Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

CU ADEVĂRAT HRISTOS A ÎNVIAT !

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


duminică, 9 mai 2010

Din viata mea: IGNORANTA vs. CUNOASTERE

 Ignoranta... Dogmatism... 

Curiozitate... Dorinta de cunoastere...

Da, m-am gandit la acest cuvant: ignoranta.  Ignoranta este necunoastere dublata de pasivitate, de indiferenta, de un fel de indolenta... Nepasare... Este o sfera foarte cuprinzatoare, pe la extremitatile careia se afla si sfera dogmatismului, cei care se intereseaza pentru a denigra, a distruge raul din radacina - sa nu cumva sa mai faca pui...
As fi vrut sa spun ca educatia comunista isi face uneori simtita dur prezenta, la toate nivelele, sau doar la unele dintre ele. Este tot atat de drept ca tot pana in 1989 citeam jumatate din atelierul de proiectare, pe furis, "Viata dupa viata" a lui Mooddy si "Amintiri despre viitor" a lui Daniken, altele asemanatoare...
Dar si cei care nu au trait comunismul sunt la fel - ametiti si dusi cu vorba de traiul bun. La noi - de lupta pentru subzistenta, desi aici , la capatul palierului comunist, a fost si traiul bun cu lupta acerba pentru pastrarea privilegiilor cu greu obtinute... Care continua cu spor si azi..
Da, suntem la "5 minute de Evul Mediu" asa cum foarte frumos si-a intitulat blogul dl. Adrian Cioflanca... Din foarte multe puncte de vedere...
Denigrarea absoluta, bascalia celor care cu o mana mangaie cunoasterea si cu cealalta o injunghie... toate fac parte din aceeasi categorie... Ar fi bine sa nu acuzam religiosii sau patriotarzii de razboaiele lor exclusiviste, caci dogmatici constienti sau involuntari sunt la toate nivelele si inca se alimenteaza reciproc, invatand unii de la altii, dar negandu-se unii pe altii. De fapt intra in aceasi categorie, cred eu.
Dar este de inteles (nu si de incurajat !!), sunt etape pe care fiecare le parcurgem mai repede sau mai incet, cu pasi inainte si cu pasi inapoi... Este normal, desi nu demn de dezvoltat. Fiecare palier al vietii noastre este asemanator, nu numai aspectul discutat, al scrierilor de acest fel.
Am hotarat sa fac parte dintre cei care construiesc cunoasterea pentru sectoare mai putin explicate, in mijlocul celor care vor sa o aiba si a celor care vor sa si-o aprofundeze.  Ma bazam poate pe faptul ca cei care nu o doresc se vor duce in alta parte, dar daca o vor dori vreodata - vor sti unde sa gaseasca ce le trebuie. Realitatea m-a pus fata in fata cu acest aspect: "Taiati raul din radacina, sa nu cumva sa mai faca pui !!!"  Nu eram pregatita pentru asa ceva, eu eram pregatita pentru a raspunde cu multe alte cunoasteri, pentru aprofundarea carora am stat la studiu 10 ani. In 1998 mi s-a propus sa public la ed. TEORA si am simtit ca nu sunt pregatita sa raspund la intrebarile care cel putin mie imi veneau in minte. In 2008 am facut primul blog, pentru ca deja aveam puterea sa nu ma mai limitez la o carte. Incurajata de oameni cunoscuti si necunoscuti din lume, am inceput sa scriu.
Azi incerc sa raspund celor care ma denigreaza, in loc sa imi vad de studiu mai departe... Incerc sa ma rup de incercarile de a demonstra ca  ceea ce fac este real, studiat, explicat pe indelete. Este o experienta din care acum, in saptamanile acestea, pot sa grupez studiile si sa remodelez astfel incat sa se studieze detaliile doar de catre cei care chiar doresc acest lucru. Ceilalti vor dori mai tarziu, si vor sti unde sa gaseasca.
Se si profita foarte mult de faptul ca cei care prezinta noutati nu au o experienta gata formata de organizare a materialului prezentat. Se confunda cu materialele deja trecute prin multe maini, organizate in fel si chip, dupa necesitati diverse. Se denigreaza fara sa se inteleaga, se acuza fara principii serioase.
Am invatat ca este o mare diferenta intre a fi sensibil si a fi nepasator. Cred ca numai cei care au trecut prin asa ceva pot intelege dincolo de cuvinte, ATENTIE: Sensibilitatea nu este de loc bine sa fie inlocuita cu indiferenta, caci astfel se atrag puncte de indiferenta in orice fel de cautare spre studiu!! Imi pare rau ca aceasta intelegere lipseste deocamdata din patrimoniul multor cercetatori de acelasi fel cu mine. Ar trebui cautata puterea de a reveni la echilibru, dupa tulburarea inerenta, cat mai repede, intrand in armoniile naturale. Parerea mea este ca meditatia pentru gasirea armoniilor nu este doar pentru relaxare, asa cum o iau multi oameni azi, ci pentru gasirea unor modalitati de revenire cat mai rapida in mijlocul greutatilor inerente ale vietii. Este un subiect care merita mai multa atentie.
Sa ma opresc aici. Voi cauta sa ma retrag din discutii pe alte bloguri, sa-mi vad de treburile mele, care si-au incetinit mult ritmul din cauza imprastierilor de acest fel.

14 comentarii:

SOmeONE spunea...

Buna, Cristiana. Mi-a atras atentia o fraza din postarea ta: "invatand unii de la altii, dar negandu-se unii pe altii". Cred ca este, in mare masura, esenta blogosferei. A provoca polemica, a soca, pentru a fi remarcat, a fi impotriva tuturor conceptelor de larga raspandire pentru a parea original. Taramul tuturor posibilitatilor, unde oricare agramat, sprijinit de o sleahta de "admiratori", isi poate permite sa "faca praf" un cercetator, un scriitor sau orice tip de erudit in orice domeniu. Bineinteles, aceasta nu se intampla recurgand la argumente strict subiective, ci la bascalie bazata pe populismul cel mai ieftin, la reducerea la absurd. Totul este perceput cumva ca un joc iar practicantii sai nu au nici cea mai minima idee de cat poate fi de nociv. Copii care se joaca cu un bumerang...
Nu cred ca incetand sa mai scrii sau sa iei parte la discutii vei avea mai multa liniste. Dar, evident, fiecare e liber sa actioneze dupa cum gaseste de cuviinta. Eu iti doresc foarte mult succes! :)

Cristiana spunea...

Multumesc, Sorin.
M-am referit la faptul ca nu pot sustine discutii pentru a convinge acolo unde nu exista convingere. Ceea ce fac eu este sa detaliez si sa explic niste lucruri legate de cele putin explicate in literatura de specialitate, in care ma includ si pe mine. Pot sa discut cu fizicieni si cu matematicieni - la fel ca si istorici, literati. Adica oameni deschisi, care pot sa inteleaga ceea ce spun eu. Dar nu pot sa fac cursuri de convingere, pregatirea mea este asadar alta.
Nu pot sa sustin discutii indelungate, ca sa ma ... disculp, in fata minciunilor, denigrarilor, in fata unor dogamtici perversi...
Bineinteles ca acolo unde se doreste, particip, desi eu rog prietenii sa ma contacteze pe mail, ca sa ma pot ocupa de cititorii necunoscuti. Si acestia au inteles ca trebuie sa nu ma sacaie cu intrebari usurele, le multumesc pentru asta.
Oricum sunt pana peste cap ocupata cu siteul, si de aceea sunt retrasa chiar din lucrarile pe ningurile pe care am tot promis ca scriu. Dar pana la sfarsitul anului o sa intru in ritmul normal. Nu vreau sa renunt la bloguri, dar doar sa reduc acum numarul lor, pentru ca sunt preluate pe site acum Drumurile Spirituale.
Multumesc pentru sustinere, Sorin,
Sper din toata inima sa ma mentin la nivelul bun.

Dan Ioanitescu spunea...

Am inteles aluzia. Orice minune tine trei zile... Sper sa iti treaca.

Cristiana spunea...

Asta cu minunea a fost pentru ca a explodat mamaliga !!!
Eeei, bolborosea ea de mult!!
Fara grija, ieri a fost, ieri s-a terminat!
Ar mai fi fost ceva de spus, idee care mi-a venit vorbind pe mess azi: sa nu confundam incepatorii cu profitorii... Daca ai timp, poate faci tu un articol, eu vreau sa ma lupt un pic cu lemurienii in zilele urmatoare.
Toate cele bune! Tuturor!!

gabi c. spunea...

Ignoranta este o armă.O vorbă plină de tâlc spune că nu poţi învinge niciodată un ignorant.
Blogul tău nu este nicidecum al unui om cuminte ci al unuia cu minte.Îmi amintesc de tine ca de primul om care a păşit peste pragul blogului meu.Un ignorant nu critică si nici nu laudă.Ştii câţi ignoranti am vizitatori pe zi? Cam 20 de milioane unici.Sunt primul în clasamentul ignoraţilor.Primul meu mesaj primit pe blog a fost critic dar şi încurajator.Sper ca până la urmă nu te-am dezamăgit .Dacă am făcut-o am timp sper şi de mai bine.Ai dreptate discuţiile te consumă dar ele dau farmec blogurilor.Fără ele ar fi numai ignoranţă.O altă vorbă de duh spune: Voi radeti toti de mine ca sunt diferită, iar eu rad de voi ca sunteti toti la fel .
Oricum decât discuţii mai bine Lemuria.Pentru mine tu eşti furnicuţa iar eu greierele care se bucură citind de muncile tale iar iarna este lungă şi grea.

gabi c. spunea...

Nu ar fi rau dacă a-i publica o carte.

Cristiana spunea...

Draga Gabi, eu nu am luat mesajul tau ca fiind critic, am inteles asta pentru ca mi-ai spus-o tu!!
Pe de alta parte, parerea mea este ca sunt ignoranti si ignoranti, plaja este foarte larga, cu structuri mari si pe multe nivele. De fapt atentia mi-a atras-o un cititor pe care si eu il citesc cu foarte multa atentie. O parte dintre ignoranti spun "Nu stiu si nici nu ma intereseaza! treci la fapte, iesi din baliverne, nu trage lumea dupa tine!!" Si se tin strans, sa nu cumva sa piarda trenul, ocazia de a arata gnoza lor, modul lor de gandire. Este normal, din punctul meu de vedere, chiar am scris pe undeva despre asta: sunt oameni care si-au facut o cultura, s-au chinuit ani de zile sa o slefuiasca, iar cand au iesit pe net, mandrii de ei (foarte bine, nu sunt omul care sa tai dramul de mandrie care propulseaza) vin altii si spun ca stai, mai este si sfera nevazutelor, nu numai a celor vazute. Si sfera asta abia acum se deschide... Aoleu! Doamne, cu ce ne confruntam... Doamne, cati pui vor face astia acum!! Cineva spunea cam asa: "Uite, oriunde dai cu telecomanda, numai din astia gasesti!! Pana si pe Discovery, lumea asta e nebuna, e cretina... auzi... pana si englezii.."
Tot parerea mea este ca trebuie macar o parte dintre cei care constientizeaza cate ceva sa iasa din sfera rasului, a propos de vorba ta de duh. Ar trebui ca treptat sa nu mai radem de felul in care se prezinta altii. Sa radem cu bucuria de viata, care face acel ras sincer si spontan, cel putin eu asa simt... Ma rog, atat cat putem...
Gabi, eu nu vreau sa rup inima targului, dar cred ca vor place scrierile mele despre Lemuria!! Vreau doar sa "rup" sirul confuziilor, cu speranta ca si altii vor avea curajul sa cerceteze si sa scrie. Stiu ca multi cunosc multe aspecte, dar nu au curaj sa le spuna, de frica detractorilor. Si mie mi-e frica de ei - dar dragostea de adevar este mai mare si imi sustine zborul mereu. Lemuria, Atlantida par necunoscute, dar si istoria contemporana este tot atat de putin cunoscuta ca si istoria lor. Daca nu o spui cu detaliul cercetarii pas cu pas, nu pare credibila. De aceea azi sunt multi care, descurajati, nu mai cred in nimic. Nu mai spun ceva in plus, poate ca numai scriind se vor intelege multe. Vreau ca cititorii mei sa faca legaturi, sa studieze detalii prin care sa descopere ca incepatorii nu au ametit lucrurile, ci au defrisat doar padurea, dand muntele la iveala. Datoria noastra nu este sa ii criticam ca toata lumea ar fi putut s-o faca, si inca mult mai bine. Una este sa ai acum un volum urias de cunoastere a lumii, alta este sa fi operat cu putina cunoastere dinainte de razboi. Caci multe au ramas din anii '20, '30, '40 si cam atat...scoase la iveala din alte scrieri si mai vechi, urat secretizate. Steiner a dezvoltat cosmogonia rozicruciana, azi murdarim tot ceea ce tine de rozicrucianism... Sc. Demetrescu a scris uluitor pentru vremea lui - azi altii vin sa spuna ca nici 5 % nu e adevarat... Macar si 1% din ce a scris dansul face cat 1000%, pentru cei care vor sa stie...

Eeei, uite ca si eu sunt greiere... uite, cand incep sa "cant"... nu ma mai opresc !!
Si inca ceva, sa tii minte de la mine!! IARNA ESTE PE SFARSITE, GABI!! ZIUA S-A MARIT, LUMINA E MARE!!

Cristiana spunea...

Inca ceva, Gabi, cartile costa mult, chiar domnul care mi-a realizat site-ul isi exprima aceeasi dorinta... mi-ar placea si mie, dar si sponsorizarea e greu de gasit, si cititorii mei sunt de multe ori oameni care nu-si permit sa cumpere prea multe... Dar isi doresc cunoastere. Si de aceea formula siteului este salutara, cred eu. Grea, dar buna.

gabi c. spunea...

Ai dreptate parcă sună mai bine aşa:
Voi radeti toti de mine ca sunt diferită, iar eu mă consum ca sunteti toti la fel .

Cristiana spunea...

Scriu repede acum, pe urma plec la dentiiiiiiiist!!
Nici chiar asa, si asta imi spun pe drept cuvant prietenii. Unul aici, altul in alta parte... doar ca sunt extrem de agresivi. Iar eu... cum spuneam... printesa pe 7 saltele de puf + un bob de mazare!!!!
Dar caut sa discut , ca sa nu se creada ca imi e rusine de ceva, ca nu ma pot apara, ca accept fara sa ma misc orice minciuna sau perversitate mi se arunca in spate. Am luat hotararea sa fac asta, ca sa traiesc in mod egal cu orice, caci nu ma consider chiar de loc deosebita. Doar ca multi oameni nu stiu ce puteri au, le este frica sa discute despre fricile, durerile, frustrarile lor, de rusinarile nedrepte ale altora. Multi au preferat sa-si inchida blogurile, din cauza unor astfel de oameni. Eu am ramas pe baricade, sunt mai buldog din fire!! Nu renunt nici la prietenii, nici la lucrari, indiferent cat de greu este.
Mai vorbiiiiiim !!!

happyendstory spunea...

Offf, Cristiana dragă, am simţit eu că trebuie să trec pe aici!

Ciocârlie dragă, hai, zâmbeşte! (îţi mai aminteşti când te-am botezat aşa?!)


Părerea mea este că marile adevăruri se purifică şi se limpezesc prin controverse. Ele sunt ca nişte site fine care cern lucrurile fără însemnătate, de cele cu valoare.

Dar, draga mea Cristiana, tu nu ai nimic de dovedit în privinţa ta!!! Ceea ce trebuie spus va fi spus, iar ceea ce trebuie relevat va fi relevat cu siguranţă. Prin tine sau prin oricine altcineva.
Însă, tu trebuie să-ţi păstrezi calea pe drumul pe care l-ai ales: cunoaştere, înţelegere, înţelepciune, toleranţă, empatie şi împărtăşirea cunoaşterii cu ceilalţi.
(Îţi aminteşti de schimbul nostru de mailuri de prin...februarie, parcă?! Cel în care îţi spuneam că vor veni astfel de momente? Dacă nu, îl caut şi ţi-l mai trimit odată.)

Ciocârlie dragă, eu nu-s demnă să dau sfaturi nici unuia de pe aici, dar dacă îmi dai voie să-ţi spun părerea mea, atunci zic ca tu să te limpezeşti şi să laşi lucrurile să curgă pe firul lor. Nu trebuie să-ţi risipeşti energia pe războaie sterile. Pe niciun război, de fapt! Fiindcă alta e menirea ta. Fiecare e liber să creadă sau să spună ce doreşte, pentru că fiecare se află pe o treaptă de cunoaştere şi unele lucruri sunt de înţeles pentru el, iar altele nu.
"Felinarele" luminează pe toată lumea. Pe drum sunt mulţi trecători. Unii văd bine, alţii abia întredeschid ochii şi se învaţă treptat cu lumina, iar alţii... Dar asta nu e vina felinarelor, nu?
Să ne înţelegem, comentariul meu nu e critic la adresa cuiva. Eu doar constat că toţi suntem mici şi vrem să creştem mari în cunoaştere, dar asta se face treptat, după cum ne rostul. Mai ştiu că toţi ne mai poticnim, (poate eu însămi fac asta chiar acum, când scriu ceea ce scriu), dar şi dacă aş arunca piatra, n-ar servi nimănui.

Aşa că...ascultă Ciocârlia şi ridică-te spre cer, odată cu trilul ei, apoi vin' de ne împărtăşeşte minunile pe care le-ai văzut pe acolo.

Eu te aştept cu drag şi cu acelaşi interes, de fiecare dată.

Cristiana spunea...

Multumesc mult, si la mine a fost un fel de final fericit, chiar daca descoperirile nu sunt intotdeauna ceea ce mi-as dori! De data aceasta a fost dur de tot, a mai cazut o parere frumoasa!!
Desi uneori pot fi sparte si felinarele (Camelia si-a inchis toate blogurile, mare pacat, dar o inteleg, o sustin)
Sigur ca ciocarlia canta, zboara... E un fel de corcitura de ciocarlie cu buldog!!! Nu i-a pasat nici macar de dentist!!!
Multumesc pentru sustinere, multumesc pentru muzica ta frumoasa care ma relaxeaza exact cand am nevoie!!

DoarATAT spunea...

Bună Ziua !
Doamnei Cristiana !
~
NIMIC ... nu-i bătut în cuie !
~
Un "obstacol", chiar depăşit ... RĂMÂNE !
~
Vă felicit !
CONTINUAŢI ... în "linişte", iar dacă NU, Vă ROG Frumos:
-- Continuaţi în PACE !
(mulţi îşi revin ... rătăcirilor !; un anumit "domn" ... NU ştie CÂND să se oprească ! ... în rest, "e de bună credinţă", deci : ignoraţi-l !)
Îi mulţumesc ! MI-A ADUS AMINTE DE DUMNEAVOASTRĂ !
~
Cornelius,

Cristiana spunea...

Chiar sunt impacata, linistita, dar pot da exemplu de atutudine, pentru a nu lasa loc incredintarii ca tratez cu dispret, acolo unde inteleg foarte bine neputinta umana, dar nu incurajez.
Descurajez de altfel si pe cei care isi doresc popularitate cu orice pret, de factura ieftina. Nu intru in polemica, dar nici nu intorc spatele, chiar daca ma simt obosita si hartuita de multe ori. Intre doua rele, o accept pe aceea care poate oferi explicatii, intelegeri.
Si merg mai departe senina.