Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

marți, 30 martie 2021

32. RĂSPUNS LA MAI MULTE ÎNTREBĂRI TEMATICE ALE DVS.

 

I. IDEI PRINCIPALE

A. De ce Moșii se retrăgeau numai în Insulele Pacificului de Sud?

1. Toate aceste insule erau situate la mare distanță față de toate populațiile de pe continente – care nu trăiau în acele vremuri nicăieri în insule, și astfel nu le influențau viața curentă cu prezența lor, cu vibrațiile lor foarte înalte.

2. Tot prin distanțare nu s-au amprentat spațiile continentale și oceanice cu amprente privind activitățile lor curente, indiferent unde s-ar fi desfășurat acestea; 

3. Insulele sunt înconjurate de ape, care provoacă în jurul țărmurilor circulații aeriene foarte puternice, alături de chiar mișcările permanente ale apelor în jurul lor; toate mascau orice fel de activitate pe care ei o desfășurau în locurile lor de trăire curentă.

B. Deasupra României se spune că este o protecție specială: ce fel de protecție este aceasta?

Locul acesta a fost dedicat din planificarea evenimentelor (la fel ca și altelele cu specific propriu) activității Moșilor și populațiilor cu sarcini speciale, așa cum este poporul român. Această protecție constă în structura matricei eterice a planetei în interiorul celor trei ramuri ale munților Carpați, care menține pe aceste locuri o vibrație foarte înaltă și stabilă, în spațiu și timp, a pământurilor și atmosferei.

C. Cine a ascuns adevărul cu privire la alianța dintre daci și romani?

1. În acele vremuri s-a ascuns această alianță între geți și romani de spionii migratorilor și patricienii romani care aveau legături cu migratorii (trădătorii).

2. Numai bizantinii au cunoscut deschis adevărul și, odată cu căderea Bizanțului și răspândirea oamenilor în lumea largă, informațiile despre diverse evenimente istorice s-au pierdut. Vaticanul a căutat informații, dar cea au descoperit au ținut ascunse și azi, ca multe altele. Azi doar statuile vorbesc. 

II. DETALII, DISCUȚII

A. Întrebare: De ce Moșii se retrăgeau numai în insulele Pacificului de Sud? Mai erau și alte motive înafară de faptul că erau depărtați de imperiile unde erau concentrați mulți oameni?

Să reținem că putem înțelege acum doar o parte din motivele pentru care se derulau diverse activități ale Moșilor – dar și ale populațiilor umane sau ale altor specii de viețuitoare terestre: care vor fi total înțelese și simțite în bogăția și profunzimea lor abia după revenirea tuturor capacităților noastre astrale și mentale.

1. Așadar, în primul rând să lămurim o exprimare: când au început cele dintâi retrageri ale Moșilor, la începutul ultimei jumătăți a mileniului III î.H., nu existau imperii, iar oamenii aveau destul de proaspete amintiri privind călătoriile lor spirituale, cunoașteri de teritorii și intuiția că le era în destin de această dată să circule liberi oriunde în lume, fără să se întoarcă acasă, la locul nașterii poporului lor, puteau să meargă oriunde după cum doreau ei, după cum știau că acum altele erau necesitățile lor. Știau bine că erau vremuri care nu se vor mai repeta, în care nimeni nu se revolta de prezența lor pe drumurile lumii, nimeni nu se bătea pentru locurile lor și nimeni nu ar fi fost dat afară din casele lor din așezări, fiind pregătiți ori să le facă loc, ori să-i primească printre ei, făcându-și propriile lor așezări. Da, știau că în viitor altele vor fi atitudinile oamenilor, de aceea consolidau cu acest prilej atitudini și manifestări frumoase, conlucrative, înțelegătoare, tolerante. Era o vreme în care puteau să se strămute când condițiile deveneau improprii vieții creative umane, și era un lucru de bun simț să se stabilească în locuri libere, fără să deranjeze alte așezări. Știau că sunt locuri bune și pentru înființarea unor noi așezări, dar și cu alte populații în jur care să le ofere informații și să le ofere experiența lor de trai în specificul locurilor respective. Iar acolo unde vedeau că populațiile locale se retrăgeau să le facă lor loc de trecere, era considerat ceva de bun simț spiritual, omenesc; dar în același timp știau de la Moși că oamenii plecau pentru a avea și ei, și migratorii, intimitate, să nu se creeze aglomerații nicăieri. De asemenea, știau că era o retragere temporară a locuitorilor din drumul lor, pentru a le face loc în deplasările lor și, dacă unii erau obosiți, aveau loc de odihnă și hrană lăsată cu drag de localnici pe exemplul caselor de călători cu care absolut toți oamenii de pe toate continentele erau obișnuiți de mult, și în multe feluri. Stăteau acolo temporar, căutau să întrețină locurile și casele la rândul lor, luau ceva merinde de drum, nu stricau nimic (accidentele erau reparate, locurile curățate după ei înșiși), ba mai lăsau ”daruri” de mulțumire din cele create de ei (de unde și formarea obiceiurilor de dăruire, denaturate mai mult sau mai puțin în mileniile ce vor veni). 

Să revenim. Dar erau și motive mult mai profunde decât mișcarea liberă a migratorilor și localnicilor în teritorii. 

2. La începutul primelor migrații, când s-au realizat și deplasările Moșilor (pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp, după cum le curgeau sarcinile), hotărârile nu au fost luate de Moși chiar în acea perioadă, ci cu mult timp înainte de a începe chiar formarea matriceală a planetei: care ea însăși are o întrupare atipică, în vederea trecerii prin întrupările atipice ale biosistemului și toate având la bază planificări ale societăților umane atipice: atunci când vor sosi pe planetă blocurile spirituale piramidale, când vibrația planetei se va apropia de minimul ei la fel ca toată această zonă a universului. Toate sunt planificate și realizate astfel. 

Moșii au șters amprentele lor din acțiunile lor curente în preajma oamenilor, din spațiile fizice ale continentelor și insulelor nordice, acolo unde nu aveau să se mai întoarcă. Au fost șterse amprentele superficiale ale activităților lor din fondul fizic al locurilor unde au trăit și activat, precum și din așezările umane, dar au lăsat amprentele lor în energia fundamentală a planetei pentru ca ele să fie de folos în vremea revenirii capacităților mental-astrale ale oamenilor de pretutindeni: ca puncte de sprijin subconștient, aceste amprente încep chiar din vremurile noastre să producă efecte prin intuițiile și clar-intuițiile celor care încep să-și amintească activitățile vechi mentale și astrale, încurajând acești oameni să continue cercetările lor. 

La orice dezamprentare (ștergere de amprente), se are în vedere întreaga distribuție a energiei fundamentale în planul local, al galaxiei și al subzonei întregi când este cazul, căci energia fundamentală păstrează un anumit timp amprentele întrupaților aflați în acțiunile lor, curente mai mult sau mai puțin, și mai mult sau mai puțin profund. De asemenea, Moșii ștergeau amprentele de pe corpurile și din câmpurile corpurilor lor, de la ieșirea și de la intrarea lor de pe, și pe Pământ după fiecare drum al lor în spațiile interdimensionale – dar amprentele cele mai profunde din energia fundamentală nu au fost șterse niciodată, fiindu-ne necesare nouă, oamenilor, când vom reveni la activități mental-astrale, pentru orientarea noastră mult mai rapidă comparativ cu cazul în care nu ar fi existat aceste amprente. Amprentele se șterg total doar când grupul spiritual pleacă definitiv de pe Pământ și nici celor care rămân în urma lor nu le mai sunt de folos. 

3. Era necesar ca activitatea lor să se desfășoare departe de oamenii, de așezările din acele timpuri, spre deosebire de oamenii de azi, întrucât atunci oamenii aveau în trecutul lor mai apropiat sensibilități și obișnuințe uriașe comparativ cu noi, cei care am trecut prin epoca în care sensibilitățile oamenilor au fost, și sunt mult restrânse datorită corporalității noastre restrânse și din cauza societății restrictive, de asemenea. De aceea Moșii au stat retrași chiar în vremea când le ofereau oamenilor frecvent îndrumări, pentru a nu-I influența în luarea deciziilor: erau lângă ei, dar nu și în mijlocul lor. Întotdeauna oamenii cu sarcini planetare extrem de complexe au stat înafara societăților, așezărilor umane. În plus, dacă ar fi stat cu ei, vibrația lor foarte înaltă nu le-ar fi fost de folos pentru că vibrația înaltă vine cu sarcini foarte bogate și asemenea sarcini nu erau și cele ale oamenilor din așezări: mai ales că ei trebuiau treptat să se depărteze de capacitățile lor mentale și astrale, să-și ducă atenția în primul rând pe cele fizice, chiar dacă exista, și funcționa puternic intuiția și clarintuiția, iar în anumite momente și clar/simțurile mergeau pe linia celor necesare în viața lor. În felul acesta, omul nu uita este mult superior ca evoluții ale sale, comparativ cu viețuitoarele planetare, dar aveau nevoie de ele prin orientarea mai rapidă în viața majoritar fizică, până când vibrația medie planetară avea să se schimbe, pe creștere, până când aveau să crească corpurile cu vibrație foarte înaltă, care au avut în toată această perioadă straturile interioare restrânse. 

Sensibilități încă mari în mileniul III î.H. ar fi condus la schimbări sau mențineri de realități pe care omul deocamdată trebuia să le scoată din felul curent de a fi. Sensibilități reduse trebuiau să fie consolidate pentru a se reduce în mod echilibrat responsabilitatea omului față de planetă, de natură – care aveau și ele o pregătire bună pentru această perioadă atipică – pentru a-și vedea de sarcinile lor curente, fizice. Dar oamenii trebuiau să rămână atenți la întreținerea vieții biosistemului, echilibru la modul general, atunci când necesitățile proprii aveau să le impună folosirea animalelor pentru întreținerea propriei vieți. 

Am văzut de ce era necesară retragerea Moșilor din preajma societăților umane; să vedem de ce retragerea lor a fost cu precădere pe insulele din sudul Pacificului.

Dacă doar se depărtau de oameni, ar fi fost simțiți imediat de oamenii de atunci, dar și de viețuitoarele continentale. În schimb, insulele sunt înconjurate de ape și nu numai depărtarea insulelor sudului de continente era bună, dar mai ales circulația aeriană extrem de puternică. De altfel, în Studiile Istorice de pe site nu degeaba discutăm despre faptul că ajutătorii planetari trăiau în marea lor majoritate în locuri depărtate de așezările umane și cu specific de acest fel:

– pădureni: în pădurile care cuprindeau majoritatea spațiilor continentale – cu o circulație aeriană foarte puternică (pe lângă circulațiile aeriene, deși mult reduse din cauza plafonului cețos care acoperea planeta, se adaugă întotdeauna mișcarea și respirația vegetalelor și viețuitoarelor din păduri, mult mai multe decât în zonele de șes despădurite, unde se aflau așezările umane);

– munteni: pe culmile munților, foarte departe de așezările umane cu populații spirituale primare la întrupare, unde de asemenea circulația aeriană este tot foarte puternică – deși de altă natură (legată de diferențele de temperatură între vârfurile și poalele masivelor muntoase);

– insulari: pe insulele din largul oceanului planetar – despre ce discutăm și acum; deci toți ajutătorii planetari aveau experiență de retragere în insule, din același punct de vedere retragerile erau la fel cu cele despre care discutăm aici: circulații aeriene foarte puternice, mișcările permanente ale apelor care puneau o barieră mentală de netrecut între Moși și popoarele continentale.

B. Întrebare: Deasupra României se spune că este o protecție specială: ce fel de protecție este aceasta?

Cea mai mare parte a țării noastre este cuprinsă în această protecție: ideea de protecție este de fapt legată de un echilibru avansat vibrațional care oferă la rândul său echilibru emoțional, comportamental al oamenilor, oferit de structura canalelor eterice matriceale ale planetei în acest loc. Se poate observa metal și astral, cu puțin antrenament în meditații active sau direct în spații deschise pentru cei ce văd mental cu ochii deschiși, mai ales în perioada solstițiilor: este vorba despre o mulțime deasă de canale energetice matriceale ale planetei, verticale în porțiunea scoarței (vin din interiorul scoarței verticale, dinăuntrul planetei), se ridică mult în poziție verticală, mult deasupra celor mai înalți munți din regiunea Euro-Asia. 

Sunt canale foarte groase, dintre cele mai groase din manșonul matriceal eteric care cuprinde partea pământoasă a planetei, ceea ce înseamnă că au o vibrație foarte înaltă, cu foarte multe structuri interioare (canale eterice interioare concentrice) care împrăștie o radiație stabilă foarte înaltă: din pământuri până la acea înălțime foarte mare menționată mai sus. De la înălțimea la care ajung în poziție verticală, la altitudine foarte mare, merg în toate direcțiile, împletindu-se cu alte canale groase, medii și subțiri, într-o formă asemănătoare unei țesături extrem de groasă, densă, sau ca o platformă, un ”acoperiș” deasupra celor verticale.

Acest loc cu specificul său – dar și altele asemănătoare, de pe toate continentele – a fost planificat și autoformat în structura matriceală a planetei special pentru activități sub îndrumarea ajutătorilor înălțați, cu sarcini speciale pentru planetă și absolut toate viețuitoarele locale. Toată regiunea centrului țării, între Carpați și depășind-o puțin în toate blocurile muntoase (Orientali, Meridionali și Apuseni), toată această porțiune este cuprinsă în acest ”buchet” de canale verticale. 

Protecția propriu zisă ține de vibrația foarte înaltă a acestei regiuni, pe care nu o suportă mulți oameni înafara celor care se trag din neamul străMoșesc de pe aceste meleaguri. De aceea este impropriu spus că ardelenii își trag corectitudinea, liniștea sufletească, gândirea profundă, înclinația spre muncă mai ales, din influența austro-ungară (și se prea poate că nicidecum ardelenii să fi scornit acest lucru) ceea ce este total neadevărat, căci ei și-au păstrat înclinațiile naturale tradiționale străvechi, în ciuda tuturor nedreptăților suferite din partea stăpânirilor agresive, dar trecătoare. Deci oricum este un nonsens să se spună că austriecii ar fi imprimat poporului cultul pentru muncă și corectitudine, căci este partea cea mai puțin alterată dintre toate populațiile României: ardelenii și bănățenii, vin la rând moldovenii și abia pe ultimul loc muntenii – urmașii celor coborâți din munți pentru a ține piept la Dunăre populațiilor agresive sudice. Vibrația teritoriilor din sudul Subcarpaților Getici (sudici) nu este optimă pentru corporalitatea de tip cu adevărat muntean al populațiilor din sud, făcându-i agresivi, dezordonați și supuși permanent influențelor de la populațiile din jur. Dar despre aceasta am mai discutat în studiile anterioare. 

Așadar, alte populații, care nu iubesc echilibrul emoțional și fizic, nu se simt comod aici decât dacă ar putea împărtăși același mod echilibrat de trăire, trăind în bună vecinătate cu populațiile autohtone.

Să reținem că nu numai oamenii, ci toate viețuitoarele locurilor primesc acest echilibru spiritual (care cuprinde toate aspectele manifestărilor), o putere echilibrată de trăire fizică, emoțională și mentală oamenilor care se trag pe linie genetică din neamul născut de Moșii locali (traci). 

3. Cine a ascuns adevărul cu privire la alianța dintre daci și romani? De ce?

Am mai dat explicații și voi mai scrie în următoarele articole, răspunzând în acest fel întrebărilor. Dar aș putea spune acum pe scurt că, dacă știm acum că s-a păstrat o tăcere profundă asupra acestei alianțe, pentru derularea evenimentelor fără cunoașterea migratorilor, ulterior nu a mai interesat pe nimeni, în vâltoarea vremurilor, nefiind cineva interesat în vest, de unde vin majoritatea informațiilor în contemporan – căci în răsărit numai bizantinii mai cunoșteau adevărul – adevăr uitat și de ei în epoca cruntă a cuceririlor otomane. Vaticanul a știut, dar nu era nimic presant pentru catolici să abordeze această temă. Azi statuile de daci liberi, nobili prin neam mult mai mult decât prin clasă socială (să reținem), puternici, netemători, pricepuți și mai ales credincioși: credincioși Făuritorilor Dintâi (azi numiți de noi Fii de Dumnezeu), poporului lor și gliei cu adevărat strămoșești!

Este necesar să gândim istoria oficială ca pe o formă de cunoaștere superficială, rămasă sub formă scrisă conform intereselor celor care au obținut foloase din desfășurătrile descrise. De aceea numai o parte din cele scrise în lume sunt reale, dar în niciun caz complete. Multe din lipsuri se cunosc de către grupuri de oameni de influență, chiar dacă nu sunt spuse, din multe motive – dar care vor fi cunoscute cândva în totalitate. Multe altele sunt cunoscute dar sunt lăsate ascunse, pentru că se poate astfel ajunge ușor la altele care nu se doresc cu adevărat să fie cunoscute acum…

sâmbătă, 20 martie 2021

31. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE DVS. PRIVIND DIVERSE ACTIVITĂȚI ALE MOȘILOR

Moșii și inițiații lor au inspirat încredere prin puterea exemplului propriu, oferind un mediu sigur de trai pentru absolut toate populațiile lumii, îndrumând oamenii să și-l facă la fel, să se întrețină în continuare și să-și dezvolte singuri tot ceea ce era în puterea lor, în cunoașterea lor: de loc mică, de loc slabă. Și așa va fi și după revenirea lor lângă noi, în viitorul apropiat. Sub îndrumările lor, oamenii nu se simt niciodată frustrați, marginalizați, hărțuiți, pedepsiți pentru greșeli închipuite sau chiar și greșeli reale, întrucât primul lucru pe care îl fac Moșii în astfel de situație este să se reia îndrumările, învățăturile, până când fiecare om reușește să facă o lucrare ireproșabilă. Da, nu am greșit, nu am fabulat: lucrare ireproșabilă, perfectă la nivelul cel mai înalt uman: ținând cont de calitatea execuției, funcționalitatea perfectă, protecția mediului înconjurător, conștientizarea tuturor efectelor din care se pot trage învățături și modul în care se constituie tot ceea ce este făcut în bază pentru învățături viitoare. Moșii nu se vor impune, prezența lor va fi căutată de oamenii care vor ști bine cine au fost, cine sunt și cine vor fi Moșii: nu conducători ai popoarelor căci popoarele nu au nevoie se fie ”conduse” după tipicul conducerilor din mileniile din urmă, dar au nevoie de oameni care pot fi întrucâtva conducători, dar de fapt ei sunt cei care folosesc primii schimbările din mediul înconjurător, cu foarte mult timp înainte ca oamenii pe care îi îndrumă să simtă ei înșiși venirea schimbărilor, iar când le vor simți, deja conducătorii așezărilor lor le-au dat îndrumările necesare și oamenii lucrează deja la întâmpinarea schimbărilor. Astfel lucrează conducătorii cu adevărat luminați în epocile optime pentru avansarea spiritelor în evoluții. 

Să reținem că de fapt conducătorii societăților din mileniile din urmă sunt doar spirite care învață unde să nu greșească, unde să ridice nivelul spiritual al conducerilor de la nivelul de haită animalică la nivelul spiritelor umane înalt-creatoare, aflate în curs de universalizare. 

Moșii vor deveni din nou pădureni, munteni și insulari, așa cum au fost înainte de ultima glaciațiune, iar din mediul lor vor îndruma cu puteri încă și mai profunde decât conducătorii așezărilor umane – căci granițe inter-statale nu vor mai exista nu prin impunere, ci pe baza principiului libertății totale a oricărui om de pe Pământ. Conducătorii-lucrători ai așezărilor din viitor vor lucra permanent cu Moșii, la fel cum s-au petrecut lucrurile în străvechimi. Cu toții avem experiența vremurilor trecute, cu toții ni le amintim perfect, cu toții avem capacitatea de a aplica absolut tot ceea ce necesităm. Începuturile le-am făcut înainte de ultima glaciațiune – consolidarea și aprofundarea lor vor avea loc în viitor. Edenul biblic s-a ”plimbat” când pe Tigru, când pe Eufrat, când prin Gobelki Tepe – de fapt a fost peste tot, pe fiecare palmă de pământ locuit de oameni, căci OAMENII AU FOST EDENUL, NU LOCUL ÎN CARE TRĂIAU… Ar trebui să reflectăm puțin mai mult asupra acestui aspect. 

1. DE CE MOȘII AU ÎNCURAJAT TRANSMITEREA INFORMAȚIILOR PE CALE ORALĂ?

Sunt multe întrebări pe care ni le putem pune – am ales deocamdată pe cele la care am răspuns anterior, fiind de dată mai recentă și mai frecvente, dar au apărut de-a lungul timpului și altele, cum ar fi: de ce Moșii au păstrat calea orală de transmitere a informațiilor, deși au îndrumat mult pe calea formării limbilor popoarelor pe care le-au lăsat moștenire prin scris și prin citit? 

Un răspuns rapid ar fi pentru că aici, în Europa, s-au adunat, așa cum am mai discutat, acele grupuri de migratori cu spirite agresive, dar și răzbătătoare care au creat condiții pentru o viață care să scoată la suprafață tot ceea ce răspundea cerințelor tuturor popoarelor – aceea de a-și folosi toate forțele, și în mod pozitiv, și negativ, pentru a face față unor greutăți reale și de lungă durată, să se mobilizeze și să caute cele necesare vieții lor, pentru ca apoi să și le poată analiza și corecta pe cele distructive și să le consolideze pe cele pozitive în viitorul întrupărilor lor. 

În atare situație toate cunoașterile locale ori ar fi fost distruse odată cu populațiile vechi, locale, care locuiau dintotdeauna exact pe locul în care se născuseră strămoșii lor câdva, copii ai Moșilor și moștenitori ai tradițiilor primordiale: așa s-au petrecut lucrurile cu celții vechi, cu etruscii, de exemplu, iar dacă le-ar fi lăsat moștenire sub forme scrise sau oricum materiale, ar fi fost distruse sau furate așa cum au procedat cei ce au slujit în templele egiptene, în societățile secrete în majoritatea lor (secrete pentru a-și adăposti cele deja furate din lume). Toate cele furate zac în subsoluri și multe nu mai pot fi înțelese, căci s-au pierdut cunoașterile lor profunde, multe nu se spun pentru a nu se crea ascendente asupra conducătorilor actuali, etc. Deși toate sunt pe sfârșite, suntem ultimele generații care suportă totul în acest fel, și ne trebuie multă înțelegere, toleranță, chiar și iubire, deși este foarte foarte greu pentru majoritatea oamenilor. Pe de altă parte, acolo unde au rămas în lume, scrise, explicate pe larg (cum sunt Vedele indiene), greutățile vieții și piedicile puse de autorități au îndepărtat oamenii de la căutările de cunoaștere care odinioară realizau cea mai mare parte a conștientizărilor umane. Azi perversiuni sociale și politice deviază constant dorințele umane de la cunoaștere și chiar acolo unde există astfel de dorințe, se introduc forme subtile de o adâncă perversitate care îndeamnă oamenii să le disprețuiască pe cele adevărate, curate, înălțătoare: pe care orice om le cunoștea în vechime. Și ne este necesar să le cunoaștem și acum, în deschiderea unei noi epoci, ele ne-ar ajuta să mergem mai ușor mai departe. Iar pe de altă parte avem nevoie să ne formăm cunoașteri profunde și la acest nivel de vibrație al universului, de vibrație proprie, folosind forțele noastre spirituale în astfel de condiții ale lumii în care trăim. 

Multe s-au transmis pe cale orală, așa cum știm acum, și pe măsură ce ne revin capacitățile mentale și astrale, înțelegem sensul lor, profunzimile lor, întărindu-ne permanent pe drumul înaintărilor noastre spirituale. Și nu numai pe cale orală au fost transmise, ci și prin decorațiuni interioare și exterioare ale casei și curții casei, în locurile folosite de întreaga comunitate (fântâni, etc.) și mai pe larg pe obiecte de uz personal, care rămân moștenire din generație în generație. 

Vom mai discuta, ori de câte ori va veni vorba despre astfel de lucruri. 

2. MOȘII NU SUNT ȘI EI AJUTAȚI ÎN SITUAȚII ATÂT DE DIFICILE CUM ESTE ACEASTA DE ACUM?

Moșii sunt oameni născuți pe Pământ înainte de penultima glaciațiune, cu o corporalitate care are vibrația mult mai înaltă decât a noastră, oamenii pe care dânșii îi ajută. Dar să reținem că ei în plus își întăresc mult corporalitatea și își ridică mult vibrația trăind și pe Pământ, și în spațiile inter-dimensionale. Și tocmai prin corporalitatea lor – cea mai avansată din sistemul nostru stelar (un grup de stele local cu planetele și biosistemele lor) au ajutor să ajute și ei la rândul lor, fiind astfel foarte puternici în fața influențelor unei lumi de felul celei pământene de acum. Dar la nivele de vibrație mult mai joasă nici ei nu pot fi feriți, de aceea am menționat că ei lucrează doar în subzona locală: în altă subzonă vibrația este mult prea joasă – la o alta vibrația este mult prea înaltă pentru corporalitatea pe care o au prin naștere pe Pământ, pe o planetă locală. Adică ei pot rezista ca spirit, conform evoluției lor foarte avansată, dar nu rezistă corporalitatea lor, dacă sunt născuți, în exemplul nostru, pe Pământ. Aici însă, în această subzonă a universului, vibrațiile pot ajunge mult mai joase în alte galaxii, din chiar această subzonă așadar, și Moșii lucrează împreună, în proporție de timp aproximativ 50% - 50%, sprijinindu-se și înlocuindu-se pe rând, învățând și consolidând să se protejeze vibrațional reciproc, ajutând începătorii dintre ei în astfel de lcurări, adică cei care nu au experiență multă în astfel de lucrări uriașe, deși au experiență la nivele mult mai înalte de vibrație ale universului. 

Deci vedem că Moșii lucrează și pentru noi, lucrează și pentru ei înșiși, având o deosebită atenție ca atitudinile lor, înclinațiile și tendințele lor să nu apară în lucrările lor: aceasta depinde de felul în care au ajuns să-și controleze cele mai fine raze din radiația lor totală, care nu ar aduce niciun prejudiciu populațiilor ajutate. Dar să nu fie atenți și să se lase influențați de locuri și oameni ar fi un pas înapoi pentru ei înșiși, pentru avansarea lor în evoluțiile proprii și, în fond, pentru binele pe care astfel îl vor aduce evoluțiilor din subzonă cu vibrații mai joase. Căci dacă aici lucrează perfect pentru noi, dacă nu s-ar urmări pe ei înșiși în același timp, ar influența alți evoluanți, în alte locuri, sau timpuri, sau situații. 

Toți avem astfel de câștigat din asemenea evoluții, și este necesar să înțelegem acest lucru. Dar răspunzând concret la întrebare da, Moșii sunt ajutați de către îndrumătorii lor, îndrumători de grup: care sunt monade centrale întrupate în mijlocul lor, pentru îndrumarea lor (Fii de Dumnezeu în limbaj popular), care sunt pilonii de lucru personal pentru Moșii care au evoluții secundare avansate: care de regulă sunt îngeri întrupați, printre secundarii arhetipali galactici (trepte de evoluție cu experiență mai puțină decât Fiii de Dumnezeu); din treapta secundarilor mai fac parte și îngerii, și arhanghelii, dar numai îngerii se întrupează în această zonă a universului în timp ce arhanghelii ajută din dimensiunile structurale paralele și spațiile interdimensionale pe toți cei care sunt întrupați în spațiile zonelor universului nostru. 

Deci Moșii sunt mereu ajutați de către entitățile inter-dimensionale și dimensionale, când se retrag în spațiile inter-dimensionale (Moșii nu pot trăi curent în straturile dimensionale, care au o vibrație foarte înaltă comparativ cu vibrația corporalității lor). 

Să reținem faptul că miturile și legendele arată manifestări ale îngerilor cu caracter negativ, dar ei nu pot, prin absolut toate caracteristicile lor spirituale, să ajungă la negativitate (gelozie, invidie, răscoală, crimă, etc.). Moșii nu au ascuns niciodată faptul că experiența lor cuprinde și bune, și rele – dar ei au ajuns, în evoluțiile lor, să aibă control deplin asupra puterilor lor radiante și aleg întotdeauna să facă binele, în orice situații și cu orice preț. 

În plus, ei nu au încurajat niciodată la venerare oarbă, întrucât conlucrarea este lucrarea lor de bază, iubirea total altruistă este felul lor total de a se dărui pe ei înșiși lumii întregi, nu numai oamenilor. 

De multe ori unii oamenii au sărit peste acest aspect al dăruirii necondiționate, al iubirii absolut altruiste – chiar dacă le cunosc bine, la fel ca și denaturarea adevărurilor de orice fel, în interes personal, egoist. Obligați la un trai denaturat de societatea în care trăiesc, majoritatea oamenilor au uitat cele mai frumoase trăiri ale lor, chiar dacă le-au mai păstrat prin dorințele lor ascunse sau doar intuite vag, prin care absolut toți oamenii ar fi putut trăi frumos, echilibrat în întreaga lume. 

3. ÎN CE MĂSURĂ ESTE ADEVĂRAT FAPTUL CĂ DACII AU FOST ACEI HIPERBOREENI POMENIȚI DIN VECHIME?

În primul rând este de reținut faptul că a existat cunoașterea (deși ascunsă) că dacii sunt urmașii entităților transcedentale care au creat specia umană pe toate continentele, pe pământurile lor de naștere. Populațiile coborâtoare din transcedentali au fost și au rămas întăriți permanent de aceste pământuri (de vibrațiile lor, așa cum spunem azi). Marea majoritate a românilor sunt urmași ai Moșilor; mai sunt încă grupuri restrânse prin Europa, grupuri din populațiile tradiționale (este mai corect să le numim așa) și urmașii lor. 

Tocmai pentru că sarcinile poporului get a fost de a păstra tradițiile europene întrucât în rest populațiile tradiționale au fost sufocate, Moșii au rămas mult timp în grupuri compacte în aceste teritorii, s-au integrat în conducerile social-politice pentru susținerea celor necesare derulării tuturor celor necesare în Europa, așa cum știm acum. Sub îndrumarea lor, toți geții au fost avansați în cultura, în cunoașterea lor universală, așa cum am discutat în studiile anterioare, așa cum știm că se spunea la modul general despre ei că sunt cei mai avansați spiritual dintre toate popoarele din zonă. Dar geții nordici este drept să fie numiți în acest fel – dacă suntem foarte exigenți: Polul Lumii (centrul cel mai important al lumii lor, al lumii cunoscute de ei) era considerat grupul de Moși coordonatori al întregii regiuni (Moși și oameni trimiși de Moși) dintre versantul estic al Alpilor până la versantul vestic al Uralilor, de la Oceanul Înghețat până la Marea Mediterană. În nordul extrem, unde nu ajungeau migratorii (din cauza frigului crâncen pentru ei, care veneau din zone călduroase) erau și Moșii, și Călătorii lor în ultima vreme (mileniul I d.H.), departe de lume pentru desfășurarea cercetărilor lor, adaptați pentru desfășurarea vieții în frig. Circulau între nord și sud cu mersul lor plutit deasupra pământurilor și apelor, în deplină conștiență (nu în ”transă”, așa cum se crede, o transă în care omul nu conștientizează bine ceea ce face, ceea ce spune), neavând nicio problemă în schimbarea direcției lor de deplasare, comunicând mental cu alții de același fel, de pe același continent cu călătorul sau de pe alte continente. 

Călătorii Moșilor de regulă nu se mai deplasau în ultima vreme, de la un continent la altul – așa cum făceau pe vremurile dinainte, rapid, plutind repede la suprafața pământului și apelor; era sarcină de destin acum să călătorească la pas de-a lungul continentului sau pe alte continente, oriunde, pentru a susține vibrațional oamenii și pentru a forma în același timp amprentări prin locurile pe unde urmau să meargă grupurile de migratori, amprentări care aveau darul de a mai echilibra oamenii, de a-i scoate din fricile lor care le zgândăreau groaznic atitudinile agresive, animalice. Fără aceste derulări, s-ar fi putut ajunge la a se omorâ unii pe alții și la a omorâ orice ființă umană întâlnită în cale. Am mai discutat că oamenii deveniseră fricoși și datorită vibrației din ce în ce mai joasă, dar și în lipsa unei orientări constante, permanente, așa cum fuseseră ajutați în călătoriile lor spirituale din vechime, din care le rămăseseră doar intuiții vagi. De aceea aveau nevoie de formatarea câmpurilor de către Călătorii foarte curajoși în orice situație: exemplul lor a rămas viu, al hiperboreenilor învățători, îndrumători, ajutători, în timp ce Moșii erau considerați zeii tuturor.

În toate destinele lor ajutătorii planetari au contribuit mereu la formatarea câmpurilor planetare prin cutreierarea locurilor pentru a susține amprentativ necesitățile evolutive ale oamenilor de pretutindeni. 

Moșii au fost, sunt și rămân în continuare reprezentanții, sau simbolurile, sau corespondenții tuturor trăirilor umane pe Pământ, din toate timpurile: simbol și existență concretă istorică, contemporane și viitoare în același timp. 

În ei se împletesc principiul universal al ajutătorului universal cu omul care activează și îl împlinește permanent, concret, mereu viu și lucrător ca orice alt principiu al evoluțiilor de pretutindeni. Astfel ei sunt reprezentanții Cuvântului Viu, al principiului universal pe care, pentru scurt timp, omul l-a uitat trăind vicisitudinile vieții lui. Chiar dacă omul face gesturi și oferă sfaturi de ajutător, o face doar intuitiv și nu în calitate de cunoscător și gânditor la principiul în sine, principiul ajutătorului universal, pe baza căruia se construiesc toate evoluțiile și nu este crezut decât limitat în el însuși și limitativ prin cerințele de depășire, prin restricție, a ajutorului suprem de tip altruist. 

4. ALTE DISCUȚII

Preiau aici un răspuns dat pe loc, dar care cred că interesează mai mulți cititori: De ce nu au ajuns la noi informațiile privind istoria veche?

Ele au existat și există încă în măsura în care nu au fost distruse, mai mult sau mai puțin intenționat, după cum au curs încredințările oamenilor - și nu întotdeauna religioase. Iar în epoca contemporană ele au curs fracționat și nu de puține ori denaturate în funcție de interesele meschine ale conducerilor popoarelor, dar și neputinței lor de a schimba informațiile generale care au rezistat vitregiilor timpurilor. De aceea străbunii au lăsat întreaga lor – și a noastră înșine – moștenire în ceea ce numim tradiții: într-o operă frumoasă, atrăgătoare și totodată profund vorbitoare sufletului nostru, așa cum este el în profunzimile lui neîntinate de conștientul chinuit de vitregii – lipsuri, foamete, boli, războaie, criminalitate și perversiuni născute din dorințele nebune ale unora și ura celorlalți… 

La suprafață pare că superficialul a câștigat de multe ori bătăliile, întrucât și informațiile istorice, și semnificațiile tradițiilor sunt supuse unor preluări încrucișate care nu de puține ori nu lasă pătrunderile spirituale cele mai puternice și bogate să-și facă datoria de onoare: sunt influențele încredințărilor cronicarilor, dar și ale susținătorilor cronicarilor, ale celor care au preluat și au dus mai departe în aceeași manieră deviată de interesele materiale ale oamenilor vremurilor. Toate au fost, și încă mai sunt supuse intereselor celor care preiau și duc mai departe în funcție de cultura lor și a celor care se ocupă cu prezentarea lor, de cultura generală a societății, de fondul politicilor oficiale ale vremii…

În profunzime însă toate rămân active nu numai prin moștenirile existente în lume, ci și prin amprentele lăsate de vremuri în energia fundamentală din care oamenii foarte intuitivi culeg inconștient adevărul vremurilor, ascuns sau pierdut mai mult sau mai puțin. Mai mult, azi calea mentală și astrală este pe de o parte muncă intelectuală pură, care aduce informație pură, complexă și profundă – deși este și ea supusă interpretărilor supuse culturii și experienței cercetătorului, influențată de răbdarea revenirilor observatorului care formează astfel din el un adevărat cercetător al unei științe care azi este supusă constant denigrărilor. Cercetările sunt și aici încrucișate, ale celor mai vechi pe această cale cu munca din ce în ce mai multor oameni care își descoperă amintirile și își formează direcții noi de cercetare, susținuți de intuițiile și clar-intuițiile multor altora: din ce în ce mai mult-doritori să se dezvăluie adevărul privind trecutul nostru pe Pământ…

…Și nu numai pe Pământ…

Dar această este altă poveste. 

***

După încheierea a două mari capitole: ”Platoul munților Bucegi” și ”Peștera Ialomicioarei” să nu uităm câteva mari lucruri importante:

1. Toate cele existente (chiar și atât cât a mai rămas azi) au fost realizate cu ajutorul celor mai experimentați oameni ai acelor vremuri: Moșii popoarelor și Călătorii Moșilor. Toate au fost gândite și realizate pentru a fi lăsate moștenire, prin vremurile grele care aveau să vină, celor doritori de cunoaștere la început – și tututor oamenilor care vor trăi în perioada revenirii la cele vechi și străvechi ale omului: pentru a-I încuraja, susține și reînvăța să cunoască totul prin forțe spirituale proprii. 

2. Toate au fost realizate și pentru oamenii prezentului de atunci, pentru a privi prin timp către oamenii și evenimentele cele mai importante ale viitorului, din perspectiva lor de atunci, așa cum știau bine atunci că va veni vremea să privească totul din perspectiva omului din viitor – spre trecut.

3. Prezentul nostru, de acum, cu o complexitate atât de mare, cu sarcini spirituale cu totul deosebite față de perioadele imediat anterioare, ne este ajutat de toate moștenirile venite din trecut, iar pe măsura trecerii timpului ne vor fi în continuare de folos, mai ales în prima parte a vremurilor ce vor veni. 

Trăim vremuri pe care noi ni le-am ales, care au fost și sunt încă destul de greu de pătruns în substratul lor cel mai adânc, adică cele mai delicat de trecut, cu greutatea noastră de a accepta neobișnuitul, printre care și mult-blamatul mod de călătorie astrală (și vom discuta mult în continuare despre multe aspecte ale călătoriilor astrale) ca formă de cercetare personală a realității spațio-temporale. De la Upanișade la Aristotel și noile studii cu privire la descifrarea unor asemenea studii de o profunzime cu totul deosebită, toate ne ajută azi în încercările noastre de a reintra pe liniile noastre de destin normale, ale unei umanități cu standarde calitative, morale, estetice înalte. 

Toate au fost realizate exact așa cândva, și vor reveni din nou în viața noastră prin:

– cunoașterea profundă, care consolidează experiența tuturor;

– aplicarea cunoașterilor avansate în viața curentă, realizarea unor transpuneri ale cunoașterii metafizice într-o formă fizică care să mențină omul în diverse forme de trăire înălțată: forme pe care azi le reunim în ceea ce numim azi tradiții și forme de dezvoltare care să consolideze aceste tradiții...