Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


sâmbătă, 24 octombrie 2009

VIBRAŢII (1)

1. GENERALITĂŢI
Tema vibraţiilor şi, în mod particular, tema variaţiei vibraţiei planetare, este bine să fie abordată acum, după ce ne-am familiarizat cu folosirea acestei noţiuni în tot felul de situaţii, din care ne-am format un mod orientativ al abordării ei în diverse discuţii. Pentru că, tot aşa, ne familiarizăm cu multe noţiuni, le înţelegem din context desfăşurarea, înfluenţele lor asupra altor elemente - evenimente cunoscute ale căror desfăşurări au în continuare implicaţii la scara micro- şi macro- universului.
Dar nu le cunoaştem rădăcinile, desfăşurările lor proprii, separate de desfăşurarea evenimentelor pe care le influenţează sau pe care chiar le crează. Măcar să cunoaştem atâta cât putem la un moment dat, continuând să le înţelegem pe parcurs, studiind alte noi elemente.
La fel şi cu noţiunea de vibraţie. Cunoaştem din fizică ce sunt vibraţiile.
Majoritatea oamenilor asociază vibraţia unui corp efectului impactului unui corp asupra altui corp. Şi astfel este foarte greu de asociat acest lucru cu noţiunea de vibraţie planetară, unde ciocnirea planetei poate fi asociată cu un meteorit sau asteroid. Mai nou, ni se explică faptul că "ciocnirea galaxiilor" - eveniment cosmic cunoscut pe larg de câteva zeci de ani - nu este o ciocnire veritabilă, ci o întrepătrundere (trecere) a galaxiilor una prin cealaltă, ca efect al "mersului" galaxiilor prin univers, al deplasării lor în condiţii pe care nu le înţelegem bine, ci doar descriem deocamdată fenomenul. La fel ca şi alte fenomene, de altfel - şi nu numai cosmice.
Trebuie să ştim clar că vibraţia planetară nu este rezultatul ciocnirii unei planete cu alte structuri cosmice, nici rezultatul altui eveniment cosmic mai mult sau mai puţin trecut, care propagă vibraţii prin spaţiile cosmice, sub formă de unde care ne lovesc, cu o ritmicitate mai mare sau mai mică. Mai ştim că există o ritmicitate a modificărilor vibraţiei planetare, percepută ca o stare de fapt, pe care o asociem cu un anume fel de simţire. Despre vibraţii şi despre schimbarea vibraţiilor cosmice se vorbeşte intens, de multe ori asociindu-se unor astfel de modificări sfârşitul lumii, cel puţin sfârşitul unei perioade cunoscute cât de cât de către noi, cu care ne-am obişnuit. Numai şi o astfel de schimbare poate să creeze panică, o panică ce pare a nu avea soluţii, cel puţin până la această dată. Cu toate acestea, se pare că despre vibraţii şi despre modificarea lor sunt răspândite în lume multe cunoaşteri, din tot felul de cercetări, lăsate moştenire şi de civilizaţiile anterioare. Oamenii cei mai echilibraţi deduc în linii mari că este totuşi un efect, şi nu un element în sine, nu un element structural în sine, care să ne lovească şi să lase în urma lui pustiu şi jale. Un efect al unui eveniment care pare să nu ne ameninţe direct, chiar dacă ni se spune că vor avea loc tot felul de schimbări, care mai de care mai greu de înţeles.
Să vedem - din punct de vedere spiritual - despre ce ar fi vorba.
Am discutat deja despre corpurile individuale, corpurile mici: ale spiritelor individuale care se manifestă prin intermediul lor. Am discutat şi despre corpurile macro-cosmice: planetoizi, planete, stele, galaxii - corpuri comune de manifestare ale popoarelor spirituale. Să ne mai aducem aminte că toate aceste corpuri, printre care şi ale noastre, se formează prin compactizare, ca urmare a atracţiei exercitate de radiaţia spiritelor asupra fluxurilor de filamente de materii şi energii circulante prin univers. Pentru început, am discutat despre faptul că asemenea compactizări materiale au ca efect principal emisia de sunet şi de luminiscenţă proprie. Putem adăuga cunoaşterii noastre un al treilea element: vibraţia proprie fiecărui astfel de corp, tot ca urmare a compactizării fluxurilor materiale în raza radiaţiei spirituale.
Acum putem înţelege că vibraţia, ca efect al compactizării materiilor, nu este acelaşi lucru cu efectul circulaţiei (mişcării) unui corp, al ciocnirii lui cu un alt corp, în decursul acestei mişcări. Mai departe, şi mai profund privind lucrurile, nu este nici efectul circulaţiei energiilor prin structurile materiale ale corpurilor: plexuri, canale, precum şi infuziile energiilor circulante prin plexuri - în masa corporală pe care o hrănesc; urmând apoi, mai departe, evacuarea lor în exteriorul corpului.
Circulaţia energiilor prin corpurile de manifestare ale spiritelor are ca efect principal schimbarea momentană a luminiscenţei şi a sunetului fundamental. Regularitatea, ritmicitatea la valori mici de modificare determină schimbări minore, nesemnificative, de cele mai multe ori imperceptibile chiar şi de către omul creator conştient. Doar cele care au loc la valori mari, chiar de la o perioadă scurtă de timp la alta, conduc la modificări majore, perceptibile ca fiind deosebite, având ca rezultat pentru om căutarea înţelesului privind condiţiile care au determinat modificările. În plan corporal, astfel de modificări de mare anvergură conduc şi la schimbarea vibraţiei corporale, după ce folosirea materiilor şi şi energiilor atrase de ele au determinat modificarea corpului, prin acumularea altor materii, care atrag în continuare energii proporţionale cu materiile corporale. Energiile întreţin materiile corporale, vibraţia lor generală, dar numai circulaţia lor nu determină modificări rapide definitive în vibraţia corporală generală. Modificările cele mai puternice sunt determinate de masa mare a fluxurilor de materii, care formează corpurile noastre.
Vibraţia ca atare poate fi considerată aşadar unul dintre efectele masei compacte de fluxuri de filamente materiale. Dar mai este un element care trebuie luat în considerare. Radiaţia spirituală este fluxul energetic provenit de la structura spiritului - a monadelor din componenţa spiritului şi a spiritului întreg, cu păturile interioare şi exterioare, care emit şi ele radiaţie, o radiaţie cu structură deosebit de compactă. În acest fel, radiaţia spirituală foarte puternică, foarte compactă, este practic singura formă energetică din Universul Fizic care emite vibraţie. De asemenea, alte elemente care pot fi introduse în marea ecuaţie a vibraţiilor sunt creaţiile macro-cosmice din interiorul Universului Fizic, înafară de corpurile de întrupare ale spiritelor. Ele sunt realizate de către coordonatorii de evoluţii, sunt creaţii materiale, cu un grad mare de compactizare şi ele, care însă emit vibraţie numai din compactizarea lor, nesprijinite de radiaţii spirituale directe, aşa cum sunt întrupările. Printre altele, ele au rol de întreţinere a unei vibraţii relativ constantă a mediului universic, chiar şi atunci când vibraţia universului scade puternic. Mai ales în astfel de situaţii. Este vorba aici despre păturile sau barierele despărţitoare ale subzonelor şi zonelor din interiorul Universului Fizic, care menţin o vibraţie relativ constantă în fiecare subzonă: din fiecare univers, de fapt, nu numai din Universul Fizic. Ne interesează însă cele care se petrec în zona universului în care ne aflăm acum, în zona I, unde fluxurile materiilor şi energiilor circulă până când destructurarea lor superficială determină treptat scăderea generală a vibraţiilor din toate subzonele, inclusiv cele din terminalul zonei, de vibraţie foarte mare.
Înafară de structurile compacte ale universului, enumerate în linii foarte mari mai sus, tot mediul universic, însuşi mediul zonal local are o anumită vibraţie, care nu provine numai de la corpuri şi radiaţii spirituale care le sprijină fiinţarea, sau de la structuri create de monadele foarte evoluate. Şi aici intră în ecuaţia noastră extinsă: fluxurile circulante, care determină de fapt o vibraţie medie a universului, a fiecărei subzone a zonei I, în cazul locului nostru de trai. Ştim acum că astfel de fluxuri determină o variaţie a vibraţiei oricărei zone sau loc din orice univers. Este drept că vibraţia generală este dată de cumulul de vibraţii ale tuturor elementelor locale, dar studiem fiecare element în parte şi aportul fiecăruia la imaginea generală locală.
Fluxurile mari, uriaşe, sunt formate din filamente care au o compactizare creată de aceiaşi coordonatori ai evoluţiilor noastre. Nu ne-am confruntat în această viaţă cu vibraţiile foarte înalte ale fluxurilor de filamente generalizate în mediul universic, care să ne determine să înţelegem direct lumina, sunetul şi vibraţia aerului cu astfel de fluxuri... Când ne vom putea vedea cu toţii vieţile anterioare, vom putea înţelege diferenţele de vibraţie din diferite epoci mari planetare, vom putea înţelege faptul că aerul pe care îl respirăm poate avea, în vremuri diferite - lumină, sunet şi vibraţie diferită. Diferenţele sunt foarte mici, extrem de mici - dar sesizabile, şi ajută la înţelegerea modului în care toate contribuie la schimbarea lumii, cu toate componentele sale majore.
Când această vibraţie generală scade, scăderea este foarte mică, şi chiar această valoare mică este parţial echilibrată de vibraţiile înalte emise de marile structuri universice, acele construcţii despre care vorbeam mai sus, creaţii ale coordonatorilor de evoluţii, din care cunoaştem deocamdată marile bariere inter-zonale şi inter-subzonale. Şi astfel variaţia vibraţiei are un efect minim în viaţa întrupaţilor, conducând la menţinerea unui echilibru al manifestărilor lor, comparativ cu ceea ce s-ar petrece fără influenţa lor benefică.
Dacă luăm ca exemplu diminuarea vibraţiei, fenomenul se petrece ca urmare a diminuării vibraţiei medii a fluxurilor de filamente. Toate cele existente pe plan local sunt create din fluxurile din interiorul zonei şi schimbările nivelului lor de vibraţie conduce la schimbări ale tuturor celor care sunt pătrunse de fluxurile de filamente. Treptat se modifică vibraţia stelară şi planetară (planetele şi stelele vehiculând fluxuri uriaşe prin centrul lor de fiinţare), dar şi vibraţia medie a corpurilor de întrupare a spiritelor individuale de pe planete, care îşi diminuează vibraţia de la o perioadă la alta.
Creşterea vibraţiei fluxurilor filamentare nu înseamnă o recuperare sau o refacere spontană a stratului superficial al filamentelor, în timpul circulaţiei lor în mediul cosmic. Numai cei care le-au creat, prin puterea lor spirituală, le pot modifica compactizarea. Creşterea vibraţiei noastre medii corporale, dar şi a întregului nostru mediu planetar şi ceresc de trăire, se datorează retragerii treptate din circulaţii a fluxurilor vechi de filamente, superficial decompactizate de trecerea prin corpurile de manifestare a spiritelor. O astfel de retragere are loc către locurile de vibraţie mai joasă a subzonei locale şi apoi eliminarea lor prin intermediul barierelor inter-sub-zonale.
Este un proces care se derulează simultan cu introducerea unor noi fluxuri de filamente, volume uriaşe, din acelaşi loc de lucru din Unversul Central, acolo unde cele mai înaintate monade crează filamentele - de fapt filamentele fiind micro-spaţii de existenţă a celor mai micuţe monade: cele pe care le numim monade-energii (care trăiesc în interiorul filamentelor pe care le numim filamente-energii) şi monade-materii (din interiorul filamentelor-materii).
În acest fel, în perioadele pe care le numim "de trecere" (de trecere la o valoare substanţial modificată a vibraţiei planetare) se vor amesteca volume de filamente având tot felul de vibraţiii, determinând o variaţie a vibraţiei mediului de o mare bogăţie de prezentări. Sunt perioadele cele mai bune (chiar dacă destul de greu de îndurat) pentru oameni, conştienţi şi de comportamentul lor, şi de creaţia pe care o realizează. Mozaicul de fluxuri accesează - aşa cum am mai discutat - memorii cu experienţe din cele mai variate, cu o mare rapiditate, la nivele de vibraţii mai mari sau mai mici, cu grade de experienţă mai mare sau mai mică. Greutatea constă în faptul că apare deseori dezorientare şi nesiguranţă, neîncredere în priceperea proprie, dar şi a altora din jur.
Spunem însă că este o perioadă foarte bună pentru evoluţiile noastre, pentru că influenţele şi variaţia lor obişnuiesc spiritele cu astfel de evenimente, consolidează înţelegerile şi le crează conştientizări ale unor profunzimi nebănuite, pe măsura creşterii obişnuirii cu ele. Se formează şi se consolidează repede discernământul de a alege între particularităţile constructive şi cele distructive ale activităţii şi comportamentului lor, comparând rezultatele manifestărilor proprii de un fel şi de alt fel, dar comparându-le de asemenea şi cu rezultatele obţinute de ajutătorii lor, de către cei mai pricepuţi din preajma lor. Toate acestea ajută oamenii la formarea unei perspective de înţelegere a evoluţiilor şi o consolidare a aplicărilor prin care învaţă să construiască: şi lucruri, şi relaţii cu semenii lor.

Modificările care au loc în vibraţia locală conduc la schimbări perceptibile ale luminii şi ale sunetului fundamental local, dar şi vibraţia locală - o numim vibraţie medie planetară - se modifică perceptibil de la o perioadă de timp la alta. Cei care devin repede conştienţi de cele care se petrec sunt creatorii conştienţi, obişnuiţi treptat cu folosirea forţelor lor spirituale pentru a crea cu fluxurile de materii, compactizate prin puterea lor creativă, mentală, după necesităţile personale. Creaţia lor emite luminiscenţă, sunet şi vibraţie - după puterea compactizării fluxurilor materiale, pentru a crea obiectul dorit. După cum li se prezintă cel puţin aceste 3 elemente, creatorul ştie clar dacă obiectul este bine, corect realizat sau necesită modificări pentru a ajunge la calitatea - şi deci utilitatea - necesară. Nici luminiscenţa, nici sunetul şi nici vibraţia nu ajung însă la puterea celor emise de corpurile formate din radiaţia spirituală. De aceea, creatorii mentali sunt foarte atenţi la cel puţin aceste trei elemente - pe lângă forma şi structura interioară a obiectului dorit, care la un loc îi crează utilitatea.

2. INFLUENŢA VIBRAŢIEI LOCALE ASUPRA EVOLUŢIEI CREATORILOR CONŞTIENŢI
Astfel încât ei, creatorii conştienţi mentali sunt repede în măsură să observe modificările vibraţiei fluxurilor cu care operează şi, implicit, ale vibraţiei medii planetare. Învaţă, pe măsura adaptării lor la realităţile planetei, cum se derulează ritmurile planetare locale, în funcţie de influenţele vibraţiilor provenite din exterior (stelele şi planetele apropiate) şi de la biosistemul planetar. Mai departe, cunoscând toate acestea bine, într-un timp relativ scurt, creatorii mentali sesizează modificările substanţiale care au loc în timp, în locul în care trăiesc sau călătoresc.
În zona I, ei ştiu bine la un moment dat cum se derulează ritmurile planetar-stelare (viteză, amplitudine a schimbărilor) şi îşi armonizează cunoaşterile personale cu elementele specifice ale locului, ale planetei. Ei se obişnuiesc cu cunoaşterea marilor ritmuri cosmice, ştiu bine că evoluţiile lor merg dintr-un sistem stelar în altul, crescând cu câte puţin vibraţia medie locală, aşa cum şi vibraţia lor, ca urmare a evoluţiei, creşte cu puţin de la o perioadă la alta.
Când evoluţiile continuă în zona a II-a, spiritele cunosc deja faptul că au destulă experienţă să meargă singuri, neînsoţiţi de ajutătorii lor, de la un loc la altul, de la o planetă la alta - fiecare planetă în parte având valori proprii ale vibraţiei, diferite de la un loc la altul. Învaţă să meargă în locuri cu vibraţie locală mai mică sau mai mare, după necesităţile lor, aşa cum aici, pe Pământ, oamenii învaţă să meargă dintr-un oraş în altul, de la munte la şes sau la malul mării, oceanului. Tot aşa învaţă să suporte diferenţe de vibraţie din ce în ce mai mari, în perioade de timp din ce în ce mai mici - de la o zi la alta, sau chiar în interiorul aceleiaşi zile. Se pot pregăti astfel în vederea unor călătorii mai mari, mai lungi, de la o subzonă la alta, apoi de la o zonă a Universului Fizic la alta.
Se formează obişnuinţa suportării modificării vibraţiei mediului de trai, în cadrul aceleiaşi întrupări, apoi învaţă treptat să se obişnuiască cu modificări de vibraţie corporală schimbând felul corpurilor după doar 1 - 2 întrupări. Învaţă să călătorească în grupuri restrânse, în aşa-numitele călătorii în tranzit - de la o subzonă la alta: adică de la un loc de vibraţie de o anumită valoare - în alt loc de vibraţie substanţial diminuată. Apoi, după o primă fază de diminuare treptată, se întorc spre locuri cu vibraţie din ce în ce mai mult crescută.
Astfel pregătiţi pot lua parte la călătorii şi mai lungi, pe durată şi mai mare, călătorii regresive prin diminuarea vibraţiei corporale de la o subzonă - apoi de la o zonă la alta a universului. Trecerea aceasta de la o subzonă la alta se opreşte la o anumită vibraţie joasă a universului - cât de joasă poate să fie suportată de primii călători în călătorii de acest fel. Dar astfel de călătorii nu sunt realizate în grup propriu (având doar îndrumători-ajutători secundari de grup), ci sunt ajutaţi de grupuri întregi de spirite mai avansate în evoluţii decât ei: tot spirite primare, dar mai avansate în evoluţii, venind din alte zone şi subzone ale universului. Ajunşi într-un astfel de punct - îl numim punct terminus al călătoriei lor - pot desfăşura evoluţii pe termen limitat, dar prin întrupări mai multe sau mai puţine, în funcţie de puterea lor de suportare a mediului înconjurător şi de experienţa lor de trăire într-un astfel de mediu.
Grupurile însoţitoare sunt formate, cum spuneam, din spirite aflate pe diverse trepte de evoluţie, nu numai ajutătorii secundari ai celor care efectuează o astfel de călătorie pentru prima dată, ci şi grupuri de primari, cu evoluţii diferite. Este foarte important pentru toate grupurile care pornesc în astfel de călătorii să se afle în compania unor alte grupuri, de evoluţie piramidal crescută, astfel încât nu numai că fiecare grup ar fi ajutat de către grupuri mai experimentate, dar fiecare spirit în parte poate urmări toate derulările de învăţături ale grupurilor mai experimentate, pe care le vor avea şi ei de parcurs în viitor, prin care vor ajunge şi ei tot atât de experimentaţi ca şi ajutătorii lor.
Ajungem astfel din nou la situaţia în care ne aflăm acum, pe Pământ, într-un conglomerat de grupuri de spirite de evoluţii diferite, traversând în fel şi chip perioadele pe care le cunoaştem acum, perioadele istorice ale ultimelor milenii. Ajungem în zilele noastre cu urme grele în corpurile noastre, şi putem înţelege astfel faptul că modificările - deteriorările corporale, de fapt - nu sunt un efect doar al comportamentului propriu - păcătos - al străbunilor noştri (ce bine că avem acest fel de înţelegere… al faptului că erau străvechii Buni ai Pământului…). Ni se spune că suntem păcătoşi, că păcatul este înaintea noastră dintr-un început…
Dar…
Să luăm în consideraţie toate cele de mai sus. Modificările materiilor corporale s-au derulat treptat, dar rapid, provocând sensibilizări pe care omul nu le-a simţit de la bun început. Mă refer la masa mare de oameni de pretutindeni, nu la cei care au avut oarecare condiţii de iniţiere în tainele lumii - "taine" doar pentru că au fost reţinute de conducători din cunoaşterea popoarelor lor. Corpurile noastre nu au avut de la bun început o constituţie de fier, iar excesele la care oamenii au fost obligaţi de către conducătorii lor (muncă silnică, război forţat) au marcat profund sănătatea omenirii, în timp. Pe lângă consecinţele diminuării vibraţiei planetare, descrisă mai sus, să adăugăm şi formele de presiune exercitată asupra celei mai mari părţi a popoarelor din partea celor care nu aveau nici un pic de experienţă în astfel de conjuncturi planetare: cosmice, de aglomeraţii planetare, de modalităţi greoaie pentru ei de creaţie materială manuală. Tocmai acest lucru i-a determinat să se zbată cumplit pentru obţinerea şi perpetuarea unor condiţii de trai opulent. Pe care însă nu au ştiut niciodată să-l gestioneze, de aceea presiunea prin autoritate excesivă, până la cruzime, a constituit modul lor pervers de conducere. O autoritate impusă - şi nu dobândită prin har şi pricepere. Rezultatul a fost o deteriorare în timp a corpurilor omenirii, datorată foamei, frigului, războaielor, fricii, lipsei de folosire a propriei creaţii materiale. Marile epidemii ale mileniilor anterioare au avut la bază diminuări drastice de vibraţii, dar ele s-au dezvoltat şi diversificat prin condiţiile în care se desfăşura viaţa comunităţilor umane, toate conducând la dezolare în faţa condiţiilor grele de trai.
Astfel, nu numai comportamentul personal , ci şi condiţiile cosmice, apoi presiunile sociale au determinat deteriorări corporale, aducând deznădejdea care aruncă spiritul în dezolare. Dar care poate fi şi punctul de disperare care crează curajul ridicării pentru schimbarea societăţii opresive. Curajul oamenilor în perioada revoluţiilor a fost susţinut de vibraţiile treptat înălţate ale Pământului şi au contribuit la ridicări ale vibraţiei locale, prin credinţă şi curaj.
Discuţiile despre vibraţii nu au cum să se finalizeze aici, acum !! Vom continua cu alte câteva articole privind detalii din lumea deosebit de interesantă a vibraţiilor.

4 comentarii:

Ultimus Romanorum spunea...

Totul, este Vibratie.

Cristiana spunea...

Da, privit in linii mari.. totul VIBREAZĂ!.. Si mie imi plac metaforele, desi uneori unii chiar cred ca o expresie metaforica descrie concret realitatea..
Imi aduc aminte cum imi povestea cineva, cu multi ani in urma, felul in care vede in mintea sa fiecare petala a lotusului din moţul capului nostru. I-am explicat ca in capul nostru nu creste nici un lotus şi a fost foarte neincrezator. I-am explicat ca acum cateva mii de ani omul nu avea un bagaj atat de mare de cunoastere ca sa inteleaga faptul ca acelea sunt turbioane, mecanisme de absorbtie a energiilor, create de structuri numite chakre. Si nu ar fi corect nici asa sa le numim, dar in fine! treaca... Cel care vedea ce se petrece undeva de-asupra capului nostru se exprima comparand cu un element din natura din jurul sau. Si asa s-a descris realitatea subtila a lumii noastre. La fel cum si altcineva spunea de biblioteci intregi ale universului si nu accepta ca nu exista de fapt biblioteci. Ca realitatea este mult mai subtila decat ceea ce putem exprima noi la un moment dat.
Si ca a venit vremea sa stim bine pe ce lume traim.
Si eu sunt foarte poetica de multe ori, imi plac metaforele, exprimarile eliptice!! uuu!!.. splendid!! dar vine si vremea sa fiu clara in explicare, atunci cand vad confuziile.
Lumea nu este formata din vibratii, dar totul vibrează!! Este drept, as putea spune ca nu e corecta nici expresia "Mi-a vibrat sufletul!", caci se poate intelege ca sufletul vibrează doar la ceva frumos!! El vibrează oricum!! Din nefericire, el poate vibra si la cruzime, in fata sangelui galgait si al durerii de moarte... Omenirea a trecut si prin imbatarea cu sange.. mai trece si azi, de fapt...
Dar sa nu alerg prea repede, prea departe.. Realitatea noastra poate fi simtita in fel si chip...
Eu.. vibrez la trandafiri (nu politici, sa ne intelegem bine!! :)) !!) Toata vara asta am vibrat la trandafiri!!.. Parca as trece acum la crizanteme si tufanele.. Deocamdata in fata blocului mai tremura de frig ultimii trandafiri!!

Dan Ioanitescu spunea...

Am priceput esenta de la tine, cea care ai ochi de vazut sa vada.:)
O dupa-amiaza linistita iti doresc.:)

Cristiana spunea...

Multumesc, la fel!
Este foarte greu de abordat acest capitol, il foiesc de vreo 3 ani... da, da, adica iau foile de hartie si le tot invart de pe o parte pe alta!!! Acum incerc sa ma rezum la cele care fac obiectul discutiilor pe diverse feluri de suport (hartie, TV, net), acolo unde am sesizat nelamuriri.
Merg mai departe cu pasi mici, tocmai pentru ca sunt multe de punctat.
Pe urma putem trece si la abstracto-metaforizări !!! :)) !!