Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

luni, 12 august 2019

DESPRE CE VORBIM ÎN CAZURILE NDE (experienţe în apropierea morţii)

I. DEFINIRI
1. CĂLĂTORIA ASTRALĂ (greșit spus decorporalizare): desprinderea parțială a corpului astral, mai precis: a canalului energetic protector al corpului astral cu corpul astral în interiorul lui, și deplasarea lui înafara sistemului corporal (starea de somn a corpului fizic) pentru două activități principale: recuperarea vibrației personale în structurile planetare de autostabilizare vibrațională, parțial pierdută prin activitățile fizice curente în manifestările cu corpul fizic (în stare de trezie), precum și completarea cunoașterii privind mediul înconjurător și a altor evoluanți. Ieșirea/revenirea în sistemul corporal se realizează prin mecanismele automate ale sistemului de întrupare, după recuperarea vibrației (pentru spiritele în evoluție începătoare) sau prin voința spiritului, în evoluții avansate.
2. DECES (sau moarte fizică): întreruperea funcțiunilor de menținere a sistemului corporal de întrupare a spiritului, prin desprinderea totală a corpului dublu eteric împreună cu corpul fizic de restul sistemului corporal, și închiderea canalului energetic protector de destin sub corpul astral, cuprinzându-l și întărindu-i starea de funcționare împreună cu totate corpurile cu vibrație superioară aflate deasupra lui; corpurile dublu eteric și fizic rămân în stare inertă, nemaifiind vitalizate de radiația spiritului, de corpurile superioare și de canalul energetic de destin. 

II. IDEI PRINCIPALE
1. Cele cunoscute cândva drept “experienţe în apropierea morţii” nu s-au finalizat cu decesul, cu moartea observatorului, ci cu reîntoarcerea la starea de trezie, povestind cele percepute de el anterior. Însă astfel de experienţe le numim azi “călătorii astrale”, “decorporalizări”, “deschiderea celui de-al treilea ochi”, etc.: toate sunt astfel activităţi mental-astrale normale pentru oameni, care pot fi conștientizate în stare de trezie, prin corpul fizic. 
2. Confuzii legate de numirile care mai dăinuie şi în prezent, de la 40-50 de ani de la publicările de acest fel:
– apariţia unor mari personalităţi ale religiilor, în funcţie de religia proprie (conducători spirituali, sfinţi, etc.);
– apariţia rudelor decedate, ca entităţi astrale în preajma pacientului, care de fapt sunt permanent în jurul nostru, fără ca să le putem percepe. 
3. Elemente specifice diferitelor desprinderi, cu mecanisme diferite în diverse situaţii:
– în cazul continuării destinului: călătorii astrale, căutate azi de mulţi oameni (numite vise lucide, decorporalizări, etc.): desprinderea parţială a corpului astral şi deplasarea lui în structurile planetare, mai aproape sau mai departe de planetă, în galaxie;
– în cazul finalizării sarcinilor fizice de destin: decesul întrupatului cu corp fizic, prin desprinderea totală a corpului astral (cu toate celelalte corpuri cu vibraţie superioară) de corpul dublu eteric şi corpul fizic, prin mecanisme diferite de cele ale călătoriei astrale;
– desprinderea totală a canalului de destin de canalul de întrupare, la finalul întregului destin (fizic și astral) şi retragerea totală a radiaţiei spirituale din Universul Fizic.

II. DETALII, DISCUŢII
Fenomenologia a fost – şi mai este încă – considerată de unii experienţe în apropierea morţii, dar de fapt cazurile clasice descrise nu s-au soldat neapărat cu decesul, însă aşa au fost considerate de medicii care au fost martorii descrierii unor evenimente legate de boli sau operaţii periculoase – care de fapt se petreceau pe fondul unor anestezii generale (exemplul cel mai cuprinzător este A. Moody, medic anestezist care a scris cartea “Viaţa după viaţă”). De fapt pacienţii ascultaţi de dânsul au fost sub anestezie generală, somn profund, iar la revenire au povestit toate cele văzute, asociate cu viaţă potenţială după decesul omului. Dar concluzia cea mai bună (deşi denigrată în anii ‘90) a fost că există într-adevăr un alt soi de viaţă după decesul declarat al omului. 
Desigur, acestea au fost expuse în mod oficial, însă în viața curentă asemenea observații sunt obișnuite pentru cei care au avut un deces sau evenimente care au obligat la odihnă prelungită; lipsa de cunoaștere și obligația de a ne încadra în regulile oficialului, politicii de denigrare și dispreț dusă de conducerile laice și religioase. 
Confuzia că asemenea fenomene sunt legate doar de deces a pornit și de la apariţia în conștiența omului a unor entităţi (suflete, spirite) – oameni plecați anterior dintre noi: reprezentări legate de încredinţările religioase, de rude decedate; dar ele, ca entităţi astrale, sunt oricum permanent în preajma oamenilor, în preajma noastră, a celor rămaşi “în viaţă”: de fapt şi ele, ca spirite întrupate, sunt în viaţă, chiar în continuarea aceluiaşi destin din care au lepădat corpul fizic însoţit de corpul dublu eteric, pentru a se manifesta în continuare ca entitate astrală, prin corpul astral. Ele ne apar în mod curent în multe situaţii, în vise – dar de fapt ne amintim fragmente din activităţile astrale care ne pot ajuta în viaţa curentă, pe care noi o manifestăm în continuare, cu corpul fizic, în stare de trezie. 
Numirile au rămas – dar azi cunoaştem din ce în ce mai multe aspecte despre călătoriile astrale, despre activităţi mentale, mai ales percepții cu senzorii corpului mental şi ştim că majoritatea practicilor orientale urmăresc dintotdeauna creşterea potenţialului energetic şi obţinerea “deschiderii celui de-al treilea ochi”, la fel şi cele de tipul şamanismului sud-american, african, siberian – puţin înţelese de altfel şi combătute de religii. 
Şi pentru a înţelege bine o astfel de fenomenologie, să discutăm, în linii mari, despre două tipuri de treceri care se leagă de acest subiect:
1. Trecerea de la un destin la altul – cu acelaşi tip de întrupare şi cu tipuri de întrupare diferite;
2. Trecerea de la o formă de manifestare la alta, cu diferite corpuri de manifestare, în cadrul aceluiaşi destin. 
Să ne mai amintim, din diverse studii anterioare, despre faptul că toate corpurile dintr-un sistem corporal de întrupare a spiritului sunt susţinute de radiaţia lui energetică: spiritul îşi manifestă intenţiile prin radiaţia lui care:
– formează corporalitatea sa şi îi întreţine vitalitatea şi funcţionalitatea ca sistem complex de întrupare;
– manipulează corpurile, simultan sau pe rând, în proporții diferite, pe care le foloseşte ca pe nişte unelte de acţiune în mediul său de întrupare, de trai curent. 
Toate acţiunile spiritelor se desfăşoară în funcţie de dezvoltarea radiaţiei lor energetice şi de experienţa pe care o au cu privire la folosirea aceasteia, pentru a-şi exprima intenţiile.

1. TRECEREA DE LA UN DESTIN LA ALTUL
La începutul unui ciclu de vieţi pe o planetă, fiecare spirit se întrupează ca entitate astrală, o întrupare mai uşoară, pe măsura puterilor sale, pentru a se obişnui cu mediul planetar (cu fenomenologia planetei şi biosistemul planetar în mijlocul cărora va evolua) şi cu spiritele cu care va trăi alături de-a lungul întregului ciclu de vieţi: spirite cu evoluţie asemănătoare şi cu ajutători pentru învăţăturile şi consolidările manifestărilor, acţiunilor sale. Corporalitatea astrală este formată din corpurile planetare cu vibraţie mai mare decât cea a corpului astral: corpul mental şi cauzal, iar spiritele avansate în evoluţie (care evoluează şi ele de exemplu pe Pământ: mamiferele şi oamenii) au în plus corpuri spirituale, mai multe sau mai puţine în funcţie de evoluţia şi sarcinile de destin.
Întreaga corporalitate cu vibraţie mai înaltă sprijină corpul de manifestare curentă, indiferent dacă manifestarea se derulează prin unul sau prin mai multe corpuri; de asemenea, razele foarte puţin dezvoltate, sau cele cu care spiritul nu a acumulat suficientă experienţă de manifestare încă, ajută, susţin corpurile cu vibraţie proporţională cu a lor. 
Urmează o serie de întrupări cu două corpuri în plus faţă de cele ale entităţii astrale: corpul dublu eteric şi corpul fizic. Le numim vieţuitoare ca să le deosebim de entităţile astrale – dar corect este să ştim că toate sunt vieţuitoare, au o viaţă care însă se derulează cu sisteme corporale puţin diferite, aşa cum ştim acum.Toate vieţuitoarele de pe Pământ, înafară de oameni, au un singur corp de manifestare principal: corpul fizic și un corp secundar de manifestare: corpul astral. Spiritele umane, care sunt spirite creatoare avansate, aflate în curs de universalizare, au două corpuri principale de manifestare: 
a. corpul mental: în perioada în care vibrația medie planetară este la valorile sale cele mai înalte, iar corporalitatea umană se află în structurile sale funcționale optime;
b. corpul fizic: în perioada în care vibrația medie planetară este la valorile sale cele mai joase, iar corporalitatea umană se află în situația ca structurile sale să funcționeze cu unele straturi în stare latentă, ceea ce diminuează și vibrația sistemului corporal total, și posibilitatea totală de percepție, deplasare, comunicare, hrănire și creație materială. 
c. un corp secundar de manifestare: corpul astral. Toate viețuitoarele cu corp fizic au o funcție automată a corpului astral – aceea de autostabilizare vibrațională, când corpul astral se desprinde parțial de restul sistemului corporal, automat, singur, în caz de necesitate (numim astfel starea de somn), adică atunci când vibrația corpurilor scade ca urmare a activităților fizice în stare de trezie. 
Spre deosebire de celelalte viețuitoare, oamenii pot folosi corpul astral și prin propria voință, prin conștientizarea dorinței de efectuare a călătoriilor astrale în interiorul galaxiei pentru studii, cercetări privind viața de pretutindeni și pentru relaționare cu alte entități: ceea ce nu este propriu, așadar, altor viețuitoare pământene. 
Numim corpul astral un corp secundar de manifestare întrucât spiritul se manifestă prin intermediul său numai în perioada în care se află în deplasare astrală (călătorie astrală). Deși îl numim secundar, el are o deosebită importanță pentru evoluțiile spiritelor primare care evoluează în această zonă a universului fizic, pentru ușurarea trăirilor curente prin autostabilizare vibrațională și manifestare ușoară pe baza căreia au loc învățături și consolidări ale acestora, cu totul necesare trăirilor prin corpul fizic, după reîntoarcerea corpului astral în interiorul sistemului corporal. 
Numai întrupările cu corp fizic de manifestare au nevoie de corpul astral în calitate de corp secundar de manifestare, și numai în această zonă a universului – în celelalte zone ale universului această necesitate nu mai este valabilă datorită vibrației foarte înaltă și creșterii puternice a experienței de manifestare în orice situații a spiritelor care evoluează în acele zone. Așadar entitățile astrale, eterice, dimensionale și interdimensionale nu au nevoie de somn – așadar de autostabilizare vibrațională. Evoluțiile din această zonă sunt greoaie la începutul lor, fiind foarte greu spiritelor să se orienteze optim în mediul de trai – motiv pentru care ele au nevoie de odihnă, de recuperare periodică a vibrației personale în perioada pe care o numim somn. 
Toate se petrec astfel în cursul aceluiași destin. La finalul destinului, corpurile: fizic și dublu eteric sunt eliberate din puterea radiației spiritului întrupat, radiația se retrage și spiritul se manifestă prin corpurile rămase în stare de viețuire: de la corpul astral în sus – devenind ceea ce numim curent o entitate astrală. Ea continuă destinul planificat prin derularea de cercetări în galaxie privind viața și relațiile cu alte entități, desfășoară acțiuni de ajutor conform priceperii personale, analize ale propriilor acțiuni desfășurate pe timpul destinului fizic și corecții la nivel emoțional, mental și cauzal. La finalul întregului destin (cu o lungime proporțională cu etapa proprie de evoluție și priceperea) întreaga radiație se retrage din acest univers, iar spiritul se manifestă automat, prin programele automate care se desfășoară în funcție de specificul trecerilor de la un univers la altul, cu care spiritele sunt deja obișnuite, mai ales cele umane. 

2. TRECEREA DE LA O FORMĂ DE MANIFESTARE LA ALTA, CU DIFERITE CORPURI DE MANIFESTARE, ÎN CADRUL ACELUIAŞI DESTIN. 
Să dezvoltăm ideile de mai sus, adăugând și elemente specifice mai detaliate.
Așadar, folosirea corpului astral nu este însă specifică numai somnului. În fiecare viață cu corp fizic de manifestare, după terminarea destinului fizic (după realizarea tuturor sarcinilor de destin, stabilite de coordonatorii evoluțiilor proprii), sunt lepădate corpurile dublu eteric și fizic (care sunt corpurile cu vibrația cea mai joasă din sistem) prin mecanisme specifice sistemului corporal: structurilor canalului energetic total de destin, cu toate componentele lui corporale, ajutate de funcționarea specifică a selectorului amplificator de vibrații (componentă a canalului energetic de destin) și de subselectorii corpului astral: aceste componente nu mai selectează vibrațiile din nivelul eteric și fizic, și astfel contribuie la desprinderea corpului astral de corpul dublu eteric. Lipsit de energiile necesare susținerii vitalității corpurilor și activităților lor specifice, corpul dublu eteric și corpul fizic rămân inerte în mediul de trai. 
Acesta este cazul natural de deces. În cazul evenimentelor care conduc la distrugerea prematură a corpului fizic, corpul astral se desprinde automat de corpul dublu eteric, iar canalul de destin se închide peste corpul astral, cuprinzându-l și astfel corpul astral se întărește și devine corp de manifestare pentru spiritul care rămâne în totalitatea forțelor lui de manifestare: doar că această manifestare este de tipul entităților astrale, cu corp de manifestare cu care spiritul este deja obișnuit. 
În perioada planetară cu vibrații înalte, spiritele umane își desfășoară activitățile și consolidările lor în deplină cunoaștere a sarcinilor de destin, iar după terminarea acestora spiritele se retrag perfect conștiente din corpul dublu eteric și corpul fizic, canalul energetic se închide urmând același mecanism discutat anterior; iar entitățile astrale care rămân în urma procesului de desprindere dematerializează cele două corpuri rapid, pentru a nu intra în descompunere și astfel să nu diminueze vibrația locului de trai. 
În perioadele cu vibrații joase ale planetei, spiritele umane urmează aceeași traiectorie de trai prin corpul fizic ca orice viețuitoare necreatoare de pe planetă, caz în care straturile interioare ale corpurilor astral, mental și cauzal intră în stare latentă de funcționare pentru:
– a nu consuma din fluxurile energo-materiale care prin natura lor au o vibrație înaltă (pe nivele de la eteric în sus), pe care planeta le procesează pentru întreținerea corporalității proprii și a întregului biosistem al său – fizic și astral;
– a se obișnui treptat să progreseze în activități diverse de ajutor oferit viețuitoarelor planetei, trăind greutățile lor de adaptare și de trăire în mediul planetar extrem de schimbător. 
Și cu acest prilej să mai reținem că orice trăim pe Pământ, acum, este necesar oricărui fel de trăire în situații asemănătoare Pământului, în această subzonă a universului; și în același timp este o trăire-rădăcină care se va sublima în alte zone superioare ca vibrație din univers: adică se dezvoltă cu vibrație mult mai mare, cu profunzime uriașă comparativ cu cele existente și desfășoară dezvoltări pe diferite trepte de evoluție în absolut toate locurile din univers, indiferent de vibrație. Este necesar la un moment dat să retrăim rădăcinile și micile lor dezvoltări de aici, pe care nu le-am conștientizat în evoluțiile anterioare, în etapele anterioare de evoluție pentru a putea să mărim conștient în continuare profunzimile manifestărilor noastre: și în restul evoluțiilor noastre prin întrupare, și în evoluțiile viitoare secundare și centrale, fără mijlocirea întrupărilor.
Trecerea de la o viață la alta (de la un destin complex la altul), precum și de la o formă de manifestare la alta (cu alt corp în cadrul aceluiași destin) are loc însă și prin mecanisme corporale din sistemul spiritual de întrupare, și prin mecanismele zonei universului aici, în această zonă a universului: dar toate sunt diferite de ale altor zone, urmând evoluțiile spiritelor, învățăturile pe care învață să le dezvolte pe măsura creșterii puterii energetice proprii. Astfel, în cazul trecerii de la manifestarea cu corp fizic la manifestarea cu corp astral, adică mai clar: de la statutul de om, individ, la statutul de entitate astrală, asemenea mecanism, chiar dacă au loc în cadrul aceluiași destin (al aceleiași vieți), este diferit de ieșirea parțială a corpului astral din interiorul sistemului corporal pentru autostabilizarea vibrațională (recuperarea vibrației proprii) și pentru explorări de diferite feluri, cunoaștere, relații cu alte entități astrale, etc. De aceea este necesar să revenim la tema principală a studiului și să atragem atenția asupra faptului că fenomenologia descrisă ca având loc în preajma decesului, morții, nu este de fapt specifică morții, ci doar liniștirii interioare superioară trăirilor zbuciumate obișnuite nouă: liniștire care este mai mult sau mai puțin sub influența medicației specifice necesarului momentului, anestezice de regulă în subiectele descrise de cărțile de acest fel, alte medicamente în cazul bolilor, dar și cazurilor împăcării cu sine sau acceptării decesului inerent, presimțit, intuit de multe ori de bătrâni și bolnavi. 
Azi căutăm asemenea liniștiri în meditații, având unul dintre scopuri (mai mult sau mai puțin declarat) de a intra în cunoașterea vieților anterioare sau a călătoriilor astrale – în general activități astral-mentale. Adică să vedem ceva prin asemenea procedee, ceva ce nu am avut până atunci – orice este binevenit. Aflăm multe lucruri care ne arată că există nenumărate confuzii (despre multe am scris în articolele acestei etichete): chiar dacă ceea ce vedem este corect văzut – interpretarea de cele mai multe ori rămâne tributară cărților citite anterior, articolelor, filmelor, etc., totul ne poate duce în eroare și, mulțumiți că am descoperit și noi ceva, nu ne mai interesează să revenim asupra acelor imagini, ne îndreptăm atenția mereu spre altceva. Sfatul meu, din experiența proprie, este să notăm și să revenim în timp asupra celor percepute, vom avea mirarea să constatăm că putem vedea mult mai multe lucruri, că ceea ce am perceput cândva nu este decât vârful unui munte care așteaptă să fie cunoscut și folosit. 
Este necesar să abordăm câteva idei și despre procesul de finalizare totală a destinului, a vieții, după finalizarea sarcinilor în calitate de entitate astrală. Vom discuta mai pe larg în alte studii despre acest proces, deocamdată să știm că pentru acesta există un mecanism care nu mai ține de corporalitatea entității astrale, întrucât are loc desprinderea totală a canalului de destin care a protejat corporalitatea de întrupare, creat de ajutătorii de destin în momentul de întrupare al mamei care are în destin nașterea viitorilor săi copii. Pe scurt, în primul rând radiația cu vibrație de natură fizică (razele cu vibrația naturală cea mai joasă) se retrage din acest univers, iar spiritul se concentrează, și își folosește radiația în continuare în alte universuri – tot materiale (cu manifestare prin intermediul corporalității de întrupare) sau spirituale pentru evoluanții avansați (cu manifestare directă între monade, fără mijlocirea corporalității), în funcție de evoluțiile fiecărui spirit și de sarcinile pe care le are de efectuat mai departe. 
Să ne oprim deocamdată aici, în speranța că s-au înțeles în linii mari cele precizate până acum și în articolul următor ne vom îndrepta atenția asupra altor detalii ale acestui aspect al vieții noastre. 

Niciun comentariu: