIATA ADEVARATA, PE CARE O AVEM. TRAIM SOFTUL ALTORA. Dar nu este ceva decat pentru a cunoaste, cum scriam in postare... Sa ne incredintam, sa ne intarim in ideea ce asa ceva nu este inaltator. Sa ne croim inaltarea dupa exemplul cel mai inaltat. Pentru aceasta se afla Iisus - si nu numai - in fondul universal al simtirilor noastre. Ne-a ajutat, ne ajuta mereu. A creat o lume pentru noi. Nu preotii. El. Da, si eu sunt ortodoxa, dar inteleg sa aplic ceea ce am aflat, nu sa traiesc dogmatic. Orice as face, sa fac cu drag, sa arat ca lumea este dintotdeauna buna, creatoare inaltata, deosebita, splendida.. Sa-i iertam putinul tulburat, caci el chiar trece si ne va pare rau ca nu am inteles-o...
Sa fim si noi demni de increderea pe care altii au investit-o in noi... NU CRED CA DUMNEZEU E SUPARAT PE NOI, NU CRED CA A FOST VREODATA. CRED CA NE INVATA IN FIECARE CLIPA CUM SA TRAIM, SI NE VA INVATA IN CONTINUARE, DUPA CE IESIM DIN VIATA, SA NU MAI FACEM CEEA CE AM FACUT RAU ALTORA...

Eu nu sunt conflictuala. Eu expun. Explic ce cred. Am sa explic si mai mult. Am sa explic de ce sunt convinsa ca radacinile noastre sunt PURE, CUMINTI, SPLENDIDE... Ca omul nu este nici animalul desprins din copaci, nici atlantul care ar fi facut... inginerie genetica (Doamne!!), nici ca lemurienii erau prostuti de felul lor (Doamne-Doamne!!!!!!!). Ca OMUL A FACUT UN SACRIFICIU ENORM PENTRU TOATA PLANETA PE CARE TRAIA - PENTRU CA TOT BIOSISTEMUL SA POATA SUPRAVIETUI, DUPA GLACIATIUNE , PERIOADEI DE JOASA VIBRATIE PE CARE A TRAVERSAT-O PAMANTUL... Din care iese acum. Chiar triumfator !!!

Reperele noastre insa sunt obiective pentru fiecare dintre noi. Fiecare are reperele sale, si nu trebuie sa ne desfiintam reciproc reperele. Eu pe respect pe ale tale. Ti le explic pe ale mele. Putem merge asa mai departe? Mergem. Daca cineva nu poate - va gasi altceva in alta parte. Corect? imi va pare rau, dar nu pot minti frumos, batuta de vant dupa cum crede fiecare. Imi pun toata intelegerea, rabdarea si duiosia pe care o am in gandul pe care il indrept catre fiecare in parte. Daca se simte acest lucru - este atat de frumos... Daca nu ... poate ca "frumosul" fiecaruia se afla in alta parte.
Chiar suntem fiecare dintre noi un univers, suntem universuri instelate !!! Sau intrupate...

sfaturi nunta spunea...

La Multi Ani! si tie si multe impliniri in 2009. Bafta

IULIUS spunea...

Cristiana MA BUCUR!

Doecamdata raman la credinta ca reperele nostre nu trebuie si nici nu se identifica cu fiecare dintre noi; e ca si cum fiecare si-ar etala zilnic garderoba, zilnic ne-am eticheta, imbraca cu ce credem noi ca ne vine mai bine; evident ca-ti respect gusturile dar sa stii ca ele nu-ti apartin!
De aceea spun, voi dezvolta mai mult p'al meu blog, hainele mele, reperele mele.....ne trimite inevitabil in subiectivitate; INSA CRED CA DINCOLO DE NOI STA REPERUL VESNIC SI OBIECTIV DE LA CARE CU TOTII NE HRANIM, FIECARE-L REFLECTAM PRIN PROPRIA IDENTITATE,LA CARE TREBUIE SA NE RAPORTAM, NUMAI CA NOI AM INCEPUT A NE VALORIZA ASA ZISELE PROPRII REPERE RIDICANDU-LE LA UN RANG MULT PREA INALT FATA DE CEL ORIGINAL!
Suntem reflecarea, manifestarea unui si numai unui SINGUR REPER ADEVARAT, ABSOLUT, VESNIC.

REPERELE NOASTRE NU SUNT OBIECTIVE NICI MACAR PENTRU NOI INSINE!

Cristiana spunea...

Foarte de acord cu tine, Iulius.
Eu inteleg ce vrei sa spui si tocmai de aceea am scris cu lux de amanunte, ca sa fiu foarte clara, sa nu existe nici un fel de dubiu. Sunt credincioasa - dar nu religioasa, dupa dogma. Ma simt libera sa dau libertate si celorlalti, indiferent care este parerea lor. Exact asta spuneam: libertatea de expresie face experienta noastra, a tuturor. Numai din libertate invatam.
Cred ca Dumnezeu este libertate. Cred ca omul limiteaza libertatea semenilor sai. Si atunci cred ca si eu personal pot sa spun ca macar aceasta lectie mi-am insusit-o: sa nu limitez libertatea nimanui. Acum aplic lectia.
Este o mare bucurie pentru mine sa spun, sa scriu acest lucru. Este o bucurie ca dialogam in aceasta viata.
Cred ca totul este exact asa cum trebuie sa fie.

elena spunea...

Draga Cristiana ,cel mai frumos lucru pe care-l putem face noi,fiintele umane ,este sa ne iubim si sa ne intelegem unii pe altii. Sa ne vedem sufletele,dincolo de invelisul fizic si sa ne privim in ochi cu intelegere si respect.

elena spunea...

LA MULTI ANI ,CRISTIANA! LA MULTI ANI TUTUROR CITITORILOR!

Cristiana spunea...

Multumesc din tot sufletul, Elena, ingerul nostru plin de iubire!! La multi ani si tie!!!

Radu si Cristina spunea...

Un an 2009 fericit cu multe realizari si bucurii alaturi de cei dragi.

La multi ani fericiti Radu si Cristina