Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

vineri, 16 octombrie 2020

20. DE CE SE RETRAG MOŞII ÎN TIMPUL SOCIETĂŢILOR ATIPICE


Fotografie preluată de pe Pinterest

I. IDEI PRINCIPALE

Din unghiul nostru de vedere, Moşii se retrag din mai multe cauze:

1. Pentru ca toate spiritele să-şi cunoască puterile şi neputinţele în condiţii planetare rare și grele: cu vibraţie planetară foarte joasă, cu o uriaşă aglomeraţie planetară şi cu o corporalitate de manifestare restrânsă.

2. Să ne cunoaştem semenii din toate etapele de evoluţie care se desfăşoară pe planetă, pentru că vom lucra cu ei în continuarea tuturor evoluţiilor noastre, la bine şi la greu deopotrivă; să trăim fără să cunoaştem bine în această etapă planetară, ci doar intuitiv, entităţile noastre ajutătoare de destin, prin intuiţii care să ne ajute în vremurile revenirilor să ne recâştigăm încrederea în noi înşine privind simţirile proprii şi încrederea în ajutorul lor – să nu mai credem că ne supraveghează şi ne pedepsesc. 

3. Să simţim noi clar diferenţele de vibraţie în situații extrem de diferite, fără influențe dinafară, de aceea ne lasă o perioadă – scurtă de altfel – fără amprentele lor şi fără susţinerea radiaţiei lor directe; dar ei ridică vibraţia în continuare, fără ca noi să știm, echilibrând starea vibraţională a planetei, pentru ca noi să ne continuăm fluxul preocupărilor personale. 

II. DETALII, DISCUŢII

Moşii nu stau în mijlocul aşezărilor nici în societăţile tipice (care se desfășoară frumos, echilibrat, fără rele și nici greutăți), nici în societăţile atipice (care se desfășoară în acest loc din univers cu multe greutăți, cu manifestări negative așa cum le numim noi azi), nici în timpul organizărilor tipice din societăţile atipice (așa cum s-au desfășurat toate evoluțiile spiritelor umane înainte de primele migrații): existența Moșilor în societățile umane (ale spiritelor creatoare avansate în evoluții) se desfășoară numai când vibraţia medie planetară este în faza minimului ei zonal. În restul timpului universal ajutătorii foarte evoluați trăiesc peste tot: și în societățile omenești, și înafara lor, menținând prin ajutorul lor toți oamenii în echilibru și ajutându-I să realizeze tot ce ține de viața lor la superlativul pe care oamenii îl învață și îl mențin permanent. 

Să reţinem faptul că în societăţile atipice (așa cum este situația acum pe Pământ) până la retragerea Moşilor, organizările umane sunt tipice: organizate aşa cum au fost întotdeauna în evoluţiile tipice, echilibrate și progresiste, ajutate din orice punct de vedere, direct pentru ca oamenii să conștientizeze ajutorul primit fără nicio îndoială. Iar aceasta se petrece astfel pentru că o societate tipică urmărește în modul cel mai profund conștient: ordinea, organizarea, curăţenia, conlucrarea, realizarea totală a sarcinilor spiritelor umane, oricât de complexe ar fi ele, moralitatea: adică toate liniile de înaltă spiritualitate pe care le cunosc bine toate spiritele întrupate şi care vor intra pe rând în continuare la întrupare. 

Toate liniile de înaltă spiritualitate se desfășoară un timp îndelungat în societățile umane, căci ele sunt necesare oricăror situaţii pentru ca, atunci când Moşii se retrag din societăţile atipice, întrupaţii să aibă liniile de spiritualitate înaltă cât mai bine consolidate pentru a face faţă tuturor greutăţilor care se pot instala inerent în lumea lor. 

Chiar şi în societăţi din vechime, organizate pe bazele unei înalte spiritualităţi, Moşii nu stăteau în mijlocul aşezărilor umane, întrucât oamenii ştiau bine să se organizeze singuri, să-şi deruleze viaţa singuri, doar cu îndrumările generale la perioade fixe de timp, când vibraţia planetară permitea fixarea mai puternică, mai clară a cunoştinţelor tuturor (în Zilele Mijlocului de Vară şi în Zilele Mijlocului de Iarnă). În astfel de perioade, mai ales atunci când vibraţia a devenit foarte joasă, Moşii veneau în apropierea aşezărilor umane, pentru ca drumurile trimişilor lor să nu fie prea lung şi momentul schimbărilor să nu piardă avântul înainte ca oamenii să fi primit întăriri, îndrumări din partea lor. Mai ales rezidenţii nu se mai confruntaseră cu astfel de schimbări pe Pământ (pe care le-am discutat anterior) şi aveau nevoie de întăriri de încredere pentru propriile lor percepţii şi înţelegeri, pentru a se manifesta în modul cel mai bun posibil pentru puterea lor spirituală şi experienţa lor. 

Pentru cei care nu au aprofundat studiile despre evoluții și nu sunt familiarizați cu explicațiile mele, este important de știut, la modul general, că spiritele umane care nu au multă experiență în trăiri la toate nivelele de vibrație ale universului au nevoie de îndrumări permanente din partea Moșilor. Iar venirea lor pe Pământ în condițiile grele actuale s-a făcut având la bază în primul rând ajutorul pe care știau că-l vor primi de la cele mai evoluate spirite care se pot întrupa odată cu ele, în mijlocul lor și în preajma așezărilor lor. De asemenea în perioadele în care au nevoie să-și cunoască negativitățile se bazează pe faptul că Moșii (împreună cu cei de pe lângă ei: ajutătorii planetari) vor ține în primul rând vibrația planetei sub control strict și vor menține în lume cunoașterile pierdute sau estompate din cauza pierderii memoriilor spirituale profunde.

Dar să nu uităm că și ajutătorii planetari – cei care au multă experiență de trăire în asemenea condiții planetare grele – au şi ei nevoie de Moşi pentru ca ei să-i îndrume şi să-i întărească în aplicarea cunoașterilor lor proprii care se dezvoltă progresiv, în răspândirea celor cunoscute de ei în funcţie de experiența spirituală a grupărilor de oameni în aşezări, de particularităţile aşezărilor în funcţie de relief. Ei au nevoie de îndrumări, de precizări, de întăriri și în vremurile bune, când nici vibrația nu este foarte joasă și nici oamenii nu-și pierd moralitatea, dreptatea – dar mai ales în vremurile când totul pare pierdut și viața devine grea, sacrificială mai ales pentru ajutătorii planetari. În primele milenii după ultima glaciațiune este necesară organizarea de toate felurile sub îndrumarea directă a Moșilor: și pentru organizarea așezărilor, și călătoriilor spirituale despre care am discutat pe larg, și pentru dezvoltarea relaţiilor dintre oamenii din aşezări, între ei, precum şi a relaţiilor dintre oamenii aşezărilor şi călătorii care treceau prin aşezările lor, din popoare diferite, de pe continente diferite. 

Apoi vin vremurile când Moșii consideră că oamenii sunt deja obișnuiți cu viața fizică și este necesar, pentru a le oferi libertatea de a se cunoaște bine pe ei înșiși, să se retragă departe de aşezările pe care le au în grijă (dar oricum le au în continuare, chiar dacă se retrag). Să înțelegem că aceasta este perioada cea mai aşteptată de absolut toate grupurile spirituale care vin pe Pământ (pe orice altă planetă care este pregătită să primească, din însăşi întruparea sa, blocuri spirituale uriașe de spirite în plus față de grupurile tradiționale: rezidenți și ajutătorii lor planetari). Este așteptată această perioadă special pentru a trăi în condiţiile pe care le ştim acum: minim vibraţional planetar, corporalitate restrânsă, aglomeraţie extrem de mare pe o planetă relativ mică, cu o parte fizică continentală redusă, cu condiţii atmosferice în permanentă schimbare. Aceste blocuri spirituale se ajută piramidal, unele pe altele, având de la un grup la altul evoluții din ce în ce mai avansate; ele vin pe planetă în perioade diferite, cu destul de mult timp înainte de vremurile despre care discutăm aici. Pe Pământ primele blocuri spirituale piramidale au venit cu mai mult timp înainte decât altele: cam cu 20 milioane de ani planetari, pentru că sunt mai evoluate decât ultimele care au venit acum un milion de ani, pe care cele dintâi le au în grijă, dându-se pe ele înseşi de exemplu, chiar dacă cu greu pot fi urmate de către cei de pe urmă. Primii (pe care îi putem numi atlanţi, căci au trăit la început pe continentul A’Tlan: Euro-Asia de azi) sunt blocuri de spirite mai evoluate, au experienţa mai multor călătorii de acest fel, de corectare a unor manifestări învechite, călătorii regresive. Astfel atlanții s-au corectat deja de mai multe ori, din multe puncte de vedere. Grupurile de spirite care au venit ultimele (pe care le putem numi post-atlanţi, de după atlanți), sunt spirite care vin pentru prima oară într-o călătorie regresivă în această subzonă în condiţiile în care vibraţia ajunge la minimul său vibraţional. Tot ei vor fi primii care vor pleca de pe Pământ, întorcându-se de unde au venit: având experienţă foarte puţină în asemenea condiţii grele (deşi au experienţă foarte bogată – dar numai în vibraţiile foarte înalte ale universului) ele fac maximum 3-4 întrupări, dintre care una în formă corporală străveche (înainte de ultima glaciaţiune), una imediat după ultima glaciaţiune, sub îndrumarea Moşilor (despre care discutăm aici, cu ocazia discuţiilor despre Platoul munţilor Bucegi şi Peştera Ialomicioarei) şi ultima în condiţiile în care şi Moşii sunt de mult retraşi, şi conducătorii societăţilor umane sunt tot din rândurile lor – puţin pricepuţi, fricoşi şi tocmai de aceea agresivi şi cultivând agresivitatea, ţinând puternic la prerogativele lor şi luptând din răsputeri să nu şi le piardă. 

Sunt blocuri multe de acest fel de spirite, cele mai numeroase grupuri, iar cei care azi cred în reîntrupare este bine să ştie că nu vin la întrupare mereu aceleaşi spirite, întrupare rapidă după întrupare, ci vin mereu alte valuri de spirite pentru a se cunoaşte pe ele înseşi cum se manifestă în astfel de condiţii, grele pentru ele din orice punct de vedere. Dar oricum au venit pe Pământ ştiind bine, în linii mari, care le sunt neputinţele inerente pasului lor evolutiv – însă au neapărată nevoie să trăiască efectiv în acest fel, pentru a-şi cunoaşte foarte bine trăirile interioare, răspunsul impulsiv la toate impulsurile exterioare: fiecare în parte, după cum îi curg obişnuinţele şi după cum sunt posibilităţile locale în acel moment în care evoluţiile lor îl consideră relevant pentru o sumă uriaşă de manifestări asociate. 

Tocmai de aceea Moşii se retrag, pentru a face loc pentru manifestării lor în condiţiile în care nu sunt îndrumaţi de ajutătorii lor consacraţi, marii ajutători planetari faţă de care au, în cunoaştere directă şi susţinută permanent, un respect deosebit, format în evoluţiile lor cele mai înalte din vârsta lor spirituală. Şi acum să discutăm despre acest aspect.

Spiritele, la începutul evoluţiilor lor, se sperie în egală măsură şi de mult rău, şi de mult bine, pentru că au frică să nu greşească în faţa celui foarte bun cu ei: greşeli normale, născute din noutăţi cărora au impresia că nu ştiu să le facă faţă. De aceea Moşii se retrag atunci când oamenii trebuie să-şi cunoască greşelile, pentru că greşesc acolo unde învăţăturile cele mai noi, cele mai înălţătoare pentru ei nu sunt încă bine consolidate: dar învăţăturile le au, trebuie numai să le folosească, măcar intyitiv – nu să revină la cele vechi pentru că le este ceva comod şi mult mai uşor să folosească ceva vechi, și astfel bine consolidat. Greşelile apar în relaxare, când nu se simt în preajma celor mari şi buni. Când sunt în preajma lor, se străduiesc să facă totul cât mai bine, ştiind cât de mari, îndelungate eforturi au făcut aceşti mari ajutători cu ei până când au învăţat ce le trebuia în fiecare fază a evoluţiilor lor. Dar nu au un asemenea simţământ din cauză că ar fi pedepsiţi, căci niciun ajutător nu pedepseşte niciodată, ci îi lasă să se izbească între ei, între ei începătorii, pentru a-şi arăta efectele propriilor lor greşeli din care au foarte multe de învăţat. Efectul cel mai puternic nu este așadar pedeapsa, ci ruşinea – o emoţie puternică care apare exact la fel ca şi oricare altă emoţie. În acest caz, este o formă naturală de învăţătură proprie din conştientizarea efortului de a-i ajuta când simt că au nevoie, un ajutor oferit cu multă răbdare (pe care cei ajutaţi încă nu o au, dar o conştientizează), cu bunăvoinţă şi multă compasiune. 

Dar dacă Moşii, ajutătorii cei mai importanţi din această perioadă pe Pământ, nu sunt în preajma lor, a celor mai puţin avansaţi în evoluţii (cum sunt aşadar majoritatea spiritelor umane acum, pe Pământ) oamenii uită treptat de Moși, îşi uită cele mai bune manifestări ale lor – pe care le-au învăţat chiar de la dânşii, din comportamentul lor frumos, protector, binevoitor, ajutător, profund învăţător. Vibraţiile joase îi determină să-şi mute atenţia către comportamentele cu vibraţie corespunzătoare unui asemenea mediul, comportamente care împrăștie vibrații joase, în condiţiile unui biosistem care nu se poate încă comporta decât pasiv (vegetalele) sau agresiv (animalele) şi asta conduce la asprime, apoi la agresivitate (mai ales de tipul speciilor care au în corporalitatea lor corpuri spirituale, asemănătoare oamenilor, chiar dacă mult mai puţin dezvoltate decât ale lor – adică mamiferele). La vibraţii înalte, comportamentul este şi el înălţat, căci vibraţiile înalte impulsionează memoriile spirituale, cele mai noi, care au vibraţiile cele mai înalte şi astfel poartă memoriile manifestărilor celor mai avansate din experienţa personală. Omul nu trebuie să se sperie de impulsul negativ care apare ca gând rău în sinea sa, care este purtător de răutate, de agresivitate cu care poate răspunde imediat: el trebuie să se sperie de faptul că nu a înlăturat imediat acel gând rău – căci nici nu i-a dat prin cap să nu se ia după impulsul înălțat, ci s-a luat după acel impuls negativ, că a şi pornit la acţiune conform gândului rău. Ceea ce înseamnă că partea pozitivă, înalt-spirituală, nu este încă consolidată în memoriile sale spirituale, pentru ca acel aspect pozitiv să vină imediat, şi cu putere mare, să depăşească răspunsul cu frecvenţă joasă a vibraţiei. Şi astfel să conducă la rezolvări cu minim de distrugere, cu maxim de efecte benefice. Dar străduinţa de a repara, imediat ce ne dăm seama de situaţie consolidează mult comportamentul pozitiv, atitudinea înălțătoare, întărind deciziile noastre constructive, echilibrate şi, treptat, mai repede sau mai încet după puterea fiecăruia, trebuie să ajungem să conştientizăm şi să alegem conform dorinţelor noastre cele mai înălţătoare, conform intereselor legate de întăriri ale evoluţiilor noastre progresiste.

Suntem la sfârşitul sarcinilor noastre pământene – iar pentru unii dintre noi: la începutul revenirii la cele trăite de mult, în timpul Moşilor, la trăiri în vibraţii înalte, la revenirea definitivă a binelui, frumosului, calitativului suprem în viaţa noastră pe Pământ – indiferent ce avem de făcut, de trăit. Moşii vor reveni în mijlocul celor care au finalizat trăirile lor în vederea corecţiilor şi astfel au timpul necesar pentru începerea analizelor cu profunzimi din ce în ce mai adânci. Vor fi ajutaţi direct s-o facă chiar din timpul vieții în curs, nu numai în calitate de entităţi astrale după decesul corpului fizic: situaţie care este cea mai odihnitoare, dar este lăsată numai pentru cei ce nu sunt încă foarte puternici. Cei puternici în felul lor vor schimba lumea, aducând exemplul personal de autoanaliză și autocorecție chiar din timpul vieții fizice, dându-se de exemplu pe ei înşişi în toate necesităţile ce vor veni. 

Şi, pe scara timpului planetar, nu mai este de loc mult până atunci…

2 comentarii:

simona spunea...

Nu stiu cum sunt altii dar eu a trebuit sa muncesc mult cu mine insumi . Mintea mea ,gandurile mele ,a fost ingrozitor sa invat sa ma retrag ,sa nu o las sa debiteze mereu si mereu in momentul in care mi se intampla ceva rau ,sau daca ma supara cineva . Si intr-o zi am reusit ,dar imi trebuie o vointa de fier . Tu draga mea ai mila de cei care gresesc azi atat de groaznic fata de popoarele lor ,de cei care tin in mana destinele tarilor si a oamenilor ,eu mai am de lucrat si la capitolul asta ,deocamdata ma bucur ca nu le doresc raul . Ca am reusit sa nu mai urasc .Am inteles ca suntem intr-o evolutie perpetua ,ca noi avem mult de corectat pana sa ne putem manifesta la o calitate superioara in orice mediu si orice conditii ,adica sa ne crestem radiatia . Draga mea ,putina minte am uneori ; i-am tot cerut Dumnezeului nostru sa -mi dea voie sa evoluez ,m-am rugat si pana la urma am inteles :”Simonica draga tu aici pe Pamant inveti prin neputinte ,prin dureri ,deci iaca lectia ”. Mi-esti draga si mi-e mai usor sa-ti scriu aici pe blog ,nu pot vorbi cu oricine despre subiectele noastre abordate ,lumea in care ma invart nu intelege . La inceputul aceste ”pandemii”m-a speriat frica aruncata in lume . Mintea mea nu vroia sa inteleaga cum cei din jur de la varf si pana la baza se pot transforma peste noapte in animale rapace ,oameni care trebuiau sa aibe nu doar compasiune dar si obligatia de-asi indruma poporul nu fac decat sa adanceasca debandada si durerea peste popoare . Oameni care pana mai ieri se faleau in fiecare duminica cu prezenta la biserica brusc au devenit nu doar fricosi dar si inumani . Nu ne mai pasa de ce se intampla cu cei din jurul nostru . M-am infiorat cand am vazut doctori care nu-ti dau primul ajutor si tu mori de infarct in fata spitalului ,dar in timp am intalnit si doctori care nu au costume de cosmonaut ,care vor nu vor ne au la usa lor mereu si care nu vad in noi inamicul - doctorii de familie . Si mi-am dat seama ca oricat de intuneric ar fi ,tot exista o raza de lumina undeva . M-am intrebat ce-i prostia asta aruncata peste intreaga populatie a globului . Cum sa reactionam ? Sa luptam ,sa fugim ( n-avem unde) ,sa acceptam ,sa nu acceptam ? Daca ar vorbii Simona de acum 4 ani ,ar alege lupta . Simona de azi a invatat ca lupta aduce durere ,se perpetueaza si capata forme de manifestare urate de partea ambilor combatanti . Si totusi trebuie sa facem ceva ,dar ce ? Oare ajutatorii nostrii ce ne-au invatat despre situatia asta ? Ma rog sa avem puterea sa evoluam ,poate daca ne ridicam putin vibratia vom intelege ca toti oamenii trebuiesc ajutati . Nu poti decreta ca doar covitul e imparat ,nu poti sa treci cu vederea ca mor oameni de foame ,ca unii traiesc in conditii inimaginabile cand cu putina vointa chiar ai putea eradica toate astea .

Cristiana spunea...

Simona, eu am spus de multe ori ce trebuie să facem noi, cei care nu avem putere să schimbăm direct lumea. Nu sunt nesimțită, nu sunt însă în stare să mă bag în ONG-uri, ca să nu mai spun în politică. Ceea ce fac eu ESTE ÎNVĂȚĂTURA PE CARE AM PRIMIT-O DIN PARTEA AJUTĂTORILOR MEI. Nu am putut niciodată să trec cu vederea că mor oamenii de foame, de frig sau căldură, de toate fenomenele planetare, în războaie, criminalitate, etc. Ție ți s-ar părea condiții inimaginabile cele în care am muncit 20 de ani - și înainte și după 1989. Dar asta nu m-a făcut nesimțită, iar pe de altă parte, m-am luptat cu mine să urmez aceste îndrumări, pentru că revolta a fost și pt mine, la fel ca și pt. tine, principala simțire pe care am avut-o mulți ani la rând...
Unii pot să treacă cu vederea, chiar dacă declară cu aparentă convingere exact inversul. Îi privesc și pe ei cu milă, cu compasiune: dar la început ascult cu severitate declarațiile lor, după care le trimit toată mila și compasiunea din partea mea.
Dar sunt mulți oameni care par a fi indiferenți, dar de fapt nu sunt de loc; ei doar au foarte multe de făcut și în sufletul lor păstrează toate sentimentele de milă pentru suferinzii de azi – chiar dacă nu au milă și pentru jefuitorii lor.
Cunoașterea trecutului și viitorului face să ne dispară sentimentele grele din prezent. Și curând, cum spun de atâtea ori, toți vom simți, gândi, vorbi și făptui la cele mai înalte nivele emoționale...