Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


luni, 4 aprilie 2011

SĂ NE GÂNDIM DE BINE POPORUL, OAMENI BUNI !!!

Sunt mulţi oameni care îşi gândesc de rău poporul... mă refer la români...
Astă vară vorbeam cu un om tare bun, care m-a luat în maşină cu bucurie că putea face un bine cuiva, la un drum lung şi ploios, fără nici o altă speranţă pentru mine de a avea în acea zi vreo posibilitate să mă întorc acasă, din inima munţilor... Spunea plin de obidă că nu mai există oameni buni pe lumea asta..
Şi vorbea şoptit, necăjit... cât de răi pot fi oamenii, cât de... cât de...
Ascultam răbdătoare, cu respect pentru durerea lui...

Când a tăcut, după ce mi-a spus cum că dânsul crede că tac eu însămi pentru că nu sunt de acord cu el... şi chiar avea să se dovedească imediat că aşa e !!... i-am spus că da!! nu sunt întrutotul de acord cu dânsul, căci... iată!! aveam un om bun în faţa mea (mă rog, la stângă mea!!) şi sincer spunând... EU AM ÎN JURUL MEU NUMAI OAMENI BUNI! Şi cred că avea şi dânsul numai oameni buni, căci şi el, şi soţia lui, care ne asculta în spatele meu, nu puteau avea decât prieteni buni, oameni buni în jurul lor!!
A încetinit maşina, deşi drumul acolo nu era prea hârtopit, ca şi până acolo... Mi-am dat seama că fusese mirat... ca să nu spun şocat de cele pe care i le spuneam...
Într-un târziu a oftat şi a spus: "...Asta cam aşa cred că e..."

DE REFLECTAT..
Imi pare bine ca totuşi mai sunt şi oameni care gandesc de bine acest popor...
Nu suntem un popor de oameni răi, netrebnici, puturoşi, îngălaţi, mincinoşi, hoţi, ordinari...
Nu sunt lucrurile chiar asa, cel puţin aceasta este părerea mea...
Trebuie să avem grijă să nu generalizăm, chiar dacă vedem la TV numai ceea ce iese în evidenţa celor care vor să se afirme prin orice mijloc, luând mereu exemplu din părţile MEDII, nu foarte înalte... Există o logică şi aici, poate s-o dezbatem cândva...

Aşadar, nu stiu daca e corect sa generalizam... Nu vreau sa continui pe aceasta tema, dar ma simteam datoare să şoptesc măcar o vorbă bună, cu înţelegere şi demnitate: căci nu consider demnitate vorba aruncată în silă la adresa nimanui, vorba rostită cu silă, chiar dacă se doreşte a fi cu durere... Să nu ne lăsăm influenţaţi de cei care nu pot să înţeleagă lucrurile altfel. Dacă vrem să promovăm bunul simţ, simţirea aleasă, înaltă, să ne depăşim noi înşine momentele inerente, omeneşti, de furie, mânie, agresivitate, gândire negativă, şi să ne ridicăm cu gânduri bune de-asupra propriei noastre laturi învechite: aceea a Ochiului-pentru-ochi, a Dintelui-pentru-dinte...

Da, să nu vorbim de rău conducătorii, dar nici să nu spunem, cred eu (am speranţa că nu numai eu...) că toti suntem asa cum au fost numiţi mai sus... Să privim viaţa şi tot ceea ce ne inconjoară cu demnitate, cu curaj, cu hotărâre, să ştim - şi să ne pronunţăm clar de tot ceea ce dorim, în sufletul, în gandul, în inimile noastre!!
De aici se poate porni o blândă ridicare - blândă dar hotărâtă!! pentru influenţarea pozitivă a tuturor oamenilor... nu numai a românilor, căci românii doar se poartă conjunctural-intimidaţi de aplombul celor din jur, care au multă experienţă de aplomb, de orgoliu exprimat uneori fără de ruşine...
Poate e cazul sa reflectăm la aşa ceva... măcar un picuţ...

4 comentarii:

Laura spunea...

Cristiana... inima ta e mare cat infinitul!
Un gand bun si de la mine pentru toti cei din tarisoara asta...asa cum e ea.
La conducatori am o slabiciune, as fi falsa daca as zice ca nu... si nu imi place sa mint. Dar am gasit o alta abordare. Daca nu pot sa ii iubesc, macar nu ma gandesc si nu dau curs furiei. Raman observator detasat :)
Te pup,
seara minunata iti doresc!

Cristiana spunea...

Laura... sa vezi ce mica-mica e inima mea cand ma apuca năbădăile !!!
Cat despre datasare, oare nu ascunde ea nepasare?... Tocmai ce am scris un articol pe facebook, dar le preiau si aici, printre altele...
In loc de detasare as sugera virarea cu straduinţă catre gânduri de invatatură, cu atitudine de respect, de demnitate, caci subtilitatea gândului si atitudinii formează treptat conexiuni cu astfel de atitudini in inima oamenilor care nu le cunosc (cei ţintiţi sau/şi multor altora, care îngroaşă rândurile noastre), sau le cunosc si le dispretuiesc, sau pur si simplu nici nu le trece prin cap asa ceva... Ei pot face compromisuri... noi putem raspandi in lume contrariul... Si astfel ne intarim si noi. Ceea ce contează enorm de mult !!!

Laura spunea...

:) S-ar putea sa ai dreptate cu detasare=nepasare... dar nu prea cred ca e cazul la mine... am zis in final "observator"... detasarea fiind doar o opreliste pentru furie... nepasatoare nu pot sa fiu...:) (desi mi s-a recomandat, dar nu-mi prea iese). Vezi tu... nu pot sa respect niste decizii luate aiurea care lovesc in 3 sferturi din tara... dar pot sa nu ma infurii si sa lansez un gand bun... si anume increderea ca romanasii nostri sunt tari, sunt "oameni frumosi" care vor trece peste toate astea si se vor indrepta catre o lume mai buna :). Iar pe cei care iau deciziile cu pricina pot sa ii inteleg... tinand tot timpul minte faptul ca in esenta toti suntem lumina, dar ei inca nu au descoperit-o in interiorul lor... si gandindu-ma ca mai devreme sau mai tarziu toti o descoperim, fiecare in ritmul sau :)
Intre a dispretui si a nu fi de acord e o diferenta:) Eu doar nu pot fi de acord... de dispretuit nu dispretuiesc... toti suntem suflete parte din intreg... ar insemna sa dispretuiesc o parte din mine :)
Seara frumoasa :)!

Flipi spunea...

cred că, şi în contextul în care românii ca popor exacerbează unele sentimente îndreptate către clasa conducătoare (cum sunt prezentaţi de "frumoasa" media) putem extrapola şi merge mai departe, identificând aceiaşi tendinţă la nivel mondial...
poate pe lângă gândurile frumoase putem aşeza şi o rugăciune din când în când, nu poate strica.
o să mă gândesc un pic la tema asta, ar putea fi un post interesant, mulţumesc de gânduri frumoase.

acum cu primăvara la butonieră, poate, un cuvânt aici, un gând dincolo, un exemplu personal oferit celorlalţi pot deveni catalizatorul unui nou început.

primăvară în cuvinte!