Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

sâmbătă, 28 decembrie 2019

”ARMISTIȚIUL” SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ



Am pus pe facebook o amintire dintr-un an anterior, cred că la vremea respectivă am fost influențată de ceva de pe internet, dar oricum mi s-a părut foarte clară și am reluat-o și anul acesta:

Bilanţ la sfârşit de an...
– muncim şi nu muncim;
– iubim şi nu iubim;
– minţim şi nu minţim;
– omorâm şi nu omorâm;
– înşelăm şi nu înşelăm;
– furăm şi nu furăm;
– rănim şi nu rănim sufletele calde care ne iubesc pe faţă sau în mare taină;
– ajutăm sau nu ajutăm;
– suntem sau nu indiferenţi la tot ceea ce ne înconjoară;
… şi tot aşa, mai departe, cu fiecare tară care ne este proprie, omeneşte, pentru care luptăm - sau nu luptăm - să ne-o învingem, și astfel contribuim mai mult sau mai puţin la îndreptarea vremurilor de care ne plângem că sunt tulburi...
Desigur... toate sunt omeneşti, toate se vor îndrepta cândva, toate relele se vor aneantiza, mai repede sau mai târziu... chiar dacă drumul este lung, greu, arid de multe ori, auster de cele mai multe ori…
Indiferent cum ne-a fost - să ne fie de bine şi de frumos mai departe!!!...

ÎN PLUS…
Da, fiecare dintre noi își are propria realitate cotidiană – după preferințele, încredințările, plăcerile sau sincraziile proprii. Dar în fața meselor de sărbători, atei sau credincioși, se întâlnesc și își întâlnesc tolerant încredințările. Acolo avem normalitatea comună tuturor – deși da! e drept că și băutura atenuează de cele mai multe ori supărările, frustrările, agresiunile...Închidem ”ochii” la țâfnele comesenilor și mâncăm, și bem, și ne facem cadouri...
Crede cineva că un picuț de influență au și ”cerurile deschise” – perioada în care vibrațiile spirituale, energiile care ne înconjoară și ne hrănesc sunt resimțite mult mai puternic – chiar dacă mai mult subconștient ? Ei bine, este foarte adevărat acest lucru și le vom conștientiza cândva. Observ însă că din ce în ce mai mulți oameni le conștientizează chiar dacă nu știu bine despre ce este vorba, dar se interesează... află...
(https://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/2017/01/deschiderea-cerurilor-dintr-o.html)
Ne dăm oare seama că, de fapt, Dumnezeu ne ajută să fraternizăm într-un armistițiu spiritual splendid, pentru ca treptat să extindem bucuria din ce în ce mai mult, dovedind omenie de clasă cât mai înaltă, oferită semenilor noștri ?!...
Da... Așa ne ajută Dumnezeu!!!
Sărbători fericite în continuare, dragii mei !!!

vineri, 27 decembrie 2019

LA MULŢI ANI VOUĂ, TUTUROR PRIETENILOR BLOGULUI MEU!!!

LA MULŢI ANI VOUĂ, TUTUROR PRIETENILOR BLOGULUI MEU!!!

VĂ DORESC SĂRBĂTORI FERICITE, CU SĂNĂTATE ŞI ÎMPLINIREA TUTUROR DORINŢELOR ALĂTURI DE CEI DRAGI !!!


Am reținut ceva din newsletterele pe care le primesc zilnic:
https://ampress.ro/mesaj-halucinant-al-lui-dan-negru-revelionul-din-acest-an/?fbclid=IwAR3bNwDL_ECgVTrqUPlJVK7c3ca9_vwn25FkY4T-zZ_Oh-ayjbEqwWQmctE
”Dan Negru, știut mai ales pentru spectacolele de Revelion pe care le realizează, postează un anunț pe care o parte a presei îl așază sub titlul ”halucinant”. Ce zice de fapt, pe Facebook, realizatorul de televiziune: Crăciunul nu e Moș Crăciun, ci nașterea lui Iisus. Așa că…
„Chiar dacă credeți sau nu, spuneți-le copiilor voștri că sărbătoarea Crăciunului înseamnă nașterea lui Iisus.
Creșteți-vă copiii deștepți, culți. ”

Aș vrea să spun și eu câteva cuvinte, în plus față de intenția bună a dlui Dan Negru.
Este foarte posibil ca părinții să nu accepte așa ceva, chiar dacă sunt credincioși și îi învață pe copii lor despre Iisus, despre semnificația Crăciunului.
Dar ar face bine și să nu renunțe la tradiția Moșului! Cel puțin aceasta este încredințarea mea...
De ce ? Pentru că Moşul există, chiar dacă darurile sale sunt nevăzute, neştiute de multa majoritate a lumii... Moşul era pe vremuri ZALMOXIS - Moşul Zeu, care făcea de două ori pe an daruri extrem de bune, de utile oamenilor. Fiecare popor avea un MoşZeu, care îndruma un grup local de Moşi, păstrătorii principiilor universale ale omenirii...
Dar despre Moşi este mult, mult de spus şi ne vom aminti cu toţii de ei în curând...  Eu încerc pe acest blog să contribui pe cât pot la reamintirea noastră... Căci nu va trece mult timp și dânșii vor veni din nou în lumea noastră să stea din nou permanent cu noi !!!...
AŞA ÎNCÂT, PĂRINŢI DE PRETUTINDENI, VORBŢI COPIILOR DESPRE MOŞI ÎN EGALĂ MĂSURĂ CA ŞI DESPRE IISUS, COORDONATORUL MOŞILOR ŞI AL NOSTRU PERSONAL !!!
Vă îmbrățișez cu mult drag !!!



vineri, 20 decembrie 2019

03. NECESITATEA AMENAJĂRII UNUI LĂCAŞ PENTRU ACTIVITĂŢI SUB ÎNDRUMAREA MOŞILOR

Este posibil ca imaginea să conţină: copac, plantă, în aer liber şi natură
I. IDEI PRINCIPALE
În vechime, au fost amenajate lăcașuri pentru derularea unor activități complexe, în vederea îndrumării oamenilor din așezările locale în viața lor curentă, precum și pregătirea lor pentru vremurile următoare:
1. Lăcașuri pentru studii și odihnă, special create pentru beneficiul spiritual al oamenilor din așezări:
– lăcașuri amplasate pe traseele drumurilor spirituale ale oamenilor din așezări;
– lăcașuri pentru pregătirea specială a Călătorilor Moșilor, cu diverse profiluri, după necesitățile vremurilor.
2. Lucrări necesare populațiilor locale, care se desfășurau în interiorul lăcașurilor pentru pregătirea specială a Călătorilor Moșilor:
– pentru derularea activităților curente ale oamenilor din așezări, pe etape și subetape ale perioadelor următoare, pe grupe de activități;
– pentru derularea drumețiilor spirituale în ținuturile natale și în lumea întreagă;
– pentru cunoașterea schimbărilor planetare care puteau conduce în viitor la modificări ale vieții planetare, cu accent pe societatea umană;
– pregătiri pentru discuții și aplicații ale activităților care vor forma ceea ce azi numim tradiții;
– direcții de activitate pe care Moșii noștri le-au derulat implicați în viața social-politică a geților, în mileniile următoare.

II. DETALII, DISCUȚII
Întrucât vom discuta pe larg despre activitatea Moşilor, să mai facem câteva precizări în plus faţă de cele discutate anterior despre Moşi.
Moşii sunt coborâtori din spiţa entităţilor transcedentale care au creat specia umană – parte a entităţilor care trăiesc în dimensiunile structurale paralele ale stratului nostru dimensional (al spiritelor aflate în evoluţii primare, ajutaţi de evoluanţi secundari şi centrali). 
După ultima glaciațiune, toată omenirea, pe toate continentele, și-a dematerializat corporalitatea fizică și eterică, rămânând în corpuri astrale până la reconstituirea condițiilor pentru întrupare într-o nouă epocă. Excepție au făcut cei pe care îi numim Moși azi, întrucât ei, născuți înainte de penultima glaciațiune, au avut, de la momentul de atunci al nașterii lor, o întrupare permanentă: o au și azi, și vor urma destinul lor de ajutători dincolo de momentul revenirii noastre la vechea formă de viață umană pe Pământ, adică asemănătoare cu ceea ce a trăit omenirea înainte de ultima glaciațiune. 
Înainte de primele nașteri de după glaciațiune, Moşii și-au restrâns seturile de raze care susțineau corporalitatea umană înainte de ultima glaciațiune, în vederea adaptării ei la noile condiții de mediu: plafonul cețos dispăruse, condensat total după glaciațiune, rămânând circuitul apei în natură, așa cum îl știm azi. Sub acțiunea razelor cosmice care fusese mult atenuată de plafonul cețos, Pământul avea noi forme de vegetație și noi spirite se întrupau treptat în întreg biosistemul planetar. 
Cu puțin timp înainte de absorbirea apelor de către pământurile continentelor și insulelor, și zvântarea lor, Moșii au dat naştere primilor lor copii după ultima glaciaţiune, care la rândul lor au format noile următoare generaţii ale speciei umane. Noua corporalitate era astfel adaptată noilor condiții de mediu, în plus era adaptată necesităților de manifestare preponderent fizică, conform sarcinilor oamenilor din noua etapă: straturile interioare ale corpurilor: astral, mental și cauzal urmau să-și diminueze activitatea de percepție, comunicare și deplasare, până la a funcționa în stare latentă, prin voința proprie fiecărui om, iar al cincilea strat interior al corpului mental a fost lăsat de la bun început în stare latentă – stratul cu ajutorul căruia oamenii derulaseră în trecut creație materială mentală. 
Grupuri separate de Moşi, în diferite regiuni de pe toate continentele, au creat linii genetice diferite, care la rândul lor au creat următoarele generaţii de oameni, sub îndrumarea părinţilor lor. Toate noile populații au urmat liniile genetice străvechi, din cele trei rase ale omenirii, numite după caracteristicile lor eterice: lemuriană (în Asia), ariană sau atlantă (Europa şi Africa) şi toltecă (America de Sud). 
După naşterea şi creşterea primei generaţii de oameni, tot prin voință proprie, folosind din nou seturile de raze complete pentru corporalitatea lor anterioară, Moșii și-au restabilit corporalitatea străveche, dinainte de ultima glaciațiune. 
Moşii au mai dat naştere şi altor copii, rareori, cu corporalitatea lor revenită la funcţionarea maximă, fără să se combine vreodată cu indivizi din restul omenirii, şi numai atunci când necesităţile lucrărilor lor le-a cerut acest lucru, conform destinului lor şi al întregii omeniri. 
Primii născuţi ai Moşilor, care au format aşadar noua omenire, au dat toate aspectele necesare noii forme de viaţă şi lucrare urmaşilor lor, care au urmat modul esenţial al Primilor Născuţi, multe milenii ale timpurilor noi. Aşadar, corporalitatea nu era complet schimbată, ci la început doar stratul al cincilea al corpului mental era în stare latentă, restul straturilor corpurilor fluidice urmând să-şi diminueze activitatea prin voinţa fiecărui om în parte, formând astfel conștient manifestările preponderent fizice, conducându-se după percepţii treptat fizice, în timp ce toate celelalte percepţii cu corpurile fluidice, au rămas la nivel restrâns, multe doar sub formă de intuiţii şi clar-intuiţii. Câmpurile croite prin puterea unor astfel de corpuri nu vehiculează decât fluxuri cu vibraţii în continuă diminuare, şi nu cu vibraţii foarte înalte: doar Moşii au continuat o vreme să trăiască în mijlocul oamenilor, în acest strat dimensional, iar odată cu diminuarea drastică a vibraţiei planetare s-au retras din mijlocul omenirii, pentru a nu consuma şi puţinele fluxuri care au vibraţii foarte înalte din aerul planetar. A rămas doar un număr foarte mic de Moşi, înafara societăţilor umane, care:
– călătoresc în alte straturi dimensionale şi interdimensionale pentru a-şi păstra puterea îndreptată către ajutor oferit Pământului, întregii galaxii în care s-au născut şi pentru care au sarcină s-o ajute până la capătul fiinţării ei;
– desfăşoară activităţi cu un minim consum energetic aici, care formează un fond minim (şi numai strict necesar) de activitate de creaţie mentală, derulată numai când vibraţia planetară a fost mai înaltă; iar în ultimele milenii nu au mai avut de loc o astfel de activitate, pentru conservarea stării de vibraţie echilibrată şi impulsuri necesare lumii de aici, însă activitățile lor s-au bazat pe percepții mentale și astrale, precum și pe emisii de luminiscență, sunet și vibrații cu corpurile astrale și mentale.
Copiii lor – primii născuţi după ultima glaciaţiune, care au moştenit corpurile modificate ale Moşilor, au devenit Călătorii, Învăţătorii şi Măiaştrii aşezărilor omeneşti pe care le-au creat. Ei nu-și întemeiau familii și astfel nu au avut urmași, iar pentru continuarea sarcinilor de Călători, Învățători și Măiaștri se nășteau copii în așezări, care aveau un astfel de destin și învățau să-și deruleze sarcinile sub îndrumarea celor anteriori, care urmau să-și finalizeze curând destinele. Moșii supervizau învățăturile lor și apoi fiecare își lua locul în așezări, după necesități. Învățăturile lor nu erau specifice locului de naștere, astfel încât puteau să deruleze oriunde, în orice așezare, sarcinile proprii de destin, pe care le adaptau ulterior – în cazul Învățătorilor și Măiaștrilor – necesităților așezării lor, păstrând și folosind liniile unversale pentru a orienta toată populația în diverse direcții. Călătorii Moșilor au păstrat însă caracterul universal al activităților lor și doar în contact cu Învățătorii așezărilor adaptau împreună cunoașterea lor universal valabilă la specificul fiecărei așezări din sarcinile lor. 
Dar după plecarea Moşilor ei au intrat în rândul oamenilor care îşi întemeiau familie după potrivire de caracter, de profunzime, având o viaţă gospodărească, lumească. Doar dintre cei ce au avut destin să rămână sihaştri, oameni de sfătuire şi de legătură cu Moşii când era cazul, unii şi-au întemeiat viaţă de cuplu familial, dar după creşterea copiilor au rămas tot în sihăstrie, ieşind în marginea aşezărilor. 
Dar avem multe de discutat înainte de a ajunge la aceste vremuri din urmă... 

În plus față de toate cele discutate despre Moși, să nu uităm, din toate studiile noastre anterioare, felul în care trăiau oamenii de pretutindeni, cum simțeau, cum percepeau lumea în care trăiau și cum lucrau în epoca când au început lucrările de pregătire a unor lăcașuri de înaltă spiritualitate – așa cum a fost și Peștera Ialomicioarei, și altele asemănătoare. 
Lucrările în orice așezare erau în special de natură fizică, pentru că una din sarcinile de bază ale spiritelor umane era pregătirea intensă pentru noua etapă planetară, cu vibrațiile cele mai joase pe care le putea suporta Pământul. De aceea de la bun început creația materială mentală a fost, în acord total între spiritele umane și coordonatorii evoluțiilor, scoasă definitiv din nomenclatorul lucrărilor umane după ultima glaciațiune. În rest, să reținem că oamenii foloseau manifestările fizice pentru că voiau, conștienți de necesitatea de a se pregăti intens pentru toate cele ce aveau să vină, și pe care le știau foarte clar – adică vremurile pe care știm în linii foarte largi din istoria oficială începând cu mileniul IV î.H. Dar trăirile oamenilor erau mult mai complexe decât atât. 
În primele milenii după regenerarea populațiilor umane și organizarea lor în așezări, oamenii de pretutindeni foloseau:
1. Intuiții provenite din din trăiri dinaintea venirii spiritelor pe Pământ, din trăirile lor în locurile de unde veniseră pe Pământ și de pe întreg traseul ajungerii pe Pământ;
2. Clar-intuiții provenite din trăiri pe Pământ, din străvechimi, din toate viețile lor anterioare pământene; nu era întotdeauna nevoie de cercetare astrală sau mentală pentru a accesa cunoașterea anterioară; de aceea le numim clar-intuiții, fără ajutorul expres al clar-simțurilor, cele mai folosite fiind clar-văzul și clar-auzul (cum le numim azi) – percepții cu ajutorul structurilor corpului astral și corpului mental (mai rar cu ajutorul structurilor cu corpul cauzal, care nu mai puteau fi folosite concret, datorită diferenței foarte mari de vibrație între corpul fizic și corpul cauzal). Nu că nu ar fi putut, ci pentru că nu mai era nevoie de multe ori – dar nicidecum de loc, în traiul curent în așezare; 
3. Clar-simțuri: folosind percepții cu structurile corpului astral, mental și mai rar cauzal; oricum percepțiile cu corpul cauzal susțin din plin percepțiile cu corpul mental și ne vom da seama din nou de aceste adevăruri în viitorul foarte apropiat. Clar-simțurile nu au fost întrerupte conștient, planificat, niciodată, dar oamenii căutau să folosească în principal simțurile fizice în viața lor curentă, pentru a se obișnui cu ele în primul rând pentru etapa grea, predominant fizică, pe care o așteptau în viitor. 
În schimb, în călătoriile spirituale pe care le trăia fiecare om: în spațiile natale (adică în radiația Moșilor din pământurile natale) și în spațiile depărtate de pe Pământ (alte continente și oceanele planetei), drumeții se bazau mult pe clar-simțuri, pentru a și le consolida, pentru a rămâne cu ele cât mai mult timp, înainte ca ele să se diminueze numai în mod natural, odată cu diminuarea vibrației planetare și restrângerea straturilor interioare ale corpurilor astral, mental și cauzal: pentru ca astfel de simțuri să rămână la nivel de intuiții și clar-intuiții pe parcursul etapei următoare, cât mai mult timp posibil. 
Acestea fiind expuse, să ne îndreptăm atenţia către unul dintre locurile cele mai importante ale străbunilor noştri, unde s-a scris mare parte din istoria noastră reală atât de puţin cunoscută de noi înşine, din nefericire. Dar eu pun, cu nădejde puternică în Moşii nemuritori, acel “ÎNCĂ”, care diminuează treptat timpul greutăţilor noastre...
***
Peştera Ialomicioarei este un altfel de lăcaş decât cele discutate până acum, în studiile despre drumurile spirituale ale oamenilor din vechime, urmărind specificul geţilor din zona munţilor Bucegi. Astfel putem să facem acum o clasificare general a acestor lăcaşuri (azi le numim locaţii), care toate la un loc au intrat în circuitul spiritual pregătitor pentru viaţa curentă şi viitoare a oamenilor de pe aceste meleaguri:
1. Lăcaşuri pentru drumeţiile spirituale ale oamenilor din aşezările ţării, despre care am discutat în studiile anterioare (eticheta Platoul Munților Bucegi); toate au avut un caracter universal, pentru odihna, studiile personale și consolidarea lor;
2. Lăcaşuri pentru pregătirea specială a Călătorilor Moşilor cu diverse profiluri, după necesităţile momentului, epocii: la început au avut un caracter universalEle au fost lăcaşuri în care Moşii şi Călătorii lor locuiau pe timpul învăţăturilor şi orientărilor pe care apoi Călătorii aveau să le ducă oamenilor din aşezări. 
Despre primele am discutat în studiile anterioare, astfel încât ne vom îndrepta acum atenţia asupra celor din a doua categorie. 

LĂCAŞURI DE TRANSMITERE A ÎNDRUMĂRILOR DE LA MOŞI – CĂLĂTORILOR LOR
La început îndrumările primite de oamenii din așezări au avut un caracter general, universal, iar toate cele primite de Călători, deşi aveau un caracter universal, acest fapt nu înseamnă că toate cunoaşterile ar fi fost sumare. Toate cunoaşterile împărtăşite de Moşi mergeau în profunzimi mult mai adânci şi mai complexe decât ne putem imagina noi azi că ar fi existat în acele timpuri, când viaţa în aşezări părea simplă comparativ cu ceea ce ştim că formează complexitatea vieţii în zilele noastre. Călătorii Moșilor preluau îndrumările de la Moși, o analizau și o fixau între propriile studii realizate anterior, personal, iar apoi o duceau mai departe, pe specializări, oamenilor din aşezări – care chiar şi fără îndrumări era de o complexitate pe care fără îndrumare astăzi nu ne putem centra înţelegerea până când nu ne vom aminti personal amănunte să le analizăm, să le punem cap la cap şi să pătrundem derulările spaţio-temporale concrete ale fiecărei epoci în parte. Călătorii primeau orientări și îndrumări pentru cel puţin următoarele direcții:
1. Viaţa momentului din aşezări, pe etape și subetape ale perioadei următoare (până la următoarele îndrumări), pe grupuri de activităţi;
2. Derularea drumeţiilor spirituale ale tuturor oamenilor din absolut toate aşezările: în ținuturile natale şi în lumea întreagă, aşa cum am discutat deja. Ţara era cuprinsul pe care îl avea un grup de Moşi locali; noi am discutat că Zalmoxis conducea grupurile Moşilor dintre munţii Alpi în centrul Europei şi munţii Urali din extrema estică. Dincolo de aceste limite, vibraţia plăcilor tectonice se modifica substantial, dincolo de variaţiile mici locale de vibraţie, iar oamenii trebuiau să le cunoască. Vibraţia pământurilor s-a schimbat în timp, nu mult – dar semnificativ pentru trăirile oamenilor: extrema vestică a Europei, între Alpi și Oceanul Atlantic, precum şi America de Nord au rămas pământurile cu vibrația cea mai joasă dintre toate continentele. Dincolo de Urali vibraţia este ceva mai înaltă, continuând să crească până spre Extremul Orient. Este foarte important pentru populaţiile umane şi biosistem în general: în Asia vibrația este mult mai stabilă pe spaţii largi, cu denivelări puternice doar într-un singur loc, între continent (Asia) şi India – India fiind o bucată ruptă din vechiul continent Mu din largul Oceanului Pacific, la fel ca şi Australia şi câteva insule din sudul Pacificului: este o bucată înfiptă în sudul continentului (Cian în străvechimi) cu mult timp în urmă. În restul Asiei vibrația este foarte apropiată de optimul necesar corporalității umane și cu variații extrem de mici de la spațiu la altul, apropae insesizabile în mod curent. Vibraţia resturilor din Ţara Mu este mai înaltă şi foarte stabilă, de aceea India a fost folosită pentru fixarea tradiţiilor celor mai pure ale întregii Lemurii: le cunoaştem în special din Vede (Vedanta). 
3. Îndrumări privind derularea schimbărilor care puteau conduce în viitor la modificări ale vieţii planetare – dar mai ales ale vieţii societare umane, care se acumulau cu fiecare an pe toate planurile vieţii spiritelor umane. Ele erau discutate, aşa cum am mai scris, cu caracter de generalitate, ca idei principale pe un fond de cunoaştere amănunţită a vieţii pământene, pe care îl aveau toţi Călătorii, Învăţătorii şi Măiaştri – dar şi lumea întreagă, chiar dacă nu avea lumea în acel moment dexteritatea tuturor aplicaţiilor fizice pe Pământ, pentru că nu le venise încă vremea. Învăţătorii preluau ce trebuia de la Călători, şi apoi, de la Învăţători, preluau Măiaştrii pe meserii (diverse aspecte ale activităţilor umane). Deşi unele nu aveau încă un loc activ şi extins în viaţa aşezărilor în acele timpuri, ele erau discutate în perspectivă mai apropiată şi mai depărtată, de fiecare dată. Spre exemplu, nu existau boli sau accidente în acele vremuri, dar se discutau metode de prevenire, de cunoaştere a plantelor vindecătoare, de activare a circulaţiei energetice, căci corporalitatea umană – mai ales cea specifică activităţilor fizice – era nouă, dar spiritele aveau încă capacităţi mental-astrale suficient de clare pentru a preveni accidente, pentru a se plia la fenomene atmosferice: grele mai ales în zonele temperate, dar toate aveau să vină cu vremea; şi fiecare om ştia bine asta, avea în plus o cultură bogată de prevenire şi de însănătoşire, care se consolida în memoriile lor spirituale. Discuţiile detaliate se derulau în direcţii spirituale, şi acasă Învățătorii cu Măiaștrii căutau plantele vindecătoare pentru a se obişnui tot omul să le culeagă în anumite perioade ale creșterii lor, să le cunoască efectele terapeutice şi să se obişnuiască să le utilizeze acolo unde, şi când era necesar.
4. îndrumările vizau și pregătiri pentru discuţii şi aplicaţii ale folosirilor acelor aspecte de activitate umană pe care azi le numim tradiţii: erau în formare – la început tot ca o activitate de cunoaştere, intelectuală, gândind asupra tuturor elementelor planetare a căror cunoaştere era neapărat necesar a fi păstrată când omul nu va mai avea capacitățile mentale și astrale ancestrale; apoi treptat, avea loc derularea creaţiei de reprezentare, care urma să fie concretizată în aşezare, după cum curgeau timpurile şi după cum involuau capacităţile mental-astrale ale oamenilor din aşezări. Tot poporul a luat parte la astfel de desfăşurări cu caracter intelectual, apoi concret-creativ, aplicativ, aşa cum vom discuta în continuare la un nou capitol - Tradiţii. 
5. Vom discuta la finalul acestor expuneri şi câteva direcţii de activitate social-politică, în care Moşii s-au implicat pe teritoriul României, precum şi liniile rămânerii Călătorilor în toate Ţările Române sub formă de sihaştrii de sorginte spiritual-moşească, adică cu legături directe cu acei puțini Moşi care au rămas în lume după retragere celei mai mari părţi a lor din toate continentele lumii (în jurul anului 500 d.H.).
Aşa arată, pe scurt, cele care formau cunoaşterile cu principalele lor direcţii, oferite de Moşi, cu simţirile lor superioare şi îndrumările primite de dânşii, la rândul lor, din partea entităţilor dimensionale şi a entităţilor interdimensionale. Călătorii aveau nevoie de spaţii adăpostite pentru a studia în avans cele potrivite puterilor lor și apoi cele preluate de la Moşi. Au fost spații în mod special amenajate, aşa cum vom vedea în studiile următoare. 
Cele mai importante studii pentru Călători nu aveau însă loc în amenajări de tip peşteri sau lăcaşuri, în intrânduri ale reliefului muntos sau deluros, ci în locuri amenajate de tip aşezare, dar de cele mai multe ori tot în munţi, departe de așezări. În acest fel vom înţelege de ce lăcaşul general al lui Zalmoxis era în cuibul munţilor geţilor, iar al conducătorului Moşilor de dincolo de munţii Alpi era chiar în Alpi sau pe una dintre insulele din Oceanul Atlantic. În plus, în insulele Canare exista o puternică organizare unde conducătorii Moșilor de pe teritoriile fostului continent A’Tlan își împărtășeau experiența pământeană sau dimensională, cu organizare total diferită decât a punctelor de lucru din teritorii, iar organizatorii grupului nu se implicau în istoria oamenilor decât pentru a-i îndruma cât mai mult timp posibil. 
Zalmoxis şi-a desfăşurat activitatea cu puncte de lucru peste tot în munţi, și numai grupurile de Moşi conduşi de el au avut locuri de trai stabile în diverse regiuni muntoase. Astfel de grupuri au măsurat puţine persoane, 4 – 5 cupluri maximum, iar activităţile lor nu s-au redus doar la îndrumări şi cercetări pentru astfel de activități. Activităţile erau extrem de complexe, cu maximă importanţă pentru întreaga viaţă planetară şi pentru planeta însăşi. Să ne amintim în linii mari câteva dintre cele expuse în lucrările anterioare, căci vom ține cont de acestea discutând în mod special despre Peștera Ialomicioarei:
– menţinerea vibraţiei medii planetare în limite echilibrate în raport cu vremurile care se derulau şi cele care aveau să vină;
– lucrări de dezamprentare/amprentare a spațiilor planetare şi amenajarea locurilor stabilite pentru instalarea unor grupuri care să menţină legătura între oameni şi Moşi, așa cum au fost sihaştrii, care se vor afla în legături strânse cu Moşii, după retragerea lor din societatea umană;
– pregătiri pentru implicarea, şi organizarea conducerilor de tip social-politic a Moşilor şi a Călătorilor lor;
– menţinerea legăturilor cu entităţile dimensionale şi entităţilor interdimensionale pentru lucrări privind o serie întreagă de lucrări de întreţinere ale planetei şi coordonări ale activităţilor entităţilor astrale care, la rândul lor au sarcini de organizare a vieţii astrale – ajutători astrali pentru oameni și pentru restul vieţuitoarelor cu corp fizic şi cu corp astral de manifestare;
– organizarea legăturilor cu grupurile de spirite aflate în călătorii intergalactice şi, în interiorul galaxiilor, interstelare, care erau astfel puse la curent cu viaţa locală.
Deocamdată cam atât putem înţelege din unele activităţi generale ale Moşilor. Cu timpul, cu creşterea vibraţiei planetare şi dezvoltarea cunoaşterilor noastre, vom ajunge să ştim mai multe în asemenea direcţii. 

marți, 10 decembrie 2019

02. SARCINILE GENERALE ALE MOȘILOR


I. IDEI PRINCIPALE
1. Moșii, conform necesităților de derulare a sarcinilor lor, folosesc cel mai complex sistem corporal pe care îl puteau avea întrupații în specia umană – al cărei ADN de altfel cuprinde absolut toate formele de ADN ale tuturor speciilor de viețuitoare planetare. 
2. Pentru realizarea sarcinilor lor, ei îmbină permanent activitățile mentale și cele astrale realizate la maximum de complexitate planetară, cu activități fizice necesare felului de ajutor pe care îl au de oferit celor ajutați;
3. Sarcinile lor nu sunt specifice numai acestei perioade planetare în care toate spiritele care fac evoluții pe Pământ folosesc manifestări preponderent fizice, nu sunt specifice perioadei în care vibrația medie planetară este la nivelele cele mai joase; ele sunt sarcini care se desfășoară în orice perioadă de evoluție general-planetară, variind în funcție de specificul perioadei și speciilor de viețuitoare pe care le ajută. 
4. Sunt trei mari grupe generale de sarcini pământene ale Moșilor:
– sarcini de ajutor pentru planetă – sarcini planetare (și stelare, și pentru planete care au legătură cu evoluțiile de pe Pământ);
– sarcini de ajutor pentru întreg biosistemul planetei;
– sarcini de ajutor pentru creatorii avansați întrupați pe planetă.
5. Câteva dintre sarcinile general-planetare ale Moșilor:
– participă la crearea spațiilor de autostabilizare vibrațională  din manșonul următor celui care adăpostește partea pământoasă a planetei (aici și toate planetele care au întrupați cu corpuri fizice, primind la rândul lor  învățături de la entitățile dimensionale și interdimensionale);
– creează microstructuri materiale astrale pentru fixarea unor raze din radiația totală a Pământului (a tuturor planetelor pe care ei le ajută);
– creează amprentări și dezamprentări ale câmpurilor galactice, cu ocazia trecerii sau evoluțiilor temporare ale unor grupuri de spirite în galaxie;
– efectuează echilibrări ale vibrației planetare când este necesar pentru Pământ și pentru orice planetă pe care sunt întrupați cu corp fizic de manifestare, indiferent dacă sunt sau nu creatori conștienți. 

II. DETALII, DISCUȚII
Ca să înțelegem rădăcinile acestui studiu, trebuie spus de la început că este creat datorită cererii – binevenită, pentru care mulțumesc frumos! – din partea unei cititoare a articolelor de la eticheta Platoul Munților Bucegi, și ale cărei idei i-am acordat această prioritate.
”Moși” așadar îi numim noi acum, căci au acoperit cu viețile lor toată perioada de la nașterea lor de atunci - până acum, și în continuare vor mai trăi încă foarte mult timp. Așadar să reținem de la bun început că Moșii sunt oameni născuți pe acest Pământ înainte de penultima glaciațiune și sunt oameni cu corporalitate specifică primei etape mentale din istoria omenirii, din perioada planetară cu vibrație foarte înaltă a Pământului din acea vreme. Deși oamenii au avut atunci o corporalitate fizică mai puțin densă decât o avem noi azi, deși Moșii s-au născut din astfel de părinți, ei au avut corpuri spirituale care au impulsionat folosirea intensivă în egală măsură a corpului fizic alături de folosirea obișnuită a vremurilor, folosirea intensivă a corpurilor astral, mental și cauzal. În vremea nașterii Moșilor, majoritatea oamenilor foloseau în acea vreme în general corpul fizic la minimul necesar, doar pentru stabilitate în spațiul fizic; numai ajutătorii planetari pădureni, munteni și insulari întotdeauna, și de la bun început al omenirii pe Pământ, au folosit deplasarea proprie fără încetare, toată viața lor, cu excepția timpului petrecut în navele pentru călătorii pe distanțe foarte lungi. Întotdeauna pădurenii, muntenii și insularii au desfășurat mult mai multe acțiuni cu corpul fizic decât restul oamenilor, folosind permanent simțurile lor fizice alături de cele mentale și astrale, în timpul desfășurătii deplasării lor permanente, toată viața – o viață de câteva ori mai lungă decât a restului oamenilor. Comparativ cu restul ajutătorilor planetari, Moșii au putut, chiar din timpul Paznicilor, mult mai multe activități cu corpul fizic. Iar acest lucru este normal, căci ajutătorii planetari sunt întrupați avansați în evoluții – secundari, dar și unii primari în evoluții galactice care învață de la secundari diferite forme de manifestare specifice ajutătorilor planetari; iar Moșii sunt ajutători centrali (azi îi numim Fii de Dumnezeu) care îi ajută pe toți, plus multe alte populații din galaxie. În acele timpuri, pădurenii, muntenii și insularii nu stăteau nici o clipă, străbătând planeta întreagă de-a lungul fiecărei vieți foarte lungă (15 - 30.000 ani comparativ cu întrupații rezidenți, care aveau vieți lungi de cca. 10.000 ani), desfășurând în același timp diverse activități: dar nu aveau o corporalitate diferită de a celorlalți oameni, nu oboseau și puteau crea din mers, mental, orice aveau nevoie pentru derularea sarcinilor lor. 
Moșii în schimb încă de la începutul vieții lor și-au modelat prin puterea proprie sistemul corporal, prin intermediul radiației lor energetice fundamentale, astfel încât corpul fizic să le fie puternic, proporțional cu densitatea medie obișnuită a restului biosistemului pământean: în acest fel puteau să manipuleze și materiile planetei (pământuri, ape) atunci când era nevoie, dar și fluxuri energo-materiale necesare creației mentale: cu materializare, dematerializare și remodelare, ca orice alt om al vremurilor de atunci. Corporalitatea lor s-a întărit treptat până în preajma ultimei glaciațiuni, când astfel au putut petrece timpul acelei glaciațiuni și întreaga perioadă de absorbție a apelor și de uscare a pământurilor, în așezări mici din munții pietroși foarte înalți, unde au creat manual tot ceea ce era necesar în vederea nașterii, creșterii și adaptării noii generații de copii ai lor la condițiile cu totul noi de după glaciațiune. Acești copii urmau să formeze în comtinuare, treptat, noua populație umană pământeană – omenirea cu corpul fizic tare, dens, adaptate pentru manifestări preponderent fizice. 
Am discutat în linii mari despre acest proces în articolul anterior. Am adus însă din nou aceste precizări ca să înțelegem specificul tuturor sarcinilor Moșilor, care s-au sprijinit întotdeauna în egală măsură și pe manifestări mentale + astrale, ca și pe manifestări fizice, ajutând în acest fel și populațiile umane din perioada ultimelor două glaciațiuni, dar și populațiile de după ultima glaciațiune, din perioada pe care o putem numi în totalitatea ei, epoca fizică în care ne încadrăm și noi: deci epoca noastră contemporană. 
Sarcinile Moșilor și modul în care ei au îndeplinit, îndeplinesc și le vor îndeplini în continuare sunt mult mai complexe și mai profunde decât ne-am putea noi imagina acum – obișnuiți să folosim majoritar corpul fizic, să privim lumea din punct de vedere fizic, și nicidecum din perspectivele pe care ei folosesc în mod împletit toate corpurile pe care le are sistemul lor corporal. Ca să parafrazez o reclamă TV – nu este nici magie, nici tehnologie!!! Normal că ei știu bine tot ceea ce înseamnă tehnologie (și încă mult mai avansată decât ceea ce cunoaștem noi azi), dar tot ceea ce fac ei pentru schimbări, dintotdeauna, este folosirea exclusivă a forțelor lor spirituale radiante proprii – adică același fel de manifestare ca și toți oamenii din străvechimi. În același fel ne vom folosi și noi forțele energetice radiante în viitor: căci cei de ”ieri”, și cei de ”azi”, și cei de ”mâine” suntem tot noi, grupuri spirituale întrupate ca oameni pe Pământ. 
Așadar Moșii au folosit toate capacitățile spirituale ale creatorilor conștienți avansați, aflați în curs de universalizare, ce pot fi folosite pe o planetă ca Pământul (ca vibrație, ca biosistem extrem de sensibil) în toată perioada de la nașterea lor până acum și în continuare. Totuși o mare parte din ei s-au retras din mijlocul, apoi din marginea societăților umane în perioada cuprinsă între primele migrații (înainte de finalul mileniului III î.H.) și anii cca. 500-700 d.H. S-au retras în spațiile interdimensionale, de unde au continuat să ne ajute, venind rar în mijlocul nostru sau în locuri speciale, foarte retrase, de unde au continuat desfășurarea sarcinilor lor: sarcini pe care a venit vremea să le discutăm, chiar dacă în linii mari deocamdată. Cu vibrația lor foarte înaltă și având capacitatea și experiența de a-și modela propria vibrație: a radiației spirituale proprii și a corporalității lor, ei pot trece din universul nostru, din zona noastră – în spațiile interdimensionale și, de acolo, în spațiile dimensionale unde primesc orientări de la entitățile dimensionale în vederea participării lor, spre învățătură, diversificare și consolidare a experienței lor, la multe dintre sarcinile entităților dimensionale. 
Am pomenit mai sus despre modelarea vibrației proprii, doar prin voința personală, domeniu în care ei au o experiență foarte bogată: de la valori foarte înalte, specifice spațiilor și entităților dimensionale și interdimensionale la valori specifice universului nostru – din orice zonă și subzonă a universului; așadar acest proces are loc prin voință proprie, prin activarea unor raze și dezactivarea altora, ca și prin schimbarea intensității razelor folosite astfel. 
Ei folosesc activitatea mentală în spațiile noastre, însă doar punctiform, ceea ce înseamnă o clipă pentru o lucrare necesară, aflată în programul de sarcini de ajutor pentru noi, după care ei echilibrează energiile mediului: adică înainte de o asemenea acțiune mentală se eliberează spațiul de lucru de fluxuri energo-materiale circulante, o acțiune doar pentru acel moment de lucru mental, iar după executarea operațiunii ei repun, cu infinită grijă, fluxurile în circulația lor normală, pentru a nu se exercita presiuni asupra structurilor fizice care să conducă la distrugerea sau chiar numai și la slăbirea structurilor din jur, în cascadă. Căci lucrul mental în, și asupra mediului fizic când vibrația medie planetară este foarte joasă, și există și în plus variații mari și rapide de vibrație din mediul înconjurător de la o perioadă scurtă de timp la alta (așa cum se petrec lucrurile acum) produc destructurări (distrugeri sau slăbiri) naturale, iar presiuni de acest fel cum sunt cele create de lucrări mentale pot produce lesne astfel de fenomene în cascadă (atmosferice, tectonice, etc.) și astfel accentuează această tendință naturală de stabilitate de pe planetă, pe termen scurt sau lung. 
Așadar să reținem faptul că Moșii au putere energetică și experiența de a realiza lucrările lor prin activități mentale + astrale + fizice la maximul de complexitate care îl puteau permite și conjunctura planetară (fizică și energetică), dar și sistemul corporal cel mai complex pe care îl pot avea întrupații în specia umană (adică de la entitățile transcedentale către contemporan). 
De asemenea, este necesar de punctat faptul că sarcinile de acest fel nu sunt specifice numai acestei perioade fizice – sau oricum doar pentru faptul că vibrația planetară este la valorile sale cele mai joase; ele sunt sarcini care se desfășoară în orice perioadă de evoluție umană în general pe planetă mai mult sau mai puțin, în funcție de specificul perioadei. Astfel, să numim pe grupe generale sarcinile Moșilor:
a. Sarcini planetare: dar și stelare, și pentru alte planete din sistemul local care au legătură mai mare sau mai mică cu planeta Pământ, unde se derulează în prezent cele mai ample evoluții din această parte a galaxiei – care sunt evoluții grele, atipice pentru întreg sistemul stelar – dar cuprinse în programul general al evoluțiilor din această zonă a universului;
b. Sarcini de ajutor pentru întreg biosistemul pământean (sunt sarcini generale, indiferent dacă sunt sau nu întrupați creatori conștienți avansați, așa cum sunt oamenii);
c. Sarcini de ajutor special pentru creatori avansați (dacă sunt întrupați de acest fel pe planetă). 
La nivelul nostru actual de vibrație nu putem deocamdată să pătrundem toate sarcinile lor, dar putem să creionăm câteva chiar acum, urmând ca pe parcursul timpului să le percepem și să le înțelegem treptat. Să urmărim astfel, acum, câteva detalii în acest sens. 

a. SARCINI PLANETARE (pentru planeta ca atare)
1. În primul rând să ne îndreptăm atenția asupra creației de structuri și substructuri planetare de autostabilizare vibrațională. Pe scurt, sunt structuri materiale, cu vibrație din nivelul astral, necesare absolut tuturor întrupaților cu corp fizic de manifestare pe planetă. Ele sunt amplasate în următorul manșon eteric al planetei (adică următorul de la manșonul eteric care cuprinde partea fizică a planetei, unde trăim și noi). Este de precizat faptul că discutăm despre Pământ, planetă cu parte fizică (pământoasă cu lichide și cu parte gazoasă, atmosferică), căci alte planete din sistemul planetar al Soarelui nu au astfel de structuri, deși au biosistem: dar un biosistem astral care, datorită vibrației foarte înaltă a corporalității lor fluidice, nu au niciodată nevoie de spații speciale pentru autostabilizare vibrațională. Ele sunt create în mare parte chiar de la începutul întrupării poporului spiritual al planetei: două semisfere astrale (din materii astrale) pentru toate spiritele aflate în evoluții intraplanetare și sunt folosite și de toate spiritele primare care evoluează fără ajutorul direct al planetei, cum sunt cele intraplanetare, evoluează mai mult sau mai puțin timp pe planetă: concret, toate spiritele care sunt în trecere pe planetă având perioade mai mari sau mai mici de timp diverse întrupări cu corp fizic pe planetă. 
Acestea, așadar, nu sunt create de Moși, sau de orice entități dimensională sau interdimensională. 
Înafară de aceste spații, acel manșon cuprinde și o serie largă de alte spații cu funcții asemănătoare, dar cu vibrații mult mai înalte decât semisferele primarilor, care sunt create de entități din rândul cărora fac parte și Moșii noștri: de entități dimensionale și interdimensionale; căci de pe Pământ Moșii s-au retras în spațiile interdimensionale ale universului, unde lucrează alturi de celelalte entități interdimensionale și dimensionale. Învățăturile și consolidările lor se realizează în acele spații cu vibrații foarte înalte, apoi dânșii participă la lucrările de crea a spațiilor pământene de autostabilizare vibrațională.
Aceste spații, care au diferite forme și vibrații diferite, pe subnivele ale marelui nivel astral, se creează cu prilejul sosirii grupurilor de secundari pe planetă: prin creație materială exclusiv mentală (prin materializare) care nu afectează derularea vieții pe partea pământoasă a planetei, și se dematerializează după plecarea fiecărui grup de pe planetă, la finalizarea sarcinilor lor de evoluție pe planetă, pe Pământ în cazul nostru, la finalizarea sarcinilor de destin pământean. 
2. Tot cu prilejul detalierii acestor sarcini să adăugăm și crearea de microstructuri materiale tot cu vibrație astrală, dar de data aceasta chiar în manșonul nostru, care cuprinde partea fizică a planetei: sunt create pentru captarea, fixarea și direcționarea razelor astrale ale poporului spiritual al planetei către manșonul următor celui al nostru. Razele astrale nu sunt astfel lăsate să facă structuri astrale în acest manșon, al nostru, dar radiațiile astrale nu trebuiesc lăsate să se piardă: prin aceste microstructuri se creează condiții ca razele astrale – care au o vibrație foarte înaltă în subnivelul astral general al Pământului – să ne influențeze pozitiv și astfel să ne susțină de-a lungul vieții, când emoțiile noastre ne obosesc cel mai mult și corpul nostru astral are cel dintâi nevoia de autostabilizare vibrațională. Vibrația pe care o pierdem prin activitățile noastre zilnice o recuperăm în aceste spații (zone) de autostabilizarea vibrațională, prin călătorie astrală în manșonul următor, în acea perioadă pe care azi o numim somn. 
Să atenționăm din nou că planetele care nu au întrupați cu corp fizic nu au nevoie de astfel de lucrări de fixare a razelor astrale, dar ele au nevoie de alt fel de microstructuri la care participă și Moșii pământeni în sistemul nostru stelar, alături de entitățile dimensionale și entitățile interdimensionale. 
3. Amprentări și dezamprentări ale câmpurilor planetare, stelare și galactice, tot alături de entitățile dimensionale și interdimensionale. Amprentările sunt realizate mai mult sau mai puțin conștient de toate viețuitoarele planetare, prin trăirile lor, în toate câmpurile planetei simultan, atât în câmpurile corpurilor altor întrupați (nu pe corpuri, ele fiind în permanentă funcționare, mișcare), pe obiecte și în energia fundamentală a locului: prin imprimarea energiei proprii și a unor părticele infime, dar concrete, reale, din câmpurile proprii ale întrupaților. Dezamprentările pot fi naturale, când deasupra unor amprente existente se depun altele cu vibrație mai înaltă sau mai joasă decât amprenta originală, care le înlocuiesc parțial sau total pe cele dinainte, înglobându-le sau facilitându-le împrăștierea în funcție de viteza de deplasare a razelor întrupatului. Dar dezamprentările nu sunt de regulă desființate total de către viețuitoare, ci doar înlocuite cu altele, de aceea încărcarea câmpurilor planetare cu astfel de amprente poate îngreuna evoluțiile spiritelor; și pentru că majoritatea nu au puterea nici măcar să amprenteze cu vibrații înalte locurile, este necesară din când în când o intervenție de curățare a câmpurilor. Oamenii pot face acest lucru în perioada în care vibrația planetară este foarte înaltă și corporalitatea umană este adaptată tuturor posibilităților sale la aceste nivele foarte înalte: prin dematerializarea amprentelor din mediul apropiat lor și casei în care locuiesc. Dar în perioadele cu vibrație foarte joasă, cum sunt ele acum, oamenii nu mai pot face astfel de operațiuni la nivel total, dar le pot înlocui cu altele cu vibrații superioare. Cei care pot face acest lucru, separat sau total sunt entitățile dimensionale și interdimensionale, spre beneficiul tuturor viețuitoarelor. 
Este o activitate extrem de bogată, și de minuțioasă în același timp, deosebit de subtilă, care presupune în primul rând o decelare dintr-un volum imens de amprente, exact pe cele care trebuiesc locului respectiv, folosind exact razele cu vibrație necesară unei asemenea alegeri – de cele care nu mai trebuiesc în continuare, și numai acestea vor fi dematerializate: ori numai din mediul material planetar (din întreg peisajul pământos, cu apele sale, cu atmosfera, cu câmpurile corespunzătoare, precum și câmpurile viețuitoarelor din mediu), ori și din mediu, dar și din fondul local de energie fundamentală. Se are în vedere cui îi mai trebuie în viitor, cât îi mai trebuie, având în vedere populațiile cu orice nivel de evoluție care vin și care pleacă de pe planetă. 
Dar asemenea lucrări nu sunt realizate numai pentru planetă, ci pentru toate galaxiile din subzona locală, căci grupurile care pleacă:
– ori pleacă de pe planetă și din acest sistem stelar, dar au nevoie de reveniri pentru observări și analize conjuncturale și de aceea nu trebuie realizată o dezamprentare totală, ci se dematerializează doar acele amprente care le vor fi de folos în astfel de lucrări, conform evoluției lor binecunoscute de entități. Restul încarcă prea mult câmpurile și devin repede obositoare pentru viețuitoarele mărunte și se dematerializează punctiform sau în blocuri mari de amprente;
– pentru grupurile de creatori care părăsesc galaxia (de pe oricare planetă din galaxie) și pentru grupurile de necreatori (cum sunt spiritele mamiferelor pe planeta noastră) care nu fac încă analize și termină evoluțiile lor în această galaxie, se fac dezamprentări totale din întreaga galaxie, pe unde au trăit și pe unde au umblat în călătoriile lor astrale, mai mult, mai puțin sau de loc conștientizate. 
Amprentări conștiente se realizează tot de către entitățile dimensionale și interdimensionale (așadar din rândul cărora fac parte și Moșii) ori de câte ori este nevoie privind obișnuirea biosistemelor în avans pentru sosirea unor noi grupuri de spirite la întrupări locale. Ele se fac prin radiație proprie – foarte înaltă, de aceea și sunt foarte stabile, nu sunt înlocuite cu altele ale altor întrupați: nu numai în structurile materiale ale locurilor, ci și în energia fundamentală locală. Așa cum am mai menționat, și viețuitoarele amprentează câmpuri, materii și energia fundamentală, dar intensitatea lor scăzută produce amprente slabe, care în mediul material pot fi înlocuite în general de vibrații mai înalte, dar și foarte joase, dar foarte rar viețuitoarele amprentează puternic energia fundamentală, de regulă sunt și ele foarte slabe. Însă oricât de slabe ar fi, ca niște atingeri diafane, ele rămân în energia fundamentală fiind de ajutor oricăror alte viețuitoare pentru orientări și adaptări, pentru cunoașterea și recunoașterea locului, mediului de trai. Să reținem deci că numai Moșii, entitățile dimensionale și interdimensionale le pot ori estompa, ori dezamprenta, atunci când este necesar. 
Sunt și cazuri în care unii întrupați – creatori avansați în curs de universalizare, așa cum sunt oamenii, au nevoie de toate cunoașterile și activitățile legate inclusiv de aceaste amprentări; pentru ca ele să nu încarce însă prea mult câmpurile locale, se procedează doar la răriri: cum sunt amprentele pe materii și chiar pe cele care se află în pământ (oseminte, forme de corpuri, urme, etc.). Ele sunt lăsate în continuare, pentru întrupații care analizează, să se sprijine pe ele în perioadele cu vibrația joasă și posibilități reduse de cunoaștere. 
Dezamprentarea conștientă se relizează cu emisii de intensitate variată de sunet, luminiscență și vibrație – emisii la toate nivelele de vibrație ale câmpurilor corpurilor lucrătorului; ele pot fi simultane și pe toate cele trei componente, și din toate câmpurile corpurilor proprii care prin structurile lor normale pot emite, emisii care pot fi modelate prin voința lucrătorului, prin conștiența lui, după necesitățile momentului.
Oricum rărirea naturală a amprentărilor în etapa cu vibrație joasă a planetei are loc prin vânt, ploaie și ninsoare. Principala dezamprentare naturală a planetei avea loc, înainte de ultima glaciațiune, prin condensarea plafonului cețos în contact cu toate cele ale planetei (pământuri, ape, vegetație, animale, oameni), iar între aceste momente planetare oamenii realizau dezamprentări locale, pădurenii, muntenii și insularii realizau dezamprentări mai largi în locurile care nu erau străbătute de oamenii din așezări, iar entitățile dimensionale și interdimensionale realizau dezamprentările sistemului stelar și galaxiei în momentul în care anumite grupuri spirituale finalizau evoluțiile lor pământene (cum au fost saurienii) și plecau în alte locuri, așa cum am expus mai sus. 
4. Moșii efectuează echilibrări ale vibrației medii planetare, atunci când este necesar, pe orice planetă sunt întrupați cu corp fizic de manifestare, și nu numai atunci când sunt creatori avansați pe planetă sau când sunt blocuri spirituale piramidale în situații de vibrație planetară foarte joasă, care se manifestă agresiv în majoritatea împrejurărilor. Este așadar o activitate permanentă pe planetele cu parte fizică, care ține de optimizarea permanentă a condițiilor de trai pentru orice viețuitoare cu corp fizic de pe planetă. 

b. SARCINI DE AJUTOR PENTRU BIOSISTEMUL PLANETAR
În primul rând este vorba despre sarcini generale pentru orice biosistem cu corp fizic de manifestare și, în mod particular, despre sarcini desfășurate pentru biosistemul cu corp fizic al unei planete aflată în evoluții atipice, în vederea găzduirii de blocuri spirituale piramidale pe planetă, agresive de cele mai multe ori. Ceea ce înseamnă existența unor condiții speciale de desfășurare a întregii vieți pe planeta care are structuri matriceale și fizice particulare pentru aceste evoluții rare în viața tuturor, oaspeți și gazde deopotrivă: mai multe continente, un biosistem adaptat la prezența piramidalilor care în perioada cu cea mai joasă vibrație devin foarte agresivi, distrugători, inconștienți de principiile frumoase pe care le au la nivele înalte de vibrație: mai ales protecția universală a vieții, de care ei uită o perioadă de timp. De aceea și procentajul intrării spiritelor la întrupare este diferit față de situațiile obișnuite de întrupare (le numim tipice: unde creatorii sunt conlucrativi, toleranți, înțelegători, protectori și iubitori ai tuturor formelor de viață): în astfel de situații atipice asta înseamnă o varietate uriașă de specii în biosistem, dar și grupuri mai multe în diverse etape de evoluție, ceea ce nu este ușor de îndurat, căci spiritele nu sunt obișnuite unele cu altele în aglomerații uriașe, așa cum sunt azi asemenea întrupări. De asemenea, ca să suporte duritatea unor vieți în vibrații foarte joase cu creatori agresivi, în restul biosistemului planetar intră la întrupare spirite necreatoare puternice în nivelul lor de evoluție, agresive, într-o proporție mult mai mare decât la nivele de vibrație foarte înaltă. În mod normal, la nivele înalte de vibrație, proporția dintre spiritele agresive și cele blânde, sfioase, este cam de 50 – 50%. În situații ca cea actuală, nu numai cele blânde au o viață foarte grea chiar din partea semenilor lor în lanțul trofic planetar, între specii, dar cele agresive între ele își fac viața extrem de grea.
În astfel de situație, Moșii trebuie să stea mai mult în mijlocul biosistemului, căci o vibrație potrivită aduce echilibrarea directă a spiritelor, pe lângă echilibrarea întregului mediu. Așadar Moșii au mereu grijă să echilibreze vibrația planetară lucrând asupra câmpurilor în primul rând, nu asupra viețuitoarelor, iar această lucrare se poate face doar cunoscând bine acele vibrații existente între vibrațiile medii ale speciilor – deci pe intervalele dintre vibrațiile speciilor. În perioadele cu vibrație înaltă, ajutătorii planetari puteau realiza și ei, cum am spus, o echilibrare vibrațională a câmpurilor din drumurile lor dacă simțeau dezechilibre clare în câmpurile fluidice ale locurilor. 
O astfel de activitate ajutătorii planetari pământeni au derulat-o și după ultima glaciațiune, în calitate de Călători ai Moșilor, Învățători și Măiaștri ai așezărilor umane, având mereu îndrumare de la Moși, de la o perioadă la alta, căci ei nu luau numai îndrumări pentru a le duce oamenilor din așezări, ci și îndrumări personale de la Moși. Înainte de venirile periodice ale Moșilor, în locurile de întâlnire cu Moșii a Călătorilor lor – așa cum a fost și Peștera Ialomicioarei despre care vom discuta pe larg – Călătorii realizau studii personale privind perioada care avea să urmeze, cu schimbările generale și particulare ale locului: vibraționale, circulații ale fluxurilor energo-materiale, influențele radiațiilor cosmice, circulațiile prin corzile galactice, stelare și planetare. Când veneau Moșii, primeau de la ei alte orientări, mai profunde, mai ample, de la percepții la înțelegerea lor cu împletiri ale celor mai vechi și proiecții în viitor, spre a fi folosite și de ei, și de oameni: într-un registru care cuprindea pe cele mai subtile, fine, care nu erau surprinse întotdeauna de către Călători. Urmau îndrumări, explicații de către Moșii mult mai perceptivi, în orientări generale în primul rând, care puteau fi folosite și ca îndrumări pentru oamenii care aveau doar sarcini personale și de grup propriu (în așezări), și pentru susținerea biosistemului, și în sarcinile de echilibrare vibrațională, în sarcinile de recalibrare a propriilor mișcări în teritorii ale Călătorilor – în special în călătoriile cu oamenii în regiunile lor natale și pe alte continente – așa cum am văzut în studiile anterioare. 
Dar tot timpul ajutătorii planetari au fost prezenți oriunde era nevoie de ei, protejând biosistemul de radiațiile venite de la așezările umane și protejând în același fel și așezările umane de influențele biosistemului, mai ales ale mamiferelor: influențe de haită, agresive, pentru hrănire, influențe sexuale, de comunicare excesivă: pentru animale erau bune în evoluțiile lor, dar pentru oameni erau excesive în perioada de orientare și adaptare a manifestărilor lor, trecând de la activități mental-astrale la activități fizice. 
Moșii supervizau, dar și realizau lucrări în profunzime, pe care Călătorii, chiar dacă au rămas ajutători planetari, nu le mai puteau realiza în același fel ca și înainte de glaciațiune. Moșii țineau permanent sub observație, cu cea mai mare atenție, viața de pe întreaga planetă, la fel ca și viața de pe planetele din sistemul planetar al Soarelui, și nu numai, așa cum am discutat mai sus. 

c. SARCINI DE AJUTOR PENTRU CREATORII CONȘTIENȚI AVANSAȚI
Cu cele de mai sus am intrat în domeniul sarcinilor Moșilor de ajutor pentru creatorii conștienți avansați întrupați pe planetă – în cazul Pământului: oamenii. 
Este necesar de precizat faptul că îndrumările Moșilor, de fapt întreaga lor existență, nu se manifestă doar în perioade, și pe planete cu specific format de prezența blocurilor piramidale: Moșii sunt permanent pe orice planetă, își desfășoară permanent activitățile, dar rămân în număr foarte restrâns când vibrația devine joasă și pe planetă sunt blocuri piramidale la întrupare cu corp fizic de manifestare. Când vibrația este foarte înaltă, în calitate de coordonatori ai evoluțiilor de pretutindeni, îndrumă ajutătorii de pe continente sau insule cu grupuri de spirite în evoluții preliminare – de regulă preliminarii fiind întrupați ca subspecii ale speciei creatoare avansată, așa cum pe Pământ îi credem azi strămoșii noștri - și nu sunt de fapt: subspeciile Cro-Magnon, Neanderthal, etc. 

Să facem o paranteză. Ne putem pune întrebarea legitimă: de ce Moșii s-au născut pe Pământ, de ce au corpuri umane dacă ei ajută planetele și biosistemele lor?... De ce nu sunt entități dimensionale, asemenea transcedentalilor?... Sunt mai multe considerente:
1. Oamenii ca specie sunt evoluanții cei mai avansați de pe planetele Soarelui, ADN-ul lor cuprinde totalitatea formelor de ADN ale tuturor speciilor pământene actuale. De aceea Biblia spune că Dumnezeu a lăsat oamenii stăpâni peste toate viețuitoarele Pământului – nu să le folosească cu cruzime cum s-a ajuns de mult timp, ci să le ajute cu iubire, lucru de care foarte puțini oameni sunt azi în stare. 
2. Pământul este unica planetă din generația locală de corzi galactice (corzi care vin din nucleul galaxiei, generatoare de condiții pentru sistemele stelare ale galaxiei), cu stelele și planetele lor, care găzduiește blocuri spirituale piramidale; mai sunt câteva planete în galaxie (nu foarte multe însă) care primesc la întrupare blocuri piramidale, dar foarte îndepărtate, cu o corporalitate specifică vibrației generației de corzi galactice cu stelele și planetatele lor. Moșii noștri au sarcini pentru sistemele stelare din vecinătate, până unde merg influențele energetice ale tuturor formelor de trăire și de ajutor oferit pentru derularea evoluțiilor locale. 
Pentru ca toate viețuitoarele Pământului să aibă o ușurare a vieții lor grele în această perioadă, s-au adus și stabilizat în mișcare continuă fluxuri energo-materiale spre Pământ: fluxuri noi, cu vibrație înaltă, pentru creșterea mai rapidă a vibrației medii planetare și astfel grăbirea timpului de schimbare a fluxurilor vechi cu fluxuri noi. Coordonatorul principal al evoluțiilor din galaxie a realizat această lucrare extrem de complexă, care a fost continuată de Moși la o putere mai mică decât a dânsului, dar fiind de un ajutor real pentru stabilitatea în continuare a lumii. Toată lumea din jurul Pământului a beneficiat de această lucrare, a trăit sub influența unei asemenea lucrări energo-materiale, indiferent dacă este vorba despre viețuitoare cu corp fizic de manifestare sau cu corp astral, sau eteric, sau spiritual. Chiar și grupurile de spirite care au avut, au și vor avea drum prin această parte a galaxiei, folosesc fluxuri combinate pentru corporalitatea lor (noi și vechi) și astfel au parte de alte trăiri interioare decât le au cele care trec prin locuri care nu beneficiază de acest aport: dar fiecare grup spiritual beneficiază exact de ceea ce le cere destinul propriu. 
Este foarte important ca astfel de înalți ajutători planetari să se fi întrupat alături de noi, făcând legătura între omenirea de ”ieri” și de ”azi”, având toată experiența, memoria și abilitatea de a circula între dimensiunea noastră structurală și celelalte dimensiuni structurale paralele cu a noastră, având ca strat de trăire în perioada cu vibrația cea mai joasă spațiile interdimensionale. Ei conlucrează permanent cu entitățile interdimensionale și dimensionale pentru toate cele ce se dovedesc necesare tuturor populațiilor spirituale întrupate în întreaga galaxie. 

Să revenim, cu o altă precizare: înainte de ultima glaciațiune, pe toate continentele trăiau ajutători planetari (secundari după evoluția lor): pădureni, munteni, insulari – extrem de pricepuți, care ofereau ajutor tuturor grupurilor spirituale evoluate (creatoare conștiente avansate, aflate în curs de universalizare), pe lângă sarcinile lor generale de ajutor pentru planetă și biosistemul ei. Și ei trăiau mult (și vor trăi când vor veni din nou vremurile viitoare), și ei erau de fapt atunci ”Moși” pentru populațiile rezidente, având destine de 3-4 ori și chiar mai mult uneori, comparativ cu rezidenții. Dacă considerăm că Moșii sunt cei care s-au născut însă special pentru a trece împreună cu toată planeta perioada cea mai grea pentru întreg biosistemul și, implicit, pentru toți oamenii, atunci să înțelegem că înafară de ei au mai fost oameni foarte avansați care nu s-au arătat niciodată în așezări, deși mulți au știut totuși de existența lor și au știut că vor fi alături de noi în toate vremurile. Sunt tot din categoria Moșilor (Vracilor, Bătrânilor, Patriarhilor – cum au fost denumiți de diferite popoare), care au avut aceleași sarcini ca și Moșii, dar care au conlucrat mult mai puțin cu oamenii. Aceștia au influențat mereu câmpurile cu vibrație foarte înaltă ale planetei, chiar și numai prin existența lor, prin viața lor, prin puterea lor radiantă. Puțini dintre ei au intrat în structurile de conducere ale popoarelor, ajutându-le din postura de guvernanți, conducători laici și religioși, pentru a da, pe de o parte, un exemplu de înaltă spiritualitate generațiilor viitoare, un exemplu de calitate umană și strategică deosebită, de conducători deosebiți, pentru că acele generații viitoare nu vor mai beneficia de conducători înalt-spiritualizați, ci vor trebui să facă alegeri care nu le vor fi de loc ușoare. Pe de altă parte, acești întrupați foarte rari în mijlocul oamenilor au organizat câteva mari evenimente pe toate continentele, care au creat o bază puternică de existență și o influență puternică pentru vremurile grele care aveau să vină. 
Pe teritoriile geților, Moșii îndrumați, coordonați de Zalmoxis au intrat parțial în viața politică a Daciei: doar o parte dintre ei, în timp ce alții ajutau din imediata lor apropiere; au coordonat împreună cu grupuri de Moși ai popoarelor centra-europene, mai precis din partea centrală a Imperiului Roman, acțiuni ample de desfășurare a unor forțe armate pe liniile estice și vestice ale Carpaților Orientali, pentru a limita ofensiva grupurilor migratoare în Dacia, în special în regiunile Transilvaniei și Carpaților din jur, regiuni care urmau să rămână – atât cât era posibil fără să se forțeze ceva și fără să se atragă atenția conducătorilor agresivi ai popoarelor din jur – deci care urmau să rămână purtătoarele de tradiții strămoșești ale populațiilor locale de sorginte moșească, transcedentală. Asemenea tradiții, neinfluențate de migratorii cu obișnuințele lor, aveau să rămâne un sprijin uriaș de cunoaștere până la creșterea suficientă a vibrației planetare pentru revenirea la manifestărilor umane tradiționale, străvechi: cu demnitate, bunătate, cumințenie umană, altruism și iubire de orice formă de viață universală. 
Moșii au trăit printre oameni, deși în marginea așezărilor umane, în grupuri mici, oferind exemplu de manifestări fizice tradiționale, inclusiv creație de înaltă calitate pentru oameni, și comportament iubitor, blând, perfect altruist între ei și față de întreaga natură. Micile lor așezări erau exemplul după care erau croite toate așezările din teritorii; pe toate continentele erau asemenea mici așezări, iar vibrația lor răspândea exemplul și fortifica câmpurile, creând astfel baza fluidică și fizică pentru oameni, pretutindeni. La rândul lor, Călătorii Moșilor au lucrat cu oamenii până la primele migrații, care s-au desfășurat mai devreme sau mai târziu, după destinele locurilor și popoarelor. După retragerea Moșilor, ei au intrat în așezările de pretutindeni sau au devenit meșteșugari itineranți, susținând activitățile oamenilor. 
Despre activitățile Moșilor, pe parcursul mileniilor am scris și voi mai scrie în continuare, începând cu activitățile periodice duse de o parte din ei în Peștera Ialomicioarei, o altă parte în vest în Peștera Polovragi și de-a lungul Carpaților Orientali sau în lăcașuri deschise în câmpiile și dealurile Transilvaniei. Și discutând despre viața noastră ajutată de dânșii astfel vom înțelege în detalii munca lor pentru ajutor oferit oamenilor în cele mai grele vremuri și condiții de trai...

miercuri, 4 decembrie 2019

01.VIAȚA MOȘILOR ȘI COPIILOR LOR DUPĂ ULTIMA GLACIAȚIUNE


I. IDEI PRINCIPALE
1. Înainte de ultima glaciațiune, cei pe care ulterior îi vom numi Moși (Bătrâni, Patriarhi) au participat la îndrumarea omenirii încă din timpul paznicilor din străvechimi. 
După ultima glaciațiune, Moșii și-au diminuat mult corporalitatea, prin voința lor proprie, oprindu-și parțial energizările unor straturi ale corporalității lor, pentru a naște copii cu o corporalitate restrânsă, adaptată vibrațiilor joase ale planetei. Astfel Moșii au născut oamenii noi, i-au îndrumat pe calea adaptării la noile condiții de mediu și la noua corporalitate, precum și la crearea noilor așezări umane, coordonându-i, ajutându-i și îndrumându-i și pe ei, și pe urmașii lor:
– condițiile de mediu noi se referă la dispariția plafonului cețos dinainte de glaciațiune și instalarea circuitului apei în natură;
– condițiile de corporalitate se referă la diminuarea straturilor corporale interioare ale corpurilor astral, mental și cauzal.
2. După nașterea copiilor cu corporalitate astfel adaptată noilor vremuri planetare, Moșii au revenit la energizările lor normale pentru corporalitatea și sarcinile lor personale: revenirea a avut loc tot prin voință proprie, prin utilizarea din nou a părții de radiație proprie cu vibrație foarte înaltă. 
În acea perioadă veche, folosirea întregii corporalități a avut caracteristici deosebite la diferiți întrupați, înafara Moșilor:
a. Călătorii, Învățătorii și Măiaștrii meseriilor din așezări au folosit în continuare atât cât au lăsat Moșii în corporalitatea lor, pentru realizarea tuturor sarcinilor lor; au pus bazele derulării vieții de așezare, cu sarcini personale, în calitate de ajutători, dar și de simpli locuitori după ce Moșii aveau să se retragă din lumea oamenilor, după începerea creșterii vibrației planetare.
b. Restul populațiilor umane (trăind laolaltă rezidenți, blocuri spirituale piramidale și ajutătorii galactici și secundari ai grupurilor piramidale) au diminuat treptat, de la un destin la altul, manifestările lor mentale și astrale, punând accent pe manifestările fizice și, treptat, lucrând la transpunerea în creație fizică a tuturor formelor de percepții mentale și astrale, vizuale și auditive mai ales. 

II. DETALII, DISCUȚII
Se pot urmări în plus studiile:
Despre Moși  
Despre Moși vom discuta încă și mai pe larg  în continuare, așadar să aducem aici, pe scurt, introductiv, câteva idei privind Moșii popoarelor.
Moșii sunt îndrumătorii spirituali actuali ai popoarelor de pretutindeni, și ei sunt oameni, dar sunt lucrători cu spiritualitatea cea mai înaltă de pe planetă: puterea lor energetică, știința, atitudinile, comportamentul lor obișnuit sunt mult mai înalte decât cele mai înalte manifestări de pe Pământ, dar ei își ajustează manifestările la necesitatea celor pe care îi ajută – pe Pământ toate viețuitoarele, fără deosebire. Chiar dacă sunt născuți pe Pământ, majoritatea lor sunt acum entități interdimensionale, locuind în majoritatea timpului vieții lor în spațiile interdimensionale. Iar corporalitatea lor este de tip uman, întrucât specia umană, cu privire la corporalitatea ei, are cele mai complexe structuri ale ADN și ARN de pe Pământ de la acest moment planetar; în alte etape ale planetei structura biosistemului era alta, iar specia dominantă la fel, era alta – spre exemplu, anterior oamenilor specia dominantă cu structurile cele mai complexe a fost specia saurienilor, dar în ultimele 500 milioane de ani (de la ultimul maxim vibrațional al planetei) spiritele umane au fost cele mai avansate spirite de pe planetă, cu o corporalitate care are ADN-ul cel mai complex. 
Moșii sunt la origine, așadar, oameni născuți înainte de penultima glaciațiune, care nu au decedat niciodată până în prezent, drept pentru care îi numim Moși sau Bătrâni; ei au o corporalitate specifică oamenilor din acea perioadă (mult mai dezvoltată), și au rămas cu acea corporalitate, superioară celei pe care oamenii o au azi. Să avem în vedere faptul că oamenii obișnuiți trăiau în trecut cca. 10-40.000 de ani (în funcție de evoluția fiecăruia, de puterile energetice de menținere în viața terestră) și faptul că anumiți ajutători (de felul celor care puteau, prin puterea lor, să circule între dimensiunile structurale paralele și spațiile interdimensionale în mod curent), puteau trăi până la 1-2 milioane de ani: viața Moșilor a cuprins toate vremurile dintre PENULTIMA glaciațiune și timpurile noastre și va ține în continuare încă un timp după creșterea suficientă a vibrației planetare pentru ca oamenii să ajungă la înțelegerea existenței lor și la o viață asemănătoare celei din care vor putea conlucra cu dânșii. În acest fel dânșii au putut să ofere un ajutor deosebit de extins și profund întregii planete, cu biosistemul ei întreg – fiecăruia în parte după cum sunt sarcinile generale de destin, cel mai profund cunoscute de dânșii în toate timpurile. Dânșii au participat la îndrumarea omenirii încă din timpul paznicilor din străvechimi, dânșii au născut oamenii noi după ultima glaciațiune, i-au îndrumat pe calea adaptării la noua corporalitate și să lucreze la crearea noilor așezări umane, coordonându-i, ajutându-i și îndrumându-i și pe ei, și pe urmașii lor.
Desigur, la început nimeni nu-i numea Moși, sau Bătrâni, sau Patriarhi, sau Vraci – numiri contemporane nouă; cu timpul însă s-au împământenit astfel de denumiri, căci ei trăiesc neîntrerupt, ajutându-ne oriunde ar fi. 
Așadar să reținem: 
1. Moșii sunt spirite foarte avansate în evoluțiile lor personale, cu o putere energetică radiantă foarte dezvoltată și o experiență de asemenea foarte avansată de folosire a acestei puteri energetice, indiferent de corporalitatea pe care o au, indiferent de starea generală a vibrației planetei pe care s-au întrupat (vibrația zonală mai precis, mai corect). Prin puterea energetică înaltă și experiența uriașă de a o folosi, își pot modela, de la o clipă la alta, radiația totală prin voința lor și astfel pot să desfășoare lucrări de mare amploare și profunzime, lucrări generale și lucrări punctuale, indiferent de modul general de manifestare a celor ajutați: adică putând realiza lucrări fizice într-o clipă în etapa mentală a omenirii și lucrări tot atât de rapide, de exemplu lucrări de numai o clipă de activitate mentală în etapa fizică a omenirii (pentru a nu dezechilibra circulațiile energo-materiale locale). 
2. Ei au o corporalitate deosebită: și ca structură complexă a straturilor corpurilor fluidice, și ca rezistență la modificările puternice și rapide, necesare lucrărilor lor, expuse mai sus. În etapa dinainte de ultima glaciațiune, corporalitatea cu care s-au născut ei atunci a fost sub parametrii corporalității generale a restului oamenilor din acele vremuri – și ca înălțime (2-2,5 m înălțime comparativ cu 3-3,5 m înălțimea oamenilor din ultima parte a epocii mentale, chiar dacă înălțimea inițială a oamenilor a fost de 4-maxim 5 m înălțime (azi pot fi descoperite schelete cu înălțimi mai mari, între 7-10m lungime, dar ele aparțin unor subspecii ale speciei umane). Dar puterea radiantă și de câmp al corpurilor Moșilor în epoca nașterii lor a fost atunci tot atât de puternică ca și a celorlalți ajutători planetari (așadar mai mare decât a oamenilor din jurul lor, ajutați de dânșii). 
Era vorba despre o corporalitate care a putut să determine efectuarea tuturor lucrărilor mentale în timpul paznicilor, ajutând astfel oamenii să se adapteze la modul de viață fizic, ca atitudine și comportamnet. Modul fizic în acel moment numai ei, Moșii, îl foloseau, deși foarte rar (chiar nici paznicii la acel moment nu foloseau forțale fizice, care aveau puterea mentală cea mai mare de pe planetă în timpul lor, înafară de coordonatorii evoluțiilor). Așa cum am punctat mai sus, numai ei puteau atunci să efectueze lucrări fizice scurte și rapide: creație materială cu materii fizice, deplasare prin atingerea pământului și apelor (scăldare efectivă), comunicare punctiformă prin sunete emise de corpul fizic, hrănirea corpului fizic mai complexă decât cea obișnuită în acele timpuri și cu transmitere mentală a tuturor derivatelor din exemple scurte și rapide, oferite oamenilor pentru reamintire din experiență personală și adaptare la realitatea Pământului. Oamenii preluau exemplul lor și îl transpuneau în realizare mentală, fiind necesară doar reamintirea și ordonarea mentală a procedeelor prin creație mentală (încă nu fizică), urmărind însă toate derivatele care puteau rezulta din cele exemplificate de Moși. 
În etapa ulterioară ultimei glaciațiuni, corporalitatea Moșilor s-a diminuat încă și mai mult, în perioada în care ei și-au oprit parțial energizările unor straturi ale corporalității lor, pentru a naște copii cu o corporalitate adaptată vibrațiilor joase ale planetei din acel moment, precum și vieții preponderent fizice care avea să se desfășoare în continuare pentru a perioadă de timp destul de lungă. Întrupații noi, primii copii ai Moșilor după glaciațiune, trăind în astfel de condiții, și-au diminuat în continuare și mai mult corporalitatea astfel moștenită de la Moși, pentru a se obișnui cu folosirea percepțiilor și acțiunilor fizice, și doar în completare au folosit capacitățile proprii multisenzoriale. 
După nașterea copiilor cu corporalitate astfel adaptată noilor vremuri planetare, conform noilor sarcini ale destinelor umane, Moșii au revenit la energizările lor normale pentru corporalitatea și sarcinile lor personale: revenirea a avut loc prin voință proprie, prin utilizarea din nou a părții de radiație proprie cu vibrație foarte înaltă, care au dezvoltat din nou toate straturile corporalității lor; dar folosirea într-un anume fel a radiației nu a dispus și creșterea în înălțime corespunzător celei dinainte de ultima glaciațiune. Căci oamenii vor avea nevoie de o corporalitate densă în viitor pentru dematerializarea creațiilor fizice actuale ale societății fizice și împământarea tuturor materiilor pentru regenerarea viitoare a planetei; iar Moșii vor coordona toate activitățile de acest fel ale omenirii. 
Să revenim la cele discutate despre nașterea primilor copii ai Moșilor după glaciațiune. În acea perioadă veche, folosirile întregii corporalități au avut caracteristici deosebite la diferiți întrupați, înafara Moșilor:
1. Călătorii, Învățătorii și Măiaștrii meseriilor din așezări – ajutători planetari care, după evoluțiile lor personale erau ajutători secundari planetari – au folosit în continuare atât cât au lăsat Moșii în corporalitatea lor, căci ei au fost primii născuți (primii întrupați) din populațiile omenești după glaciațiune, ei fiind aceia care au născut mai departe prima generație născută din oameni, restul venind în noua lume treptat, generație după generație. În toată copilăria, adolescența și prima parte a maturității lor, au primit de la părinții-Moși toate îndrumările de care aveau nevoie oamenii, pentru a le transmite la rândul lor generațiilor următoare. În plus, ei au ajutat alături de Moși în același timp și întreaga planetă, cu întreg biosistemul ei. După retragerea, și apoi plecarea Moșilor din societățile umane, Călătorii, Învățătorii și Măiaștrii au rămas ori în marginea așezărilor umane sub formă de sihaștri (cu sau fără păstrarea relațiilor cu Moșii retrași anterior), sau au devenit reprezentanți ai meseriilor itinerante (mergând pe rând prin așezări și oferind sprijin, îndrumare, coordonare în meseriile lor), sau au rămas în mijlocul așezărilor, făcând de acolo legăturile cu sihaștrii;
2. Restul populațiilor umane (trăind laolaltă rezidenți, blocuri spirituale piramidale și ajutătorii galactici și secundari ai grupurilor piramidale) au diminuat treptat, de la un destin la altul, manifestările lor mentale și astrale, punând accent pe manifestările fizice și treptat lucrând la transpunerea în creație fizică a tuturor formelor de percepții – mai ales vizuale și auditive – pe care le avuseseră până atunci cu senzorii corpului mental și astral. Astfel s-au creat cele cunoscute de noi azi sub denumirea de: pictură, sculptură, decorațiuni interioare și exterioare casei, instrumente muzicale, elemente de arhitectură cu folosirea arcelor, turnurilor, pasarelelor, podurilor, folosirea scrierii și cititului, domesticirea animalelor, prelucrarea minereurilor, lemnului, oaselor, fibrelor textile. Toate au fost transpuse în creație fizică pentru derularea vieții curente pe de o parte, iar pe de altă parte pentru păstrarea amintirilor din viețile anterioare, pentru ușurarea revenirii la viața mental-astrală în perioada de creștere a vibrației planetare. 
Acestea au fost liniile curente de lucru, de sarcină, avute în vedere pentru o perioadă de mai multe milenii, și care au fost coordonate de Moși. Copiii lor au primit în continuare îndrumări care au avut în vedere ajutorul pe care urmau să-l ofere generațiile următoare de întrupați, pe care copiii îi cunoșteau în totalitate: căci aceștia au fost în viețile lor anterioare paznici în străvechimi. Aveau toată experiența necesară coordonării trecerii trăirilor umane de la manifestările mental-astrale la manifestări fizice, cu tot ceea ce oamenii de pretutindeni au avut de adaptat din experiența lor anterioară la realitățile Pământului, mai precis ce au avut de corectat în funcție de densitatea atmosferei, materiilor pământene fizice și fluidice, biosistemului planetar, fenomenologiei atmosferice, tectonice, energetice, vibraționale, propagarea energiilor, vibrațiilor, sunetelor și luminii în mediile planetare de orice stare de agregare. 
Acești copii ai Moșilor aveau să trăiască o durată medie de viață – după puterea lor energetică, mai mare decât durata evoluanților primari din așezări: în medie cca. 500 ani, în timp ce primarii și ajutătorii lor direcți, întrupați în mijlocul lor (în familiile lor) au avut vieți de cca. 200-250 ani în acele vremuri de început. Așadar acești primi copii ai Moșilor au devenit, în viețile lor imediat următoare, Călătorii, Învățătorii și Măiaștrii Moșilor, și împreună cu copiii lor au întemeiat și au dezvoltat noi așezări înafara primelor așezări (ale Moșilor): au fost astfel întemeietori și dezvoltatori ai noilor așezări umane, care au format primele societăți dezvoltate pe baze fizice, în noile condiții de mediu planetar și corporalitate adaptată acestui mediu și sarcinilor lor de destin. 
Pentru cunoașterea noastră generală, să reținem faptul că, dacă nu ar fi venit pe Pământ blocurile spirituale piramidale   (care azi formează aproape 70-80% din populația umană), planeta întreagă și întreg biosistemul ei ar fi avut o viață cu totul asemănătoare celei echilibrate pe care o descriem acum, de la început până la sfârșit, fără excesele care au început prin mileniul al III-lea î.H. din partea blocurilor spirituale piramidale, mai ales a acelor blocuri care au venit pentru prima oară în călătorii regresive (adică din evoluții în vibrații înalte – într-un loc cu vibrații joase) și mai ales când vibrația planetară atinge minimul ei. Adică totul fiind echilibrat – planetă și biosistem, cu creatori cu tot – așa cum au fost și sunt alte planete în această galaxie (și, în general în această subzonă a universului, în orice subzonă a acestei zone) care adăpostesc populații spirituale creatoare avansate, aflate în curs de universalizare: acestea din urmă fiind în evoluții tipice, normale, în timp ce noi, cu blocuri piramidale pe Pământ, trăim o evoluție rară, atipică – dar absolut necesară pentru evoluțiile noastre. 
De altfel întreaga față a planetei ar fi fost alta, cu mai puține continente, cu un biosistem mai puțin numeros și cu viețuitoare echilibrat întrupate între blânde și agresive (cu subspecii mai puține), iar populațiile spirituale de tip uman ar fi avut o singură rasă, pe singurul continent al planetei, fără să se confrunte cu agresiuni din partea biosistemului, ci doar cu mișcările frecvente ale planetei, cu condiții de climă schimbătoare, în funcție de care oamenii și-ar adapta mereu creațiile, deplasările, comunicările, hrana și protecțiile, accentul fiind pus întotdeauna pe creație materială și atitudini, comportamente conlucrative. O astfel de lume o numim tipică, obișnuită, progresivă, desfășurată sub îndrumarea complexă și corectă a conducătorilor cu o experiență uriașă, cu o iubire infinită, de la care toată lumea învață mereu, după cum curg vremurile și destinele. 
Comparativ cu aceasta, lumea formată în prezent prin contribuția majoritară a acestor blocuri spirituale piramidale este o lume atipică, care necesită multe schimbări planetare, așa cum am menționat mai sus, dar chiar specia creatoare pe întreaga perioadă a staționării pe planetă trăiește prin conștiința proprie indiferent de condițiile de trai, care nu sunt ușoare, dar și spiritele, venite din evoluții avansate, au o putere suficientă pentru a se orienta și trăi în asemenea condiții. Sarcinile sunt diferite și azi nu înțelegem acest lucru prea ușor: întrupații au sarcini personale de trăire, diferite de la un grup la altul, îndreptate către cunoașterea de sine, cunoașterea modului propriu de manifestare în condiții limită de multe ori, indiferent de vibrația planetară și conjunctura spirituală complexă în care trăiesc. Să ne cunoaștem limitele după câtă evoluție avem fiecare, să ne ajutăm cât putem mai mult și mai bine, să învingem prin a ne strădui să trăim după cele mai înalte standarde pe care ni le amintim – sunt numai câteva dintre aceste sarcini. Dar sunt de cele mai multe ori uitate, deși azi suntem în perioada în care ne revin treptat amintirile și ne străduim să ne corectăm greșelile. Un ajutor deosebit, pe care ne-am bazat când am venit pe Pământ, ne-a venit din partea tuturor ajutătorilor înainte de ultima glaciațiune, pentru cunoașteri și întăriri spirituale din care să rămânem cu intuiții cât mai bune, mai profunde. Iar după ultima glaciațiune, toate spiritele umane au trăit cel puțin o viață în așezările coordonate de Moși, așa cum am văzut în studiile anterioare și vom mai vedea în continuare: tocmai pentru consolidarea celor mai progresive atitudini, comportamente, pentru realizarea creațiilor la standardele cele mai înalte de calitate.
Să revenim. 
Copiii din noua epocă, cu noua corporalitate, au trăit prima lor viață, în această calitate, foarte lungă, mult mai lungă decât a generațiilor ce vor veni – fiind odihniți și perfect cunoscători ai tuturor celor care trebuiau realizate într-o perioadă relativ scurtă de timp. Căci nu mai aveau la dispoziție vieți foarte lungi, nici măcar cât cele mai scurte din perioada dinainte de ultima glaciațiune. De aceea aceste prime destine fizice s-au derulat o lungă perioadă de timp în locurile unde au trăit și Moșii-părinți ai lor, acolo unde au stat cu toții până ce s-au uscat pământurile și a avut loc formarea regulată a albiilor râurilor, pârâurilor și fluviilor – pentru a se constitui apoi noile așezări pe soluri solide, sănătoase, uscate, curate și cu biosistemul perfect dezvoltat. În această perioadă s-au pus bazele derulării vieții cu sarcinile lor personale, în calitate de ajutători, dar și de simpli locuitori după ce Moșii aveau să se retragă din lumea oamenilor, după schimbarea sensului de curgere a vibrației planetare. În acest fel viața copiilor Moșilor cuprindea învățături pentru toate perioadele care aveau să vină. S-au pus bazele formelor de ajutor care se va oferi oamenilor de către Moși, prin prezența lor și prin cea a trimișilor lor – Călătorii, Învățătorii și Măiaștrii. S-au pus bazele transpunerii în manifestări fizice a tuturor felurilor de percepții și manifestări care în trecut făceau parte din percepțiile și manifestările mentale și astrale. S-au creat astfel: arte, științe fizice, modalități de creație care să conducă la complexitatea celor pe care le cunoaștem azi, toții copiii Moșilor având dinainte dimensiunea corectă a acestora, mental și astral, dar toate fiind întărite prin percepțiile și manifestările fizice. 
În ultima perioadă a epocii mentale, oamenii își întăriseră planificările mentale și astrale pentru etapa de după glaciațiune, urmând să le pună în practică fizică sub îndrumarea Moșilor, rând pe rând, prin manifestări fizice. Simțirile fizice au format o manieră de consolidare a tuturor celor necesare de știut și aplicat, cu care lumea spirituală să rămână după plecarea de pe Pământ. Practic după ultima glaciațiune mai multe milenii oamenii au trăit după specificul tipic, echilibrat, iubitor și înțelegător, dar pregătindu-se intens pentru societățile atipice care aveau să se dezvolte la un moment dat, după primele migrații, pentru a face față chiar propriilor lor negativități. Dacă nu ar fi fost această învățătură puternică, vremurile noastre ar fi fost mult, mult mai rele, grele decât le cunoaștem acum...