I. DEFINIRI
MEDIUMNITATE: activitate de cercetare extinsă prin amestecul acceptat direct al unei entități astrale, sau dimensionale, sau interdimensionale; se realizează prin împletirea unei raze sau a unui set îngust de raze din radiația unei entități în radiația unui întrupat cu corp fizic, în vederea desfășurării unor forme de ajutor pentru oameni: informare prin vorbire, desen automat, scrierea automată, muzică vocală sau instrumentală, primite mental și expuse prin corpul fizic al primitorului, mai mult sau mai puțin conștient.
II. IDEI PRINCIPALE
1. Este bine ca cei ce desfășoară activitate de medium să dezvolte în paralel activități mentale și călătorii astrale în tipul dedicat meditațiilor, pentru a se obișnui să departajeze aceste trei activități și să le folosească pentru dezvoltarea proprie și ajutor oferit semenilor lor.
2. Să nu se confunde mediumnitatea cu participarea la întruparea spiritelor evoluate a unei raze (sau a unui set îngust de raze) din radiația totală a unui înger, care se împletește cu radiația titularului de destin pentru crearea corpurilor sale spirituale.
3. Este o experiență, învățătură sau consolidare a unei învățături de ajutător.
4. Activitatea mediumnică trebuie să fie echilibrată, împletită cu activități mentale și astrale integral desfășurate prin forțe proprii pentru studiu, pentru ca spiritul să nu se moleșească, să nu se obișnuiască cu ajutorul radiant permanent al entităților ajutătoare.
5. Activitatea de mediumnitate se desfășoară în două moduri:
– când vibrația entității chemate este apropiată de cea a mediumului, la proces participă: mediumul, beneficiarul informațiilor (cel care a cerut informații) și entitățile astrale ajutătoare de destin al mediumului care sunt pe post de asistenți, care în plus dezamprentează câmpurile după terminarea procesului și mlădiază influențele emoționale ale oamenilor participanți;
– când diferențele de vibrație sunt foarte mari (vibrațiile entității chemate sunt foarte înalte sau foarte joase), procesul se desfășoară prin intermediul unei entități astrale mediatoare (pe scurt: mediator) care efectuează transmiterea de la entitatea chemată la mediere; mediatorul efectuează și dezamprentarea câmpurilor, și mlădierea emoțională, dar la aceste procese participă în același timp și entitățile astrale ajutătoare care sunt de față pe post de asistenți.
III. DETALII, DISCUȚII
Să reluăm o idee dezvoltată anterior, în articolul ”Concluzii privind activitatea mentală și astrală” care are legătură cu ceea ce NU este mediumnitate, o confuzie care conduce deseori la teamă, frică (uneori chiar panică de sorginte religioasă) față de mediumnitate: indusă în mod pervers, din considerente interesate ale conducătorilor religioși de la care s-a transferat și conducătorilor laici, în antichitate și epoca feudală.
Este vorba despre ceea ce caracterizează în profunzime comunicarea astrală și mentală este faptul că entitățile ajutătoare (astrale, eterice, dimensionale și interdimensionale) fac comunicări cercetătorului care își păstrează intactă radiația în corporalitatea proprie, fără amestecul radiației entității în radiația cercetătorului. În activitățile astrale și mentale, comunicarea între entitățile ajutătoare și om se realizează prin vibrații emise de entități prin corpul mental, în funcție de necesități:
– în călătorie astrală: de la corpul mental al entității însoțitoare la corpul astral al omului aflat în călătorie astrală; cercetătorul comunică în această situație doar prin corpul astral și nu este de regulă conștient fizic de activitățile sale astrale;
– în activitate mentală: de la corpul mental al entității ajutătoare la corpul mental al omului cercetător, iar corpul mental al cercetătorului transmite tot pe cale vibrațională spre corpul fizic unde se decodifică prin activitate cerebrală. Când corpul fizic se află în relaxare (din oboseală sau din acțiunea conștientă a omului de relaxare în urma activităților fizice desfășurate anterior) corpul mental poate lucra singur și, din conștiența corpului fizic, spiritul trăiește cu putere percepția directă prin corpul mental, percepție care acoperă vederea fizică; prin experiență avansată, omul poate să perceapă conștient, simultan, și imagini (și sunete, precum și alte percepții obișnuite) fizice, dar și mentale, orientându-se astfel și în acțiunile fizice, și în cele mentale. Cercetătorul poate primi asemenea percepții pe un ”ecran mental” interior, poate simți emoții legate de ceea ce percepe, poate să-și amintească câte ceva din viețile sale anterioare și poate efectua corecții necesare în caz de neînțelegeri inițiale sau înțelegeri anterioare cu confuzii preluate din alte informări.
În funcție de necunoașterea unor asemenea elemente de bază din activitățile mentale și astrale, de cele mai multe ori activitatea mentală este luată drept mediumnitate, dar chiar și cei care desfășoară activitate de mediumnitate nu știu bine când este o asemene situație și când au ei înșiși activitate mentală, ceea ce nu-i mobilizează să cerceteze singuri lumea în care trăiesc și să accepte, când au întrebări, nelămuriri, nevoi de precizări, comunicări venite din partea ajutătorilor astrali de destin. Este bine ca asemenea oameni să învețe să deruleze separat activități astrale și mentale, pentru dezvoltarea personală în ritmul dezvoltărilor care au loc treptat odată cu creșterea vibrației planetare.
Ceea ce caracterizează mediumnitatea este faptul că un set de raze (așadar nu toată radiația) din radiația totală a unei entități ajutătoare pătrunde și se împletește cu radiația titularului de destin = medium.
În acest stadiu al discuțiilor noastre este necesar să aducem în vedere și o altă deosebire între elementele de radiație care pot participa la susținerea corporalității și elemente de radiație care au permisiunea să se împletească parțial și pentru o scurtă perioadă de timp (deci trecător, pasager) cu radiația titularului de destin = mediumului. Așadar, să spunem că spiritele întrupate pe Pământ care sunt mai evoluate, mai avansate în evoluții – așa cum sunt spiritele mamiferelor (ca necreatoare), și spiritele umane (creatoare avansate în curs de universalizare) – au corpuri spirituale în cadrul sistemului lor corporal întreg.
Corpurile spirituale sunt corpuri create de ajutătorii astrali de destin în clipa întrupării spiritului ce va deveni mama urmașilor săi. Deci corpurile noastre spirituale sunt create de ajutătorii noștri de destin cu mult înaintea nașterii noastre ca oameni, sunt create deasupra corpurilor mamei, chiar la momentul nașterii sale; în acel moment noi de fapt ne întrupăm în corpurile noastre spirituale (pentru majoritatea oamenilor: corpul spiritual sau budhic, corpul dumnezeiesc sau atmic, iar pentru ajutătorii planetari: în plus corpul enesic și corpul supraenesic).
O asemenea întrupare în corpuri spirituale presupune o trăire foarte intensă și profundă, la nivel de percepții foarte înaintate, cu informații privind mediul și biosistemului planetar, care presupune o cunoaștere avansată prin intermediul vibrațiilor emise de fluxurile energo-materiale din atmosfera planetară, de structurile corporale din mediul planetar, stelar și în general galactic. În funcție de evoluțiile spiritelor, în aceste trăiri spirituale au loc schimburi de informații cu entitățile astrale, dimensionale și interdimensionale, cu diverse grupuri de entități spirituale care străbat galaxia sau vin pe planetă la întrupări aici, ca oameni sau ca mamifere.
Pentru ca asemenea activități prin corpurile noastre spirituale să se desfășoare la nivele de vibrații foarte joase așa cum sunt cele de aici, de pe Pământ, din această subzonă a universului, la crearea corpurilor noastre spirituale participă și o rază sau un set îngust de raze ale unui înger neîntrupat: acesta deci nu se întrupează propriu zis și nu participă la manifestările curente ale întrupatului pe care îl ajută, îngerul se află însă conștient în universul lui de trăire curentă (Universul Spiritual Secundar), de unde trimite și fixează o rază sau un set îngust de raze din radiația sa la crearea corpurilor spirituale ale celui ajutat. Îngerul nu se amestecă așadar în manifestările omului, dar îi susține sarcinile întregului lui destin, prin crearea unei stabilități vibraționale pe tot parcursul destinului în curs. Vibrația titularului de destin poate să varieze în anumite limite, dar fără să depășească un anumit nivel nici în sensul creșterii, nici al diminuării, rămânând astfel în limitele destinului său, pentru care el este pregătit.
Așadar, raza de înger face parte permenent prin radiația noastră de întrupare, și nu participă în nici un fel la vreo activitate de mediumnitate. PE LÂNGĂ această rază de înger, și numai în limitele prevăzute de destin, un om (nu discutăm aici despre animale, mamifere ca spirite necreatoare), titularul de destin poate să primească și un alt set de raze din partea unei entități astrale ajutătoare, care se va împleti TRECĂTOR cu radiația titularului de destin = mediumul. El va primi un asemenea ajutor numai din partea unei entități ajutătoare – astrală, dimensională sau interdimensională (mai rar), numai dacă are în destin asemenea activitate, și mai ales numai din partea unor entități care sunt și ele desemnate prin destin. Astfel să reținem că mediumnitatea nu este un proces propriu oricărui spirit uman, ci numai celor care au în destin o asemenea experiență, fiind ajutători ei înșiși pentru semenii lor, pe lângă ajutătorii astrali, dimensionali și interdimensionali. Este o experiență care necesită evoluție conștientă avansată (de aceea spuneam mai sus că nu discutăm despre mamifere cu spirite necreatoare, începătoare, comparativ cu spiritele umane) și face parte din învățăturile, și consolidările învățăturilor de ajutător.
Pe de altă parte, nu toate spiritele umane au în destin asemenea învățături și consolidări încă, dar mai devreme sau mai târziu orice spirit trece prin asemenea fel de destin, cu învățăturile și consolidările specifice. Mediumnitatea consolidează toate formele de comunicare conștientă a spiritului întrupat cu corp fizic – cu entități astrale, dimensionale și interdimensionale, de care va avea nevoie în eternitate în acțiunile sale de ajutător. În cazul nostru, al oamenilor pe Pământ, comunicarea de acest fel între om și entități, ca formă de mediumnitate, deschide treptat drumul comunicărilor din orice situație de întrupare cu entitățile dimensionale și interdimensionale.
În general secundarii începători au destin cu mediumnitate, în timp ce primarii învață și consolidează doar activități mentale de comunicare cu entități astrale, iar primarii foarte avansați (primarii galactici) au deja consolidată comunicarea mentală și astrală doar cu entități astrale; primarii galactici care au putere de stabilitate vibrațională mai mare încep și ei activități – rare, ca să nu fie obositoare – bazate pe mediumnitate, proces de conlucrare cu alți întrupați cu corporalitate superioară (cum este aici, pe Pământ, corporalitatea entităților de toate felurile), conlucrând la tot felul de lucrări personale sau mai extinse în medii planetare, stelare, galactice, iar în alte zone ale universului: în medii intergalactice de mare complexitate.
Niciodată nu trebuie să uităm că fiecare manifestare pe care o avem undeva este necesară atât trăirilor locale, cât și extinderii lor în învățăturile și modelările din evoluțiile superioare, viitoare.
Așadar, o asemenea împletire nu este folosită pe Pământ numai pentru informare privind evenimente petrecute și cele ce se pot petrece în continuare în plan local, pământean. Să reținem că mediumnitatea este o modalitate de compensare a unei forme de putere pierdută temporar (pe o perioadă scurtă de timp, până la creșterea vibrației și revenirea forțelor spirituale la nivelul din trecut) care se referă la amintirea planificărilor pentru întreg ciclul de vieți pe această planetă: legătura prezentului cu trecutul, cu viețile anterioare pământene și chiar intuiții ale unor evoluții din vremuri anterioare Pământului; iar pe de altă parte și a celor planificate în viețile următoare pe Pământ și legătura lor cu cele ce se vor derula în evoluții viitoare, învățături și consolidări pe alte meleaguri ale universului, după plecarea de pe Pământ.
Faptul că nu ne amintim nici cele ale trecutului, nici cele ale viitorului NU ESTE O PEDEAPSĂ DUMNEZEIASCĂ, ci este o neputință în curs de eliminare: și pentru masele populare, și pentru conducătorii care au împiedicat prin pedepsire dură până la criminalitate oficială, folosirea intuițiilor, clar-intuițiilor și clar-simțurilor acolo, și atunci când ele apar – nemaivorbind de descurajarea percepțiilor multisenzoriale încă din timpul copilăriei când, având majoritatea plexurilor puternic dezvoltate pentru o creștere rapidă a corporalității de întrupare, întreaga fenomenologie de aceste tipuri se manifestă din plin.
Să reținem acest lucru.
Să revenim: deci nu este vorba aici, în mediumnitate doar despre informare la care avem dreptul atunci când ni-l cerem altora, ci de activități mult mai variate: scriere (așa-numita scriere automată), desen automat, deplasare automată, muzică transmisă sub formă complexă de sunete (tip simfonie): sunete auzite de titularul de destin (mediumul) și muzică vocală pe fondul celei de tip simfonic.
Așadar, avem dreptul la mediumnitate, și în calitate de medium, de titular, și în calitate de beneficiar al rezultatelor din împletirea radiației mediumului cu parte din radiația entității ajutătoare de destin.
DAR, să mai reținem ceva: atunci când ni se spune că nu este nimic de comunicat, nu înseamnă că nu avem dreptul la informare, ci că:
– mediumul poate fi obosit – nicidecum nu are dreptul la informare, la cunoaștere;
– mediumul nu este încurajat și ajutat, întrucât cel care a cerut informarea poate să obțină ceea ce dorește singur, prin propriile sale forțe spirituale pe care ori nu știe că le are, ori îi este frică să le folosească și trebuie impulsionat pe orice cale, venind din partea tuturor celor care au posibilitate să-l ajute astfel.
Eu însămi am vrut să folosesc mediumnitatea, dar am fost încurajată pe mai multe căi să folosesc propriile mele forțe mentale și astrale, și astfel mulțumesc din tot sufletul celor care m-au ajutat, m-au încurajat să merg pe cale prin forțe proprii, nu numai prin folosirea ajutorului venit prin alți oameni (cursuri, cărți, etc.).
În situația în care un medium își cunoaște propriile forțe spirituale, mentale și astrale, și lucrează cu ele, alături de momentele de mediumnitate, nu trebuie să abuzeze, fiind îndrumat în diferite feluri să se echilibreze singur. Un medium este îndrumat, încurajat să-și mărească în mod echilibrat așadar aria cercetărilor proprii, studiind separat prin clarsimțuri (clarvedere și clarauz mai ales) și prin călătorii astrale proprii. De multe ori apar îndrumări pentru amândoi: medium (lucrător) și beneficiar pentru ca amândoi să învețe ceva – dar din lipsă de experiență a mediumului, el nu conștientizează că trebuie să le ia în considerare și pentru sine, el nu crede că este valabilă informarea, îndrumarea, și pentru unul, și pentru altul.
Tocmai de aceea este necesară înțelegerea departajării activităților mentală și astrală – de mediumnitate. Unele filme și seriale numesc medium și mediumnitate în mod eronat activitatea mentală și activitatea astrală. Cel care vede mental nu este influențat de vreo altă entitate, iar – la fel – cel ce adoarme pentru a visa ceva cu privire la o informare, nu este medium, ci face informare prin călătorie astrală, în timpul somnului fizic. Orice om de fapt ar trebui să știe asta, iar mediumul conștiincios ar trebui să știe mai multe lucruri extrem de importante:
– trebuie să împletească activitatea de mediumnitate cu activitatea mentală și astrală pentru el însuși sau/și pentru alte împrejurări, întrucât abuzul de mediumnitate conduce la moleșirea propriei radiații, fiind permanent ajutat de entități. Dacă entitatea ajutătoare nu intră la lucru, aceasta nu este o pedepsire, nu este o blocare a activității, ci doar o pauză pentru ca omul să nu se confrunte cu oboseala sau cu rutinarea omului cu ajutorul venit din altă parte, cu ajutor radiant permanent;
– folosirea activității mentale și activității astrale nu înseamnă pierdere de precizie dacă entitatea ajutătoare nu este direct implicată; trebuie doar studiu personal permanent, încredere fără orgoliu în forțele proprii și îndrumările care oricum vin din partea ajutătorilor de destin, care știu bine ce să ofere, cum să ofere și cum să împletească ”jocul” încurajării/descurajării și pentru titularul de destin (mediumul), și pentru beneficiarul informațiilor prin acest procedeu (cel care cere informațiile).
Pe de altă parte nu se permite oricărei entități să-și amestece radiația cu radiația titularului pentru că:
– poate să amprenteze cu vibrații foarte înalte, mult mai înalte decât cele ale participanților – care își au destine proprii complexe, cu trăiri extrem de variate, nu numai asemenea activități astrale, mentale și mediumnice: mediumul trebuie să trăiască și să-și cunoască ca orice om și părțile negative, și cele pozitive proprii, pe care cu influențele de acest fel nu și le-ar mai putea cunoaște, analiza, corecta sau îmbogăți în cursul vieții;
– în egală măsură este valabil pentru entități cu vibrații mai joase decât vibrația mediumului, care astfel pot să amprenteze cu vibrații foarte joase, mult mai joase decât ale participanților, târând mai ales mediumul în manifestări pentru care el nu este pregătit în acest destin și nici nu cadrează cu activitățile publice calitative pe care le are în destin.
Oricum, orice fel de vibrații care dau amprente foarte diferite – nu neapărat foarte înalte sau foarte joase ar antrena mediumul în manifestări sau lucrări pentru care nu este pregătit în acest destin. Tocmai de aceea nu orice entitate poate să facă o asemenea împletire, nu orice entitate invitată la comunicare are dreptul să o facă – chiar dacă în timpul vieții a fost rudă cu cel care cere informare și astfel au corpuri înrudite de la astral la cauzal.
Înafară e aceste cazuri, cunoscute de noi în general, mai există și alte cazuri pe care este necesar să le cunoaștem.
Dacă destinele participanților sunt total diferite sau dacă spiritele participante sunt în etape de evoluție mult diferite, nu au destine comune pentru mediumnitate, o altă entitate astrală ajutătoare devine MEDIATOR DE COMUNICARE prin mediumnitate sau prin comunicare mentală, în funcție de necesități. Mediumnitatea presupune un transfer de energie care determină o transmitere emoțională sau de simțire complexă emoțional-mental-cauzală care se transmite de la entitate la medium, și de la medium, prin câmpuri, beneficiarului care nu primește doar informare, ci și simțirea transmisă de entitate. În cazul mediatorului astral, mediumul (titularul de destin) simte ceea ce transmite entitatea invocată, prin mediator, dar energia este a mediatorului stabilit prin destin pentru a participa la procesele care îl necesită. O entitate-mediator este foarte evoluată și are posibilitatea + abilitatea de a-și modifica radiația în funcție de entitatea chemată, dar și să-și dezamprenteze corporalitatea după tangențele cu diverse entități. De aceea și celelalte entități ajutătoare ale mediumului, care asistă obligatoriu acest proces (orice astfel de proces, indiferent dacă este astral, mental sau mediumnic) fac o dezamprentare a titularului de destin (a mediumului), dezamprentare care trebuie să fie ușoară, când diferențele de vibrație nu sunt mari și nu este necesar un mediator. Când există mediator, chiar el face dezamprentarea tuturor celor prezenți și a câmpului în mijlocul căruia se află participanții (casă, peisaj înconjurător, etc.).
Deci entitatea chemată, invocată, poate să nu fie de față, nu participă întotdeauna, dar când participă – entitățile astrale ajutătoare de destin asistă acest proces întotdeauna.
Procesul în sine ține întotdeauna cont de cunoașterea generală a mediumului, de puterea lui de absorbție a informațiilor, a noutăților. Deci nu numai cel care a cerut informațiile are nevoie de astfel de atenție, ci chiar și mediumul, titularul de destin. Se va evita o avalanșă informațională și de trăiri care pot dezorienta oricare din oamenii participanți. Entitățile astrale asistente vor mlădia mereu schimbul emoțional între entitatea chemată (nu este prea corect să numim invocare, ci mai degrabă chemare), pentru ca nimeni să nu obosească. Când este necesar un mediator, mediatorul va avea grijă să efectueze această mlădiere emoțională.
Dacă am discutat destul de mult despre confuzia care se face între comunicarea mentală și călătoria astraă pe de o parte și mediumnitate pe de altă parte, este necesar să mai facem o precizare cu privire la posedarea de către demoni sau, în limbaj modern: entități astrale negative.
Mediumnitatea, ca și clarauzul (discuția mentală cu entități astrale, dimensionale sau interdimensionale) nu este sub nicio formă acest fel numit posedare – despre care scriam mai de mult că nu este decât o formă de neacceptare a unor spirite întrupate a realității mediului planetar (vibrație joasă, variații foarte mari de vibrație, biosistem foarte dezvoltat, fenomene energetice și atmosferice agresive, etc.) și neadaptare la societatea în mijlocul căreia se naște: toate fiind percepute comparativ cu medii planetare și sociale cunoscute anterior ca fiind perfect echilibrate și cu mult, foarte mult mai încurajatoare decât cele curente. Așa este la începutul evoluțiilor – mai ales așa cum se petrec lucrurile cu multe grupuri de spirite care vin pe Pământ în călătorii regresive după ce s-au obișnuit cu condiții de trai optime pentru orice fel de desfășurări de destine prin evoluții progresive: și mai ales când și vibrațiile sunt la minimul lor planetar (și cosmic), iar variațiile lor sunt foarte dese și mari de la o perioadă scurtă de timp la alta – așa cum stau lucrurile acum pe Pământ. Revenirea la acceptare o poate ajuta un om echilibrat, liniștit și iubitor de semeni, care oferă celui tulburat siguranța și exemplul celor buni pe care îi poate avea mereu în jur, la nevoie: de obicei este chemat un preot cu har, dar și maeștri spirituali consacrați. Pe de altă parte exemplul oferit de Iisus trebuie interpretat în cu totul alt mod decât cel pe care îl folosim azi, întrucât dânsul nu a venit să schimbe încredințările lumii (fiecare om trebuie să se corecteze și să-și găsească calea cea mai bună) – ci a venit să ne dea exemplele de om care va ajunge să facă și el aceleași lucruri, în acest caz: exorcizare, cum numim în mod obișnuit; și încă mult mai multe, după cum tot dânsul a spus, lucruri, deveniri pe care conducătorii religioși le-au ascuns oamenilor și nu aveau dreptul să facă așa ceva. Iisus a ajutat în acest fel – dar mulți procedau astfel chiar în acele vremuri. Era permis să se facă acest lucru în acele vremuri, pentru a nu lăsa zbucium, tulburare, în lumea greu adaptată acelor vremuri. Se știa că vor veni vremuri în care mulți se vor comporta astfel și o liniștire sufletească nu era, nu este decât alinare și încredere oferită omului zbuciumat și neadaptat.
Să reținem și faptul că entitățile astrale de natura animalelor nu au conștiența de a ne îndruma, de a ne oferi informații oricât de simple, deci nu participă niciodată la diverse comunicări: dar ajutătorii astrali ai animalelor, care ajută și îndrumă un grup mai mare sau mai mic de animale, pot lua legătura cu oamenii prin comunicare mentală sau astrală, și pot ține legătura cu entitățile astrale ajutătoare ale celor care au mediumnitate în destin, sau cu mediatorii unor asemenea procese. Aceste comunicări apar de regulă în cazurile în care oamenii au sarcini de protecție a biosistemului planetar și sunt ajutați de toate felurile de entități, direct sau tot prin intermediul unor mediatori, dacă vibrațiile lor sunt foarte înalte sau foarte joase – după cum le cer sarcinile destinelor lor. Totul depinde de gradul de necesitate de implicare în viața oamenilor sau a biosistemului, conform destinului, de implicare în experiența locală, în special în lucrări energetice și vibraționale. În ce privesc astfel de activități de echilibrări vibraționale ale unor oameni, există în destin astfel de participări pe lângă Moși, pentru desăvârșirea învățăturilor pe care le necesită și consolidarea lor; dar se derulează numai sub directa supraveghere a Moșilor, alături de care vor trăi în viitorul evoluțiilor lor, tot ca ei, în calitate de Moși.
Să încheiem acest subiect deocamdată, în speranța că s-au înțeles în linii mari ceea ce caracterizează aceste trei mari tipuri de activitate cu specific uman, extrem de complexe: călătoriile astrale, activitățile mentale și mediumnitatea.