REALITATEA DE CONTRAST

Ce este realitatea de contrast?

Avem in fata o discutie despre REALITATEA DE DREPT si REALITATEA DE CONTRAST, o discutie care are in vedere evolutia spiritului in perioadele cele mai grele din timpurile planetare locale (pamantene). Este vorba, pe scurt, despre trairile pe care le avem, privite sub alt unghi de vedere: traim, manifestam un fel de comportamente care nu sunt proprii stadiului de evolutie a spiritelor care suntem acum pe Pamant.

Starea normala a spiritelor momentan uman-pamantene este aceea de mari creatori, mari utilizatori, puternici prin tot ceea ce este mai calitativ si inca mult de-asupra celor pe care le cunoastem azi...
Realitatea de contrast este proprie vremurile de joasa frecventa a vibratiei planetare, care vibratie conduce la emiterea, din memoriile spirituale, a unor comportamente care conduc la distribuţii de forţe spirituale in directiile care nu au fost suficient folosite anterior. In acest spatiu si in acest timp planetar local, spiritele nu au suficienta experienta pentru a avea manifestari fluide constructive, ci mai degraba manifestari distructive la adresa celor pe care nu le cunosc, le considera primejdioase - acolo unde de fapt nu este vorba decat de o obisnuinta limitata, care face totul putin, sau chiar de loc cognoscibil.
Astfel, realitatea de contrast este lasata - si chiar cautata de spirite, atunci cand isi planifica inaintarile in deplina cunostinta de evolutie personala - sa se desfasoare, sa conduca astfel la crearea unei forme generale contrastante cu cea avremurilor de vibratie inalta, care permit formarea unor corpurile de manifestare de vibratie inalta, care impulsioneaza astfel scoaterea din memoriile spiritului a unor comportamente armonioase intre membrii grupurilor spirituale, conlucrand pentru aplicarea a cat mai multe invataturi, pentru protejarea mediului inconjurator, pentru dezvoltarea perceptiilor in vastitatea formelor care se desfasoara la astfel de nivele inalte de vibratie...
In lipsa unor astfel de perioade de contrast, fortele monadelor ar fi folosite in mod egal pe toate ditributiile corpurilor lor, ceea ce ar conduce la estomparea comportamentului care ramane cu timpul deficitar (acela distructiv) si astfel se creaza o prapastie intre spiritele care inainteaza in evolutii si cele care intra in evolutii in urma lor. Acest lucru ar conduce la crearea unui comportament de retinere a entitatilor inaltate in fata celor care vin din urma, care poate nici nu ar mai beneficia de ingrijirea si protectia, oferta de invatatura cu multa abnegatie, compasiune din partea invatatorilor lor... daca ar mai exista. Si, nu in ultimul rand, chiar acestea din urma nu ar mai beneficia de un filon de o bogatie uriasa, practic nelimitata, de cunoasteri privind mereu noi feluri de evolutii, de profile spirituale, de manifestari care ele insele pot conduce la imbogatirea celor proprii, prin acceptarea faptului ca exista si ca pot fi adaptate la noi - mereu noi - intrari de monade in evolutii.
Prin permanenta perfectionare, imbogatire si ridicare a calitatii manifestarilor spirituale cunoscandu-si comportamentul negativ, distructiv - pana la cele mai fine subtilitati ale acestora - spiritul ajunge in postura de lucrator-traitor în calitate foarte înaltă în orice vremuri ar fi trăite. Fara astfel de momente evolutive, oamenii nu ar mai sti ce sa schimbe, ce sa accepte sa schimbe, pentru a ajunge la crearea unui volum de comportament constructiv de inalta calitate. Acesta trebuie sa ajunga sa acopere, si cu timpul sa depaseasca din ce in ce mai mult comportamentul de tip animalic, adica nestiutor, care a durat mare parte din evolutiile noastre anterioare, ocupand acum un volum imens in volumul total al experientei trairilor noastre.
Astfel de trairi sunt lasate sa curga pana la un moment in care corpurile se pot distruge prin comportament de vibratie joasa, distructiv la adresa altora (cu repercusiuni de raspuns la randul sau distructiv) sau la adresa propriei persoane (mai mult sau mai putin constient - dar care vor fi constientizate dupa terminarea destinului). Spiritele se intrupeaza in locuri si timpuri cand corpurile au condiţii de directionare a fortelor lor interioare, acolo unde comportamentul lor pozitiv, constructiv este deficitar. Iar acest lucru nu inseamna ca coordonatorii evolutiilor noastre sunt nemilosi sau ne lasa prada pe unii altora, sa induram nedreptati, si pagube, si insulte, si cate si mai cate... Ci numai sa cunoastem acele manifestari de care altii sunt in stare, acelea de care suntem chiar noi in stare a face, chiar daca ne consideram invatati, inaltati... Sa ne mentinem starea de inaltare in orice fel de conditii traim, pastrandu-ne echilibrul spiritual, invatand si pe altii sa faca acelasi lucru.

Ne aflam in preajma finalizarii acestei perioade, cand vibratiile planetare se ridica mult, in revenire catre vremurile in care ne-am stabilit noi insine candva, pentru traire, destine in care putem sa ne cunoastem partea intunecata a comportamentelor noastre. Traim ultimele forme de manifestari de contrast care, prin formele lor agresive, creaza ele insele, comportamente de contrast la cele usor contrastante candva... Energiile si vibratiile inalte sunt insa regenerative, corpurile noastre se pot regenera suficient de usor pentru a ne ajuta sa mergem mai departe, pana la capatul destinelor de acest fel. Vom sti astfel ce trebuie sa facem pe viitor pentru a ne schimba manifestarile, sa cceptm cu mult mai multa usurinta ajutorul pe care il putem primi de la semenii nostruu mai inaltati, mai experiementati decat noi, pentru a ne putea si noi ridica la nivele si mai inalte decat cele pe care le avem acum. Chiar si cei care au comportamente frumoase, dar autoritare sau care nu accepta treptele de evolutie care se imbina in societatea spirituala pamanteana trebuie sa stie ceea ce fac, sa cunoasca ceea ce trebuie schimbat si sa lucreze mult pentru indreptarea lor. Totul se cere remodelat, schimbat, iar din acele momente ale intaririi celor astfel realizate se pot vedea clar multe alte trepte de inaintare, mereu mai sus, de calitate neincetat crescuta. Toate spiritele invata, unele de la altele, caci cele mai mici, vazand cum cele mai mari se corecteaza, se vor corecta si ele, luandu-le drept exemplu, cerandu-le ajutorul, lucrand impreuna pentru ridicarea lor si a multor altor mititei care le calca pe urme.

Totul se petrece in partea subtila a realitatii pe care o traim, a celor mai fine elemente de traire - si totodata a celor mai dificil de inteles, comparativ cu cele clare, pe care toata lumea le simte, le intelege... Toate se petrec in aceasta dimensiune planetara, in viata noastra curenta, in conditiile actuale de timp si spatiu. Subtilitatea consta in acceptarea faptelor care se afla la limitele intelegerii naturii comportamentelor noastre, care ajung sa deceleze agresivitatea chiar acolo unde altul ar spune ca este vorba numai despre pertinentza, acolo unde perceptiile se voaleaza la un orizont aflat chiar la limita perceptibilului.. Fiecare spirit isi intelege la un moment dat astfel de subtilitati si cauta sa si le corecteze. Odata intelese astfel de lucruri, ele insele devin grosiere, iar dincolo de ele se descopera noi si noi orizonturi...

Iar aceasta nu se mai cheama relativitate, in raporturi dintre oameni (orice spirite intrupate).
Insa aceasta este alta poveste...