Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


luni, 22 octombrie 2012

ÎMPĂMÂNTAREA PRIVITĂ DIN ALTE PUNCTE DE VEDERE


Linkuri utile:
http://www.bucuria-cunoasterii.ro/alte-studii/impamantarea/impamantarea-1-generalitati/
http://www.bucuria-cunoasterii.ro/alte-studii/impamantarea/impamantarea-2-aspecte-speciale-purificarea/

Înainte de a analiza concret ideile privind conştientizarea împământării astăzi, să mai facem câteva precizări pe scurt, privind fenomenul real al împământării corporale: funcţiune naturală şi automată – în felul ei de bază – a sistemului nostru corporal. Ea nu este o creaţie mentală de siguranţă a minţii noastre, menită a ne menţine în preajma Pământului pe timpul activităţilor noastre astral-mentale. Canalul de împământare este o creaţie normală a sistemului nostru corporal şi nu este nevoie decât să percepem vizual – în viitor: şi sonic, şi vibraţional. Ceea ce se face azi în mod conştient a ajuns la noi sub o formă de acţiune a gândului, cu motivaţii înţelese în mod generalizat azi ca pe o necesitate pentru a nu ne… pierde spaţiul cosmic, aşa cum spuneam, când facem meditaţii, în călătorii astrale sau alte activităţi mentale.
Este o acţiune cu care suntem sfătuiţi să o facem pentru a nu mai avea teamă pentru o astfel de “pierdere” în cosmos, iar mai nou, au apărut conştientizări şi de altă natură. Adică, oameni care au început să vadă trecutul omenirii încep să ştie clar – şi să adapteze practicile de meditaţie activă după cunoaşterea lor, răspândind frică şi panică: este vorba despre felul în care s-a acţionat în antichitate din interiorul templelor egiptene asupra unor repezentanţi ai caselor regale ale popoarelor cu care Egiptul se afla în conflict: prin slăbirea corzilor matriceale de legătură între corpul fizic şi corpul astral, aflat în stare de “vis” – călătorind în spaţiul cosmic, aşa cum se petrec lucrurile cu fiecare dintre noi în perioada somnului. Avem azi împresia că oricine poate face aşa ceva, dar nu este adevărat. Mai avem impresia că dacă ne “împământăm” asemenea încercări pot fi anihilate complet. Extinderea unei forme de cunoaştere are şi părţi bune, dar şi părţi pline de confuzii care se generalizează până la denaturarea complexă a adevărului, a rădăcinii. Spun “denaturarea complexă” pentru că nu este vorba numai despre direcţia urmărită, unilaterală, ci se referă la toate repercusiunile asupra unui set foarte larg de elemente de aceeaşi natură – pe care nu le conştientizăm deocamdată.
Azi însă nu mai putem vorbi despre asemenea lucruri, căci tocmai cunoaşterea profunzimilor sistemului nostru corporal ne determină să ştim bine că dezvoltarea sistemului corporal – de la formă ovoidală la formă sferică, proces încheiat în cazul aproape unei jumătăţi din populaţia pământului, iar pentru restul fiind în curs de dilatare completă – determină o întărire puternică a fiecărei structuri în parte. O discuţie care mi-a trecut pe la urechi prin Obor într-una din zile se referea la faptul că omul activ azi nu mai poate fi uşor hipnotizat, aşa cum era “odată”… Aproape că mi-a venit să râd: omul se autohipnotizează singur, încrâncenându-se asupra activităţii sale urmărite intens, de aceea lucrurile s-au schimbat în lume… aşa e !!! Este obsedat de ale lui, astfel încât razele sufletului lui nu mai pot fi învăluite ca pe vremurile din care am pornit discuţia…
Dar da!!! este şi mai bine dacă mai avem grijă şi de un anumit fel de împământare – acela de a fi relaxaţi măcar o oră pe zi în preajma solului, şi cel mi bine ar fi: sol lipsit de subsoluri pline cu maşinării – câteva canale subterane nu sunt atât de rele totuşi; de aceea parcurile sunt mai ferite, de aceea mai bune. Ţinând cont de explicaţiile oferite privind adevărata natură a împământării – aprovizionarea cu energii neamprentate, pentru evidenţierea manifestărilor proprii ale monadei întrupate, cu atât mai mult devenim mai tari, puternici, conştienţi de tot ceea ce este influenţă exterioară. Inclusiv influenţe provenite de la semenii noştri supăraţi pe viaţă şi pe bucuria noastră de a trăi simplu, modest, cuminte, bun…
Sigur că sunt necesare multe lucruri de explicat privind diferenţele dintre ceea ce este manifestare proprie şi amprentările de vibraţie diferită pe care le primim. De fapt sunt foarte multe de spus pentru acest subiect şi foarte multe elemente pe care trebui să le legăm, să le împletim pentru a înţelege alte profunzimi ale acestei teme de discuţie.

Tocmai de aceea ni se dau cunoaşteri privind asemenea structuri. Poate că vă plictisesc asemenea cunoaşteri?… Pe mine nu !!! le folosesc permanent, chiar sunt fericită pentru tot ceea ce primesc ca sfat de cercetare, apoi şi comunicare privind amănunte la care nu mi-ar fi dat prin cap să mă uit vreodată.

Există mai multe “centuri de siguranţă” care funcţionează automat, şi nu pentru că am putea să ne pierdem, ci tocmai pentru a ne putea sprijini activ, cu putere şi cu vibraţie optimă, pe derularea unor asemenea activităţi, fără nici un fel de teamă.. Nu suntem împiedicaţi, ci suntem sprijiniţi pentru a face primii paşi conştienţi din nou, după o perioadă destul de lungă de lipsă de activitate mentală conştientă curentă – nicidecum că am face-o pentru prima dată de la coborârea proverbialei âmaimuţe din raiul arboricol, pentru a deveni omul de azi… Când am scris pe site despre creaţia materială mentală şi etapele ei de derulare în trecut, cu preluarea ei în viitor, un american mi-a scris că… de fapt el ştie că nu vreau să cred toate acetea, la care trebuie musai să renunţ a crede că ar fi existat vreodată!!!… Tonul său hipnotic, pe care l-am mai întâlnit şi la alţii, mă face să-mi dau seama că nu trebuie decât să-mi văd de treabă mai departe, să nu mă lupt cu astfel de oameni, să scriu atâta cât îmi este dat să scriu, încurajându-mi semenii să meargă şi ei neabătut pe drumul adevărului, pe care vor descoperi singuri cele ce trebuiesc crezute şi făcute deopotrivă.

Să revenim la subiectul nostru…
Aşadar, este necesară înţelegerea faptului că acest element de funcţionare corporală este absolut natural şi se desfăşoară absolut natural. Doar omul s-a depărtat mult de sol, de partea pământoasă a planetei pe care s-a născut, şi de aceea desfăşurarea sa normală, naturală, nu mai ajunge să-şi atingă menirea: plasat de-a lungul vieţii între un apartament la etaje numărate cu zecile sau sutele – şi un serviciu plasat în aceeaşi manieră, canalele de împământare ale oamenilor, şi animalelor ţinute în apartamentele de bloc, în aceleaşi condiţii cu stăpânii lor, nu mai ajung în mod natural la adâncime în sol, pentru a prelua de acolo energiile purificate de trecerea prin centrul galactic şi elementele matriceale ale galaxiei, până la planeta de naştere. Odată cu conştientizarea necesităţii de a ne apropia în aceste vremuri de solul ajutător în acest fel, vom ajunge treptat să căutăm schimbarea definitivă a condiţiilor noastre de trai, reîntorcându-ne la traiul, locuirea şi desfăşurarea activităţilor pe sol, dar îndreptându-ne permanent atenţia către cerurile care şi ele ne ajută în mod corespunzător.
De asemenea, odată cu creşterea experienţei în folosirea activităţilor astral-mentale, vom înţelege că am folosit de regulă, în aceste perioade, mai curând acolo unde nu ne-ar fi trebuit în ziua de azi, spre încurajarea mai curând decât pentru învingerea fricii, fără să ne dăm seama de acest lucru. Dar aşa este normal pentru multă lume şi ne vom da seama astfel că ne trebuie mult curaj, care este construit pas cu pas în lumea pământeană: o lume care se află încă la cote joase de vibraţie. Puterea noastră de înţelegere devine din ce în ce mai mare şi frica de necunoscut se diminuează pe zi ce trece. Spre exemplu, dacă până acum frica de neant, de… univers !!! ne-a determinat să căutăm împământarea drept antidot împotriva “pierderii” în cosmosul necunoscut, pe timpul meditaţiilor active, călătoriilor astrale, altor activităţi mental-astrale, în viitorul apropiat, frica de necunoscut a omului se va diminua treptat, până la a ne rămâne o intuiţie din vremuri îndepărtate... Ne vom aduce aminte doar că am folosit cândva în mod expres, căutat, volitiv, împământarea pentru desfăşurarea unor activităţi care nu sunt specifice acestor timpuri curente. Va veni timpul pentru folosirea naturală, îmbinată cu căutarea unor condiţii de desfăşurare a utilităţii exprese a fenomenului, a elementului în sine: culegerea de energii venite din nucleul planetei, aşa cum am explicat în studiile anterioare : http://www.bucuria-cunoasterii.ro/category/alte-studii/impamantarea/. Cunoaşterea împământării a fost lăsată în acest fel acum pentru revenirea la normalitatea cunoaşterii călătoriilor astrale, altor elemente de meditaţie activă, altor feluri de mentalizări, respectând teama de necunoscut, de neobişnuit a omului, ştiindu-se clar că ea va fi învinsă treptat – dar repede. Momentele planetare în care frica de necunoscut a fost prea mare pentru a nu se ţine cont de ea sunt pe sfârşite – pentru majoritatea oamenilor, pentru o parte a lor s-a terminat, chiar dacă societatea o induce în continuare prin organizările sale statal-religioase, neavând interesul să organizeze, să coordoneze universalizarea omului cu punctele sale utile de concentrare: în aczul nostru – de reamintire a împământării conduse prin voinţă, pentru anumite derulări ale activităţilor mental-astrale.
Multe dintre cele aflate azi în manifestarea unor înainte-mergători ai societăţii umane au astfel o rădăcină în trecutul străvechi, mental, al omenirii şi necesitatea revenirii treptate la amintirea ei pentru reluarea activităţilor mentale în viitor.
În viitor, tocmai pentru că omul are o experienţă extrem de bogată în domeniul creaţiei, comunicării, deplasării astral-mentale, nici o acţiune mentală sau astrală nu va mai avea nevoie de ceva conştient indus pentru a contracara nesiguranţa, frica, panica. Ceea ce facem noi acum este să scăpăm de tiparele anterioare ale fricii, în mod gradual, eliberând când o formă de manifestare – când alta. Iar acest lucru va fi treptat înţeles de mulţi, apoi de toţi oamenii.
Un element deosebit de important care va ajuta la depăşirea rapidă a unui astfel de fenomen cum este cel de tipul fricii de univers, panicii de necunoscut, este intrarea pe comunicare conştientă a fiecărui om cu entităţile sale astrale, dimensionale, coordonatoare de grup evolutiv propriu. Este drept că atâta timp cât nu vom crede că avem excat lângă noi entităţile ajutătoare – îngerii cum îi numim noi – nu vom face prea repede nişte paşi – liberi, curajoşi, bucuroşi de ceea ce suntem în stare să facem. Dacă vom crede că suntem înconjuraţi doar de armate extratereştri baricadaţi în navele lor intra- şi inter-galactice, ne va fi greu să depăşim epoca în care credeam că ne vom putea deplasa doar cu nave construite pe baza folosirii unor tehnologii mai mult sau mai puţin avansate (zâmbim cu drag şi înţelegere în faţa faptului că Stanislav Lem credea că în anul 2000 navele noastre vor avea drept principiu total de funcţionare milioane de … diode… adică dioda fiind, în mod oficial, chestiuţa cea mai evoluată a timpurilor sale: anii ’60…). Vom înţelege că principiul de circulaţie intergalactică este de fapt compactizarea cu pliere a spaţiului universic, prin care circulaţia se poate face extrem de rapid, şi nu prin intermediul navelor cu propulsie tehnologică. Adică, pe scurt:
– de către entităţi foarte înaintate în evoluţii, cu vibraţie foarte înaltă, cu multă experienţă în compactizarea straturilor spaţiului universic fără vătămarea lor – o compactizare până la nivel de un pas de efectuat pentru trecerea dintr-un punct al spaţiului la unul foarte îndepărtat; astfel de entităţi şi călătoriile lor sunt au drept ţel realizarea unor sarcini deosebit de importante între populaţii aflate la distanţe uriaşe, pentru coordonarea lucrărilor de întreţinere ale unor structuri universice, pe care le învaţă la rândul lor, de la entităţile cu experienţă încă mult mai mare. Căci toţi învăţăm, generaţie după generaţie, unul de la altul;
– de către entităţi mai puţin evoluate, având sarcini de ajutor oferit populaţiilor din interiorul unei sub-zone sau în interiorul unei singure zone universice. Puterea lor este mai mică, dar nici nu este necesară o putere superioară pentru realizarea unor asemenea sarcini. Până când toţi vor învăţa şi îşi vor consolida cele învăţate astfel, sarcinile se efectuează prin deplasare cu ajutorul unor compactizări pe spaţiu mai lung, dar reducerile sunt substanţiale. Se folosesc pentru deplasare creaţii materiale de înaltă vibraţie, care sunt doar asemănătoare cu navele cunoscute de noi – în accepţiunea celor cunoscute de noi – însă sunt doar carcase de protecţie pentru călător, pentru a fi ferit de viteza cu care se deplasează. Deplasarea se efectuează cu ajutorul propriilor sale forţe astrale şi mentale, prin „tunelul” creat tot prin intermediul forţelor mentale. Un studiu mai complex al unor asemenea deplasări va fi prezentat în curând.
Iată de ce este foarte periculos să ne desconsiderăm forţele mentale, crezând că ele nu ar fi ale spiritului, că ar fi rele, grele, malefice, etc. Dar învăţăm şi ne dezvăţăm, mergând mereu mai departe, ştiind să explicăm şi altor generaţii de monade, aflate în evoluţii şi ele, cele pe care şi noi le-am învăţat la rândul nostru, sprijiniţi de ajutătorii personali.
Momentul actual, când omenirea află despre extratereştri în nave călătorind cu zecile sau cu sutele prin cosmos este foarte bun, la nivelul de înţelegere actual, în care majoritatea oamenilor nu sunt obişnuiţi să gândească, la acest nivel de vibraţie planetară, decât într-un fel tehnologic. Este un moment pe care omenirea îl va trece, bun pentru a înţelege că extraterestri din preajma noastră – şi nu cei din alte ssteme stelare, din alte galaxii, din alte zone ale universului – sunt de fapt entităţile ajutătoare ale planetei, stelei, întregii galaxii în care ne-am născut, entităţi cu corpuri materiale la fel ca şi noi, stabile, structurate interior – dar de vibraţie mult mai mare decât sunt corpurile noastre fizice. Entităţi care sunt asemănătoare cu noi din majoritatea punctelor de vedere, doar că „haina” trupească pe care o avem poate fi comparată ori cu zale de oţel, ori cu mătasea cea mai fină. Entităţi de care nu trebuie să ne fie frică, pentru că ele sunt tot ce poate fi mai bun pentru noi, prietenii noştri dragi, fraţii noştri mult mai ştiutori şi conştienţi de necesarul evoluţiilor noastre. Şi sunt alături de noi dinainte de naşterea noastră după trup fizic, şi vor fi întotdeauna când va fi nevoie să fie lângă noi: să ne ajute, să ne coordoneze, să ne iubească mereu... Îi mai vedem cu vederea periferică pe la Sânziene sau de Crăciun – până la Anul Nou. Vom ajunge să avem deplină încredere în ei, vom înţelege că tot ceea ce ne ajută ei să trăim este spre binele nostru – doar că frica şi neîncrederea noastră creează de cele mai multe ori breşe în conlucrarea cu care nu suntem încă obişnuiţi. Vom cunoaşte întreaga fenomenologie legată de călătorii astrale, de percepţii mentale cu care se pot urmări desfăşurări de evenimente în spaţii diferite, în timpuri diferite, aşadar derulate simultan cu întruparea celui care cercetează sau din înregistrările în memoriile noastre: din întreaga noastră evoluţie în plan local sau în alte locuri din univers, preluate din memoriile proprii, sau cele planetar-stelare locale, sau ale universului – în funcţie de experienţa pe care fiecare dintre noi o are în domeniul preluării informaţiilor, la diverse nivele de vibraţie planetară: a informaţiilor referitoare la evenimentele, la evoluţiile din toate timpurile. Pentru majoritatea spiritelor acest lucru este normal la nivele înalte de vibraţie a planetei, pentru spiritele cu mai multă experienţă este uşor să culeagă astfel de date la nivele din ce în ce mai joase ale vibraţiei planetare.
Azi avem doar o deschidere asupra celor necesare a fi cunoscute în societatea noastră, pentru ca informaţiile să fie folosite în diferite feluri spre menţinerea sănătăţii proprii. Cu timpul, se vor percepe posibilităţi extinse de folosire a celor cunoscute deja, către alte manifestări, specifice altor posibilităţi planetare, după cum se vor forma necesităţile timpurilor viitoare. Dar aflăm tot timpul de unele, de altele, ne pregătim mereu pentru cele ce urmează…

Cu timpul vom înţelege mult mai multe aspecte care ne vor fi de folos într-o epocă pe care începem să o bănuim: mentală – dar de un mentalism pe care îl ştim în principiu, dar nu ne mai aducem aminte decât vag de el...

4 comentarii:

Oana spunea...

Cristiana, minunate lucruri ne asteapta.. dar, oare, in existenta aceasta, cate (sau care) din lucrurile si calitatile pe care le anunti tu la dispozitia noastra in viitor vom ajunge sa traim si sa cunoastem? Unii deja pot avea experienta calatoriilor astrale, dar... noi.. restul? De exemplu, eu, una, in putinele si sfioasele mele calatorii extra-corporale, am fost foarte usor pacalita de ce am vazut (am inteles gresit ce am vazut), iar perceptiile mele "astrale" sunt inca foarte cetoase si vagi...

Cristiana spunea...

Oana... ştii... cum să spun, există două variante pentru orice om de pe Pământ acum: ori se rămâne în continuare - pentru a se oferi ajutor în continuare rezidenţilor care încep să se întrupeze masiv în maximum 80-100 ani, cu o viaţă cu totul superioară celei pe care o cunoaştem azi, ori - pentru majoritatea celor de pe Pământ acum - se va pleca în lumi de mii de ori superioare lumii pământene!!!... Practic nu există nici o altă variantă decât una superioară cu mult celor care se petrec acum, aici... Să ţii minte asta, ne vom întâlni oricum în aceste lumi viitoare.

Însă bineînţeles că fiecare crede ce doreşte sau ce poate... pe urmă vedem cu cât şi cum am deviat de la posibilele intuiţii proprii de care ne-a fost chiar frică să le acceptăm, ca să nu avem deziluzii...
Ceea ce am scris aici nu le numesc câtuşi de puţin iluzii, ci doar ceea ce este necesar a fi în continuare. Ni s-au incumbat prea multe temeri cu teorii fanteziste şi neadevărate, astfel încât adevărul am ajuns să-l credem neadevăr şi iluzie... Credem cu disperare că ne-am tras neamul din maimuţe ca să nu ne imaginăm prea frumos că ne tragem din civilizaţii care nu au "căzut", ci doar au cedat de bunăvoie, mult din uşurinţa vieţii lor, pentru ca toate vieţuitoarele planetare să poată supravieţui pe planeta lor, în fond. Noi suntem musafiri, am venit - plecăm... Lor nu trebuia să li se stingă speciile... Ne-am asumat greul pentru binele tuturor. Asta numim azi altruism, dar nu mai ştim că l-am avut mult dezvoltat faţă de ceea ce credem acum că ar fi...

2. Cât despre confuzii... îmi vine să râd, cu veselie!!! nu altcum, căci cred că sunt omul care a făcut cele mai multe confuzii în lume !!! şi de ruşine îmi venea să fug să nu mai dau cu ochii de nimeni !!! Până când mi-am dat seama CE MARE, URIAŞ AVANTAJ poate fi că conştientizezi o confuzie, să analizezi de unde vine, cum se dezvoltă, ce efecte dă în lumea aceasta atât de complexă în care cu greu se pot deosebi lucrurile între ele: căci suntem într-o lume de o complexitate pe care nu o înţelegem azi, pt. că ne-am obişnuit cu ea !!! Dacă eram doar câteva milioane pe Pământ totul ar fi fost simplu şi clar, dar suntem câteva miliarde întrupaţi, încă câteva miliarde în astral, iar... câmpurile sunt comune!!! Iar noi abia acum ne formăm experienţa de a ne descurca într-o asemenea complexitate ... Şi stai ! doar umană, dar suntem înmijlocul unei lumi biologice de o complexitate uluitoare... Toate se adună... Ne vor trebui cel puţin câteva zei de reveniri, în cicluri de 30-50-100 vieţi fiecare (în funcţie de necesităţi) pentru a ne obişnui cu această complexitate în totalitatea ei, pe care azi nu o percepem decât în proporţie de max. 10-300%...
De aceea facem confuzii, la nivele joase de vibraţie planetară. Eu fac această precizare permanent, să înţelegem bine şi numai în vibraţii joase se petrec asemenea lucruri şi ne obişnuim treptat să aducem manifestările, simţirile, intuiţiile, cunoaşterile, înţelegerile noastre la nivele cât mai apropiate de înaintatele manifestări pe care le avem în vibraţii înalte. Asta trebuie să înţelegem mai presus de toate...

Trebuie neapărat să fac nişte articole de încurajare !!! Neapărat !!!
Week end plăcut, Oana !!!
Tuturor !!!

Oana spunea...

Cristiana >:D< Multumesc!!! Abia astept sa citesc articolele de incurajare (caci eu una m-am descurajat adesea, din lipsa de informatii/ abilitati...)
Imbratisari multe! >:D< :-*

Cristiana spunea...

Bună, Oana !!! Mai intră pe facebook, acolo am permanent câte ceva de înfrumuseţare a vieţii, de ridicare a moralului - da, şi al meu, şi al celor cu care îmi împletesc gândurile, emoţiile - trăirile curente !!! Eu mai am un suport - căci da, avem nevoie de suport în lumea în care trăim, între atingerea idealului şi paşii mărunţi de fiecare zi cred că trebuie să avem puncte de sprijin: când pot dau o fugă la munte, pun ceva de mâncare în rucsac, apă şi cafea şi o tulesc cu primul tren de dimineaţă la munte. Acolo simt cum îmi încarc bateriile. Când nu pot la munte, fug într-un parc şi mă simt tot atât de bine !!! Trebuie să schimbăm peisajul din când în când... perspectiva, iar în natură este cel mai curat, cel mai pur mediu... mă rog, la mare, la munte, fiecare după cum are posibilităţi şi plăceri... Sau pur şi simplu în câmp, pe dealuri, să stau pe pământ şi să miros ierburile... Iarna ies să văd şi miros zăpada în locuri mai puţin umblate... Cum începe să plouă, mă acopăr bine de tot şi ies să văd şi să miros lumea din ploaie !!!
Sigur că fiecare dintre noi trebuie să găsească exact cele cu care rezonează cel mai bine, ca să-şi găsească un moment de bucurie ŞI ÎN LUMEA ÎN CARE NE AFLĂM… PE LÂNGĂ TREBUINŢA DE A NE SIMŢI BINE CU NOI ÎNŞINE ŞI CU SEMENII DIN JUR. Părerea mea este că în acest fel folosim întreg potenţialul nostru omenesc…
Îmbrăţişări, Oana, toate cele bune şi frumoase!!
Tuturor !!!