Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Din comunicările astrale...

Sunt două principii fundamentale pe care le moştenim de la începutul evoluţiilor spiritelor umane pe Pământ.

1. De la entităţile transcedentale, care ne-au creat condiţii de întrupare şi de trăire pe Pământ:

SĂ NU PIERDEM NICIODATĂ LEGĂTURA CU ENTITĂŢILE NOASTRE AJUTĂTOARE (astrale, interdimensionale şi dimensionale, precum şi întreaga verticală spirituală coordonatoare a evoluţiilor noastre: adică cu toţi cei pe care, la un loc, formează sintetic pe Dumnezeu).

2. După ultima glaciaţiune, când vibraţia naturală a planetei a scăzut foarte mult, de la Moşii popoarelor (conducătorii spirituali întrupaţi pe Pământ: care ne-au născut noul neam şi astfel ne-au creat noi condiţii de întrupare şi de trăire, cei care ne ajută concret pentru restrângerea timpului de manifestare grea pe Pământ şi restrângerea relelor pe care le-am putea face fără ajutorul lor):

SĂ PROTEJĂM ÎNTREAGA VIAŢĂ DE PE PĂMÂNT, ÎN LIMITA PUTERILOR ŞI CONDIŢIILOR PE CARE NI LE POATE OFERI PLANETA, ÎN PERIOADA CU VIBRAŢIA EI CEA MAI JOASĂ.

(Voi relua din când în când aici această comunicare şi voi detalia prin tot ceea ce voi scrie pe blog, la eticheta Tradiţii.)

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


sâmbătă, 18 septembrie 2010

CĂLĂTORIA ASTRALĂ: Răspunsuri la întrebările dvs. (4)

Să nu uităm că am discutat despre iubire pentru a face o mlădiere între subiectul răului pământean: iubirea care echilibrează şi ne avântă spre culmile spirituale. Avem astfel un punct de sprijin solid în continuarea răspunsurilor la ultima întrebare şi aceea care urmează:
 4/
Daca ajutatorii se ocupa cu atentie, tandrete, duiosie si iubire de entitatile nemernice cum sunt cele descrise mai sus gen: Hitler Ceausescu, Stalin, Jack Spintecatorul, Basescu, :))), Ben Laden, :), Attila, tot astfel ii indruma si dupa moartea lor si inceperea vietii astrale in corp astral? Ce Doamne iarta-ma ii invata? Sunt ei atunci ajutatori de bine sau de rau? Sunt moralitatea si buna credinta, componente esentiale ale conduitei si a sarcinilor de ajutare pe are si le asuma sau sunt neimportante?
Desigur, ai sa-mi spui ca noi oamenii provenim si evoluam pe Pamant, in corpuri de reprezentare terestre de la colonii de spirite diverse mai mult sau mai putin evoluate aflate pe diverse trepte e cunoastere si in tranzit... Stiu. Si ajutatorii probabil ca la fel, dar asta nu va exclude componenta morala si nici implinirea legii iubirii, care nu se mai manifesta in atari conditii de manifestari sangeroase in lupta pentru supravietuire si mai ales pentru cunoastere.
Caci privita prin prisma faradelegilor si a varsarilor de sange nevinovat savarsite pe parcursul istoriei omului, in virtutea asimilarii cunostitelor celuilalt, care este mai evoluat si mai avansat in cunoastere, legea iubirii devine mult mai neimportanta in procesul cunoasterii. Desigur ai sa-mi spui ca, cunoasterea se dobandeste prin experienta proprie cu ajutatori sau fara si-atunci legea iubirii este valida pe planul acesta dar ce ne facem cu cunoasterea smulsa cu sila? Unde mai incape iubirea?  „

Eeeei… iubirea este omniprezentă, chiar am citit de curând o metaforizare-exagerare (este de înţeles până la urmă) prin care se spunea că nu există nimic decât iubirea, restul este iluzie… Vom discuta şi despre asta.
Deocamdată să le luăm pe rând, că aşa e bine şi frumos!!!

ENTITĂŢI… ENTITĂŢI…
Există entităţi bune şi rele?
Ce pot învăţa entităţile ajutătoare pe nişte oameni care au dovedit înclinaţie şi activităţi concrete către crimă, cruzime, perversitate??

În primul rând, eu personal nu cred că există entităţi rele în preajma Pământului, poate există frica noastră care denaturează lucrurile. Un exemplu l-am dat privind începuturile experienţei noastre în călătoriile astrale, unde nu ne aşteaptă nici un rău, ci doar neînţelegerea amprentărilor din corpurile noastre, din câmpurile corpurilor noastre, nici un dangăt de clopot prevestitor de moarte – ci doar înregistrarea lentă a frecvenţelor sunetelor din câmp. În câmpurile planetare nu am văzut decât spaţii globulare de vibraţie joasă emisă de către oameni, pe care mulţi le confundă cu entităţi – vietăţi aşa zis malefice.
Aşadar să facem o scurtă incursiune prin lumea entităţilor astrale pe care le putem întâlni în preajma Pământului. Sunt în linii mari de trei categorii, după evoluţiile lor: 
– Entităţi de nivelul evolutiv al biosistemului planetar: vieţuitoare astrale care efectuează şi evoluţii în corp fizic. După terminarea vieţii prin corp fizic continuă viaţa lor spirituală prin corp astral. Vom reveni în studii asupra lor. Este de menţionat aici un lucru deosebit de important: vieţuitoarele astrale care efectuează evoluţii pe alte planete nu au puterea să-şi părăsească planeta – nici măcar în corpuri astrale. Şi spun asta în contextul în care am putea crede că vieţuitoare astrale de pe alte planete pot veni aici, în preajma Pământului, în corp astral: acest lucru nu este posibil. Structurile de autostabilizare vibraţională le ţin în preajma planetei natale, căci numai acolo se pot stabiliza vibraţional şi astfel îşi pot continua viaţa. Pentru ca ele să nu părăsească totuşi inconştient împrejurimile planetei, alte structuri le ţin în preajma planetei lor de origine şi reşedinţă permanentă: sunt structurile matriceale ale planetei, care exercită presiuni uşoare – dar ferme – asupra corpurilor lor micuţe. Dacă ar merge mai departe – ar obosi şi tot s-ar întoarce. La fel se petrec lucrurile şi cu vieţuitoarele astrale pământene, căci sunt obişnuite de mult timp evoluţionist, înainte de a ajunge pe Pământ, cu a-şi înţelege oboseala de acest fel şi a se întoarce către locuri care nu le obosesc. 
Aşadar, discutăm despre vieţuitoare astrale planetare, pământene. Ele se întrupează diferit, în funcţie de evoluţiile lor: vieţuitoarele pământene până la mamifere (adică cele ajutate de planetă, pe care le-am numit intra-planetare) se întrupează în corp astral, apoi intră în corp fizic, la finalul vieţii se eliberează prin deces de corpul fizic, iarăşi ies în corp astral (mai uşor, care oferă odihnă spiritelor) şi se reînglobează în corp fizic. Corpul astral vechi se înglobează în corpul astral nou, sub presiunea fluxurilor de materii şi energii astrale în permanentă mişcare. 
(Trebuie să mai studiez mecanismul întrupărilor acestor micuţe vieţuitoare, în profunzimea complexităţii sale, căci nu ştiu cum (şi dacă) folosesc ele anumite structuri ale Universului Fizic care ajută întrupările: structurile-canal de întrupare. Pentru mamifere şi oameni este studiat, nu şi pentru intraplanetare.)
Entităţile de nivelul de evoluţie al mamiferelor fac întrupare după întrupare în corp fizic, cu mici pauze astrale, în vederea consolidării atitudinilor lor cu care s-au obişnuit – dar în condiţiile în care corpurile lor vehiculează materii şi energii de vibraţie foarte mare. Astfel de elemente filamentare spiritele intraplanetare nu le au în structurile lor corporale decât foarte târziu, pe ultima treaptă a acestei etape de evoluţie (intraplanetară), sub forma unor celule rare în structurile corpului lor cauzal, pentru a se obişnui treptat, încet-încet, cu ele. Mamiferele trebuie să se obişnuiască însă masiv cu ele, căci ele le vor ajuta să meargă de acum încolo constant pe drumul de creator conştient, apoi înaintat şi înălţat, în eternitatea vieţii spirituale. 
– Entităţi de nivelul creatorilor conştienţi înaintaţi – cum sunt oamenii pe Pământ, cu grad înaintat de conştiinţă – deşi nu suficient de înaintat pentru a rezista influenţelor mediului organic – vegetal şi animal – de vibraţie joasă. Influenţele le primesc prin corpul fizic, de vibraţie joasă comparativ cu vibraţiile cu care ele sunt obişnuite în evoluţiile lor curente de treaptă proprie (în evoluţiile lor progresive): desfăşurate la nivele mult mai înalte de vibraţie ale Universului Fizic sau în alte universuri. 
Gradul de conştiinţă înafara corpului fizic este foarte mare în cazul spiritelor umane – iar acesta este un lucru destul de bine cunoscut azi. Dar încă nu şi din perspectiva corpului fizic. Acesta este şi unul dintre motivele principale ale lungilor călătorii spirituale pe care spiritele umane le efectuează periodic, în locuri de vibraţie joasă ale Universului Fizic: atunci când creşterea lor interioară de energie şi creşterea experienţei lor înregistrează avansuri considerabile de la o perioadă la alta a treptei lor spirituale. Numai atunci au suficientă putere să efectueze modificări importante în comportamentul lor străvechi. 
De aceea, orice om de pe Pământ, înafara corpului fizic îşi regăseşte conştiinţa înaintată din perspectiva căreia se află acum, pe Pământ. 
Ceea ce avem de făcut este să înţelegem lumea în care trăim temporar şi să ne străduim să trăim după normele morale cele mai înaintate pe care le urmează sufletul fiecăruia dintre noi în parte. Să înţelegem că nu lupta cu semenii noştri ne ajută, ci munca de înţelegere a iubirii prin care suntem ajutaţi să ne urmăm propriile înălţări, prin care să ajungem să ne ridicăm deasupra răutăţii. Să ajutăm în continuare şi pe alţii să o poată face, atunci când le vine rândul fiecăruia în parte. 
– Entităţi superioare: astrale şi dimensionale. Discutăm despre entităţi ajutătoare şi coordonatoare din spaţiile punctului Pământ, din spaţiile galaxiei noastre. Ele sunt cele care ne învaţă cu iubire, înţelegere, răbdare, odihnindu-ne chiar în timpul în care ne derulăm ceea ce învăţăm sau consolidăm sub atenţia şi îndrumarea lor. Iar cele pe care le învăţăm de la ele sunt numai lucruri de bună credinţă, de înaltă moralitate, de ridicare a calităţii creaţiei noastre, cercetărilor noastre, indiferent dacă suntem sau nu agresivi, dacă ne putem menţine sau nu atitudinea de conştiinţă înaintată pe care o avem dincolo de corpul fizic. Dincolo de corpul fizic simţim dragostea şi înţelegerea acestor ajutători iubitori pe care nu-i mai recunoaştem în corpul nostru fizic, le negăm existenţa, îi agresăm pe cei care îi recunosc şi le recunosc lucrarea, iubirea. Şi ei ne ajută cu abnegaţie noapte de noapte, zi de zi, ei sunt glasul conştiinţei noastre de peste zi care ne şopteşte în urechi de parcă ar fi gândul nostru cel bun: „Opreşte-te! Nu mai înjura!” „Nu mai agresa!” „Nu mai bârfi!” „Fii bun cu el!” „înţelege-l, nu poate!!”
Însă noi…
Însă poate cândva… şi noi… 
Şi tot ei ne întreţin speranţele, chiar dacă la suprafaţă ele au murit de mult… Undeva licăresc în noaptea sufletului nostru şi numai ei ne ajută să le regăsim, să ne regăsim noi înşine curajul de a merge mereu mai departe, prin toate dificultăţile vieţii.

Să înţelegem că răul şi agresivitatea sunt temporare nu numai pe Pământ, acum, privitor la omenirea care îşi remodelează comportamentul vechi animalic din propriile memorii activate de corpurile folosite aici: activate prin impulsurile primite de la biosistemul planetar – un motor local pentru aprofundarea (sondarea, conştientizarea) celor vechi şi foarte vechi din memoriile noastre spirituale. Pentru ridicarea moralităţii comportamentelor vechi, dinainte de etapa de învăţătură de creaţie conştientă universală. 
Răul şi agresivitatea, cruzimea şi perversitatea chiar nu au existat în trecutul de dinainte de ultima glaciaţiune, iar dacă alţii au scris despre ele manifeste atunci, este vorba despre cele existente în mod latent în memoriile despre care vorbim, dar care nu s-au manifestat niciodată în acele trecuturi ale societăţilor pământene. Vizualizările şi înţelegerile merg uneori simultan şi se derulează în funcţie de înclinaţiile societăţii din mijlocul căreia vine cercetătorul. Cu răbdare pentru fiecare element de cercetare în parte, se pot separa elementele de înţelegere ale trăirilor umane, ale creaţiilor lor, ale programelor de ajutor oferit de către fiecare societate în parte altor societăţi planetare. Au participat astfel cu toţii la ridicarea şi împletirea tuturor cunoaşterilor umane, în scopul pregătirilor pentru greaua perioadă de joasă vibraţie planetară căreia îi ştiau bine vicisitudinile, dar şi rezultatele câştigului de demnitate, curaj şi abnegaţie, de creaţie uluitor de frumoasă pe care aveau să le câştige cu toţii. 

Da, se poate spune că lumea în care trăim este în felul ei iluzorie, adică trecătoare, deşi este foarte reală în acest punct al universului. Grea în anumite conjuncturi planetare şi spirituale, când vine vremea ca grupuri de evoluanţi din toate părţile universurilor să se întâlnească în acelaşi punct, pentru a-şi oferi şi puterile, şi neputinţele în vederea unui uriaş şi benefic câştig comun.
Este foarte important să se înţeleagă faptul că nu admir câtuşi de puţin agresivitatea, răutatea, perversitatea, nu le încurajez câtuşi de puţin, dar nu le urăsc, ci le înţeleg derularea exact aşa cum o cer evoluţiile. Înţeleg cum putem să ne învingem pe noi înşine măcar la acest important capitol de viaţă: să privim lumea fără ură, înţelegând eforturile deosebite pe care le facem cu toţii, de la entităţile înălţate care ne ajută până la cel din urmă om – ca atitudine şi comportament faţă de semenii săi. Ar trebui să înţelegem că trecem cu toţii, mai devreme sau mai târziu prin asemenea etape, ni le urâm că au existat, şi de aceea le urâm şi la cei care trec acum, sub ochii noştri, prin aceeaşi etapă de care noi am trecut. Nu numai sub ochii noştri, ci prin sufletul nostru, peste trupurile noastre, şi ale copiilor noştri, şi ale bătrânilor noştri. 
Şi putem să trecem şi noi, cu graţie, cu demnitate, peste nevredniciile lor, peste nevredniciile noastre pe care le credem mici comparativ cu cele mari… dar de fapt nu există pe acest teritoriu „mic” sau „mare”, ci doar „există” şi „Putem să dăm exemplu din care şi ei vor învăţa, la rândul lor!!”
Căci noi suntem ajutătorii lor, chiar dacă ne distanţăm de rezidenţii care nu se amestecă cu noi, prin numirea generică de „ajutători” ai lor: suntem, noi între noi, „ajutători” şi învăţăm astfel, şi consolidăm astfel comportament de adevăraţi demni şi înţelegători ajutători umani. Şi nu putem deveni mari ajutători , la rândul nostru, prin ură şi ranchiună, ci prin înţelegere şi iubire. 
Să trăim cu atitudine pozitiv-constructivă, la care să adăugăm respect chiar şi pentru cei care nu ne respectă. Să ne purtăm cu demnitate, chiar dacă este cazul de severitate în contactele directe, arătând astfel demnitate şi altruism, fără să cerem respect în schimb, căci numai în timp se formează, conştient, respectul: RESPECTUL PE CARE ÎL OFERIM, SINGURUL ESTE ÎN STARE SĂ CREEZE RESPECTUL PE CARE L-AM PUTEA PRIMI.
Acesta este un mare adevăr. 

Trăim aşadar într-o lume care îşi va destrăma singură răutatea, perversitatea, alte atitudini pe care le numim anomalii comportamentale. 
Cel mai greu lucru pentru noi, acum, este să credem acest lucru. Cel mai greu lucru este să credem că fondul oamenilor agresivi, răi, care dau dovadă de perversitate azi, este un fond de înaintată spiritualitate, din perspectiva căruia sarcina personală a noastră este să ne cunoaştem propriile atitudini, sub influenţele din jurul nostru: şi am numit biosistem natural al planetei, dar alături se află şi proprii noştri semeni care nu rezistă în faţă fricii de a trăi în astfel de conjuncturi, şi fac tot ceea ce fac din frică. O frică pe care nu le-o înţelegem, o frică din care îşi creează structuri sociale, politice şi economice pentru a crea aceeaşi frică pe care o simt chiar ei. Dar din care învăţăm cu toţii câte ceva, câte un „ceva” propriu fiecăruia în parte, care formează la un loc un tablou uriaş de schimbări pe care le vom aprecia cândva. 

Aşadar, ceea ce învaţă fiecare om care şi-a finalizat destinul, indiferent cât de evoluat şi cât de bine/rău a făcut în viaţa lui pământeană, prin corpul său fizic, ca entitate astrală destrupată învaţă să modereze fiecare atitudine şi fiecare comportament avut, să-şi echilibreze pornirile – care poate au făcut rău inconştient chiar prin binele pe care au încercat să îl impună altora. De aceea vorbim de echilibru şi moderaţie. Vorbim numai de rău?! Există şi bine impus cu forţa, iar acesta se poate transforma uşor, pe nesimţite, în rău. Chiar şi fără perversitate, ci cu multă bună credinţă…
Discutăm aici însă numai despre atitudine şi comportament care conduc conştient către distrugere, pervertirea oamenilor, inducerea în eroare. 
Dar mai sunt şi alte teme de lucru, după cum ne sunt puterile şi cunoaşterile: dintre ele – folosirea tuturor celor pe care timpul, societatea, planeta, conjunctura galactică ni le pun la dispoziţie. Să le amintim măcar în treacăt acum şi le vom dezvolta mai târziu în studiile noastre:
– perceperea creaţiei universice, fie ea corporală (sisteme corporale ajutătoare pentru corpul nostru fizic), fie creaţie cu sistemele corporale astfel percepute şi înţelese: care ele însele ajută desfăşurarea întrupărilor spiritelor de pretutindeni;
– ridicarea permanentă a calităţii, complexităţii creaţiei materiale: corect, ordonat şi curat, îngrijit – fie că este vorba despre creaţie materială mentală sau manual-tehnologică; înţelegerea faptului că din creaţia noastră măruntă – dar extrem de importantă, ajungem treptat alături de marii creatori ai universurilor, unindu-ne sentimentele de iubire cu iubirea lor uriaşă. 

Ştiu că totul este greu de crezut, dar eforturile pe care le putem face să credem – CONTEAZĂ. MULT. 

16 comentarii:

Dan Ioanitescu spunea...

Draga cristiana,

Raspunsul tau este extrem de complex dar nu raspunde la dictonul "homo homini lupus" si la neputinta ajutatorilor care ar trebui sa curme sau sa neutralizeze acest lucru. Iar oamenii care se comporta ca niste fiare impotriva altor oameni sunt ei parasiti de ajutatori, sau indrumati de acestia din urma catre ferocitate?

Ryanna spunea...

fata de ideea reincarnarii]cu care nu ma pot impaca de fel],aceasta optiune ce presupune faptul ca suntem insotiti pe drumul destinului nostru de catre entitati,chiar o cred.....pentru ca am petrecut anumite momente bizare in care am simtit forta nevazuta,ce m-a dirijat catre locuri sigure,sau m-a indepartat de oameni ce imi consumau energia,sau pur si simplu ma incomodau..ramane insa totusi de unde vine acea rautate ce stapaneste unii oameni care uneori este chiar fara motiv....si indiferent de modul din care sunt tratati,fie cu agresiune fie cu blandete ei nu se pot corija de nici un fel..si ajung la concluzia cuiva ce spunea"viata este un mister..nu-ti pierde timpul sa-l dezlegi"[fara nici o aluzie la munca ta imensa si ideea de a presara in sufletul oamenilor iubire si intelegere]..o seara minunata!....

Cristiana spunea...

Ry, cu entitatile ma crezi !! E ceva!!
Cat despre reincarnare...
I-am scris si lui Dan, eu nu pot sa creez incredintari, dar pot sa detaliez foarte multe pentru cei care au incredintari asemenea celor pe care le am si eu.
Sigur, fiecare are calea lui de incredintare, valorile lui si ..de ce nu?! bucuriile si placerile incredintarilor lui... Poti sa-i furi omului bucuria?! Cand i se tot fura moment de moment din toate cele ce ar trebui sa fie bucuriile vietii?? Cand munceste numai pentru taxe si facturi??
Eu am numarat 34 vieti anterioare din acest ciclu pe Pamant. Dar venim din eternitate si mergem in eternitate..Vietile mele au avut un "ceva" care m-a adus acum in postura de povestitor. Am fost un Calator care spune ce a vazut colindand in toate epocile cu pasul intreg Pamantul.
Sigur ca pentru cei care cred - va fi ceva frumos. Am inceput deja derularile, cele care vor veni - vor fi inca de 1000 de ori mai frumoase.. Pentru cei care nu pot crede, poate va fi dureros, caci multi dintre cei care nu cred o fac pentru a nu se deziluziona vreodata... pentru ca nu se impaca cu deziluziile. Nici nu stiu macar cat de puternici sunt, altfel decat prin duritate, ironie, dispret.
Noapte buna, Ryanna!! Mâine - cu bine si cu sanatate!!

Cristiana spunea...

Dan, nici nu cred ca era necesar sa raspund la asa ceva, aici, acum. Dar ca intotdeauna exprimarile tale au ceva ce poate fi radacina unor discutii detaliate...
Neputinta ajutatorilor... CHIAR II CREZI NEPUTINCIOSI?
Oare faptul ca nu dau cuiva o palma este o neputinta ??
Eu cred ca este o alegere. Facuta cu putere. Incearca sa gandesti acum de bine pe cineva care te revolta. Pentru asta iti trebuie putere.
CACI DA, CELE MAI PUTERNICE ENTITATI POT SA FACA IN EGALA MASURA SI BINE SI RAU, DAR ELE ALEG SA FACA UN BINE, IN LOC SA FACA UN RAU.

Daca as scrie mai mult, as zice ca eu chiar lupt sa te conving...
Si nu vreau. Las totul asa cum este. Sa te convingi singur sau sa nu te convingi. Este calea ta. Pe calea ta nu mai tu esti stapan.

Nima spunea...

FRICA!
Frica scoate "lupul" din om .
Entitatile se "arata" doar celor fara frica ...
Oricum ar fi omul nu au voie sa-l sminteasca !

Iubirea ...nu este o atractie este ...atitudinea cand gasesti Perfectiunea in Imperfectiunea lumii in care traiesti ...( a omului/oamenilor cu/langa care traiesti)

Nima spunea...

Chris ...eu nu-mi amintesc decat o singura "anterioara "

Cristiana spunea...

Draga Ni... drept ai grait................. .. .
Nu pot gasi nici un cuvant in plus... oricare ar strica armonia darului tau.....
Doar iubirea...

Liliana spunea...

Sunt o mama care mi-am pierdut unicul fiu acum sapte ani, pe malul Lacului Tei in anul 2oo3 in imprejurari dubioase,nelamurite nici pana azi.
Am avut zeci de vise cu el sau am primit numai mesaje fara sa vad pe cineva in vis .
Astfel odata mi s-a spus :"PUSI A FOST ARGAT LA CURTEA IMPARATULUI TRAIAN".iar alta data visam ca visez ca fiul meu FLORIN (alintat PUSI) lucra la un gard verde ,eu atunci am exclamat :"VAI DE UNDE A STIUT IUBITUL MEU CA MIE IMI TREBUIA ACEST GARD"!
Un viu argument despre reancarnare.

Cristiana spunea...

Liliana, mi-ai adus aminte sa scriu o postare despre relatia spirituala stapan/servitor. O pregatisem pentru jurnal, dar cum desfiintez jurnalul, a ramas scrisa frumos in mapa ei de plastic..

Sigur ca visele ne releva multe adevaruri; si eu am avut niste revelatii uluitoare prin vis, nu numai prin vederea mentala despre care va povesteam pe aici.
Insa fiecare om are calea sa de acumulare a cunoasterilor, a experientei care formează acea masa critica, dincolo de care apare puterea de a schimba ceva in incredintarile sale...
Totul este ceva personal, foarte personal...

Cristiana spunea...

Dar mai intai sa raspund la aceasta intrebare:

"Iar oamenii care se comporta ca niste fiare impotriva altor oameni sunt ei parasiti de ajutatori, sau indrumati de acestia din urma catre ferocitate?"

Pe urma reluam sirul studiilor .

Ryanna spunea...

Cristiana,
imi pare rau daca faptul ca anumite idei personale sunt in dezacord cu cele ce spui,la fel cum regret faptul ca ceea ce scriu eu sau gandesc,le-ai interpretat ca pe o sfidare la adresa ta..departe de mine asa ceva..personal sunt o fiinta fatalista,am citit si poate nu cum ar trebui dar destul cat sa fiu de acord cu ei, ceva dintre filozofii lumii...si posibil sa-mi fi deviat credinta..paradoxul este ca desi mama mi-a dat o educatie monahala si dorinta ei era ca eu sa devin calugarita,aceeasi filozofi pe care i-am descoperit in adolescenta,mi-au deschis alte canale de intelegere si interpretare a lumii...personal,imi accept soarta chiar daca ma mai revolt cateodata impotriva acesteia,si daca tu spui ca cei ca mine nu vor avea acces la lumea noua despre care vorbesti,ci doar cei care si cred in asa ceva,nu ma face decat sa ma bucur pentru acestia...eu insa stiu atat..am constiinta impacata ca nu am facut rau nimanui in aceasta viata,pe care o consider unica pentru mine,si in rest nu doresc o alta viata pe acest pamant..
pana una alta insa sunt la acest timp,sunt la tine "acasa",si primeste scuzele mele daca cumva te-am jignit...o seara buna!

Cristiana spunea...

Doamne Maica Domnului, Ryanna, de unde ai putut intelege tu asa ceva????
Nu am avut nici cea mai vagă inclinaţie să scot eu asa idei...
Dimpotriva, am toata consideratia pentru cei care au alta parere decat mine si daca nu s-a inteles asta pana acum, nu stiu ce sa mai spun...

Singurul lucru pe care l-as spune este ca fiecare om interpreteaza cum simte orice se afla pe acest Pamant. Eu te rog sa nu crezi ceea ce ai scris mai sus, daca poti. Sfidare?.. Jignire?.. Doamne, cu ce m-ai fi putut tu jigni aici??!!...

Chiar sunt uluita...
Poate ne intelegem cumva...
Eu am dus o discutie cu altcineva, nici prin cap nu mi-a trecut sa ma gandesc la tine...
Eu eram orientata mai curand pe Dan, sincer... Acum sper sa nu ma bată el !!!
Incep sa ma reculeg, Li vorbea de reincarnare...
Tu ai tras concluzia asta...
Nimic adevarat, daca poti sa ierti incurcatura asta ar fi minunat!!
Te rog, sa ma ierti..........

Ryanna spunea...

ca sa ma explic,iata la ce am facut referire cand am crezut ca te-ai suparat pe mine:"Pentru cei care nu pot crede, poate va fi dureros, caci multi dintre cei care nu cred o fac pentru a nu se deziluziona vreodata... pentru ca nu se impaca cu deziluziile. Nici nu stiu macar cat de puternici sunt, altfel decat prin duritate, ironie, dispret."...se pare ca uneori nu am rabdare sa caut intelesul adevarat unor cuvinte,si spiritul meu[sau entitatea ce ma insoteste?:)]priveste in alta directie ..nu-ti face probleme,ca nu ma supar eu asa usor,mai ales pe tine care imi esti tare draga si ai o forta si placere de viata in tine ,pe care mi le-as fi dorit si eu...si chiar nu am ce sa-ti iert..promit sa fiu mai atenta alta data la nuante,sau sa nu le mai interpretez asa de personal[iata un defect ce ma caracterizeaza din pacate ,insa din fericire ceva mai rar:)]..pup fata,cu mare drag!....

Cristiana spunea...

Ryanna, ti-am raspuns pe blogul tau!!
Toata dragostea si din partea mea!!!

Ryanna spunea...

precum in opera lui Schakesper;"totul este bine,cand se sfarseste cu bine"....primeste si din partea mea aceleasi ganduri curate pentru sufletul tau deosebit:)...

Ryanna spunea...

Shakespeare*scuze!