Am exagerat oare când am scris că sistemul nostru corporal este pasul nostru către eternitate?..
Eternitatea – ca lume din care venim şi lumea către care ne îndreptăm?..
Facem parte integrantă, profund, total, din armoniile universului.
Numai aşa le învăţăm… Învăţăm să ne integrăm în inima lor, să le protejăm, să le adâncim, oriunde ne-am afla, în orice loc din orice univers. Iar arhetipalitatea sistemului nostru corporal ne ajută din plin.
Cu adevărat, aşa şi este: sistemul nostru corporal este pasul nostru către eternitate. Căci venim din eternitate şi mergem în eternitate.
Şi ar trebui să înţelegem bine acest lucru. Sistemul nostru corporal este parte a armoniilor planetare, şi ele parte a armoniilor galactice, subzonale şi zonale ale universului, legate toate pentru a oferi o existenţă unitară întregului univers. Şi universul, la rândul său, ca parte integrantă a Centrului de evoluţie. Nimic nu este separat de nimic, nimic nu este altceva decât o armonie deosebită în inima unei armonii universale. Totul este în acelaşi timp centru şi periferie, totul se lasă pe sine deoparte pentru a da întâietate celorlalţi… Noi suntem cei care îi numim pe coordonatorii noştri Centrali, în timp ce secundarii se pun pe ei înşişi pe al doilea plan întotdeauna, în relaţiile lor cu primarii: Primii care trebuiesc ajutaţi. Noi ne numim primari şi descoperind că unii dintre noi suntem secundari, ne dăm cu jenă la o parte pentru a da întâietate adevăraţilor Primari, căci ei sunt cei care fac primii lor paşi în lumea creată: în primul rând pentru ei… Împletim totul pentru a ne cunoaşte… dar nu întâietatea, ci APLECAREA către ajutor, cu demnitate, bunătate, bucurie: cu omenie. Şi învăţăm unii de la alţii să ne dezvoltăm pe toate căile.
Entităţile dimensionale transcedentale care au creat omul, omenirea: sistemele corporale ale spiritelor care aveau să formeze omenirea timp de milioane şi milioane de ani (atunci, din perspectiva străvechilor), au creat şi arhetipalitatea unor structuri cu rol-cheie în evoluţiile pe care ei le cunoşteau cel mai bine, şi au pornit dezvoltarea elementelor arhetipale chiar din primele lor folosiri.
(Se poate studia la adresa:
http://www.bucuria-cunoasterii.ro/category/studii-istorice/yuka/1-yuka/)
Tot ele au oferit şi învăţăturile de folosire a corpurilor, de întreţinere a drumului pentru menţinerea în condiţiile de dezvoltare a elementelor arhetipale. Au continuat activităţile omeneşti împreună cu primii întrupaţi din acele vremuri străvechi, astfel încât acele spirite să ducă mai departe învăţătura, folosind deopotrivă:
– forţele spirituale totale, care puteau fi folosite în acele condiţii, pe Pământ, în calitate de creatori conştienţi înaintaţi;
– armoniile cosmice şi planetare ale fiecărui moment al vieţii pământene.
Toate împletite aveau să ofere o dezvoltare optimă a fiecărui moment de trăire a oamenilor în acest punct al universului.
Nu există arhetipalitate fără a ţine cont de armoniile planetare. Acei oameni care nu acceptă acest lucru nu au nici o vină, căci abia acum învaţă acest lucru: sunt spirite înaintate, care vin din locuri în care toate acestea sunt implicite celor pe care le urmăresc: ei doar trebuie să găsească un punct, un element anume, cutreierând galaxiile, subzonele pentru a-şi completa învăţăturile. Corpurile lor de acolo nu sunt arhetipale, căci arhetipalitatea este specifică, în felul ei, doar acestei zone a universului, a începuturilor evoluţiilor. Doar aici există acest fel de împletire a folosirii armoniilor planetare şi stelare: căci mai ales complexitatea unei planete din această zonă cuprinde spirite care fac primii lor paşi în evoluţii, care au nevoie să se obişnuiască treptat cu elemente complexe. Sunt vegetalele şi animalele cunoscute de noi, parte a unui biosistem zonal însă mult mai complex. La început trăiesc fără să conştientizeze complexitatea lumii înconjurătoare, apoi treptat intră în cunoaşterea lor. Pot să se obişnuiască fluid, fără sincope, dezorientări, căci arhetipalitatea corpurilor lor ţine cont de armoniile planetare: este parte, aşa cum spuneam, a acestor armonii planetare, parte a întregului complex universal spiritual. Se cuprinde şi se integrează perfect, ajutând astfel evoluţiile spiritelor.
Atunci când întrupaţii se obişnuiesc cu trăiri complexe, cu cunoaşteri complexe, evoluţiile nu le mai oferă corpuri arhetipale. Întrupaţii circulă de la o planetă la alta ştiind bine că pot face tot ceea ce le trebuie fără un astfel de ajutor. Dar până acolo toate trebuie învăţate pas cu pas. Iar revenirile lor pe locurile fostelor lor evoluţii le vor aduce şi le vor adânci cunoaşterea conştientă a folosirii particularităţilor fiecărui punct al universului. Orice spirit învaţă astfel să se manifeste după particularităţile, specificităţile fiecărui punct al universului, în parte.
Cum funcţionează arhetipalitatea sistemului nostru corporal?
Corpurile din sistemul nostru corporal acţionează simultan şi armonios, oferindu-ne o simţire globală care ne ajută în derularea fiecărui moment al vieţii noastre. Ne-am obişnuit atât de bine cu o astfel de simţire, încât, de regulă, nu mai putem deosebi ce vine din partea fiecărui corp în parte. Şi totuşi, treptat, ajutaţi din toate punctele de vedere, ajutaţi şi de ceea ce numim principiul arhetipal, activ, foarte activ permanent de-a lungul istoriei omenirii (a fiecărei specii de vieţuitoare în parte, de fapt) începem să percepem din nou multe lucruri, de mult uitate: perceperea fluxurilor energo-materiale, călătorii astrale, cunoaşterea vieţilor anterioare, înţelegerea folosirii fiecărei forţe spirituale în parte şi a tuturor la un loc.
Un sistem cu structuri arhetipale (pe scurt: sistem arhetipal) se dezvoltă sub acţiunea variaţiei vibraţiei zonale – aşa cum am mai scris – şi sub acţiunea folosirii forţelor spirituale: în cazul oamenilor – ca o acţiune care poate fi:
– conştientă, când vibraţia planetară este înaltă, chiar dacă ea este în scădere, aşa cum s-au petrecut evenimentele înainte de ultima glaciaţiune;
– care se dezvoltă de la intuitiv la conştient, când vibraţia planetară este în creştere, după atingerea unui punct minim planetar. O astfel de dezvoltare se petrece sub presiunea intuiţiilor sau a cunoaşterilor recuperate din memorii, însă tot sub acţiunea creşterii vibraţiilor zonale. Învăţăturile primite de la ajutătorii planetari, comportamentul înălţător conştient căutat şi aplicat, creează o sferă de acţiune ea însăşi înălţătoare, pentru căutători şi pentru întreaga lume din jurul lor.
Nu numai variaţia vibraţiei planetare ajută manifestarea elementelor arhetipale. Dacă discutăm concret despre perioada în care trăim acum (vom discuta pe larg şi despre cele care se petrec la diminuarea progresivă a vibraţiei planetare) trebuie să avem în vedere încă un element pe care l-am mai discutat pe parcursul studiilor: nu numai creşterea vibraţiei generale a mediului planetar, ci şi creşterea volumului de fluxuri din câmpurile foarte înalte, la înnoirea fluxurilor din zonă. Acest fapt concret conduce la activarea specială a corpurilor superioare, care întăresc vibraţia corporală a tuturor întrupaţilor – a tuturor, nu numai a celor care au în compunerea sistemului lor corporal corpuri spirituale proprii.
Astfel, treptat, dar repede totuşi, forma sistemului nostru corporal se modifică: din forma ovoidală el devine sferic, dezvoltându-se pe două căi:
– dezvoltarea canalelor care vehiculează fluxuri de vibraţie înaltă, ceea ce facilitează o curgere mult mai fluidă în corpuri, deblocarea interstiţiilor, eliminarea treptată a fluxurilor vechi, de vibraţie mai joasă, acumulate în mod natural în perioadele anterioare. Este de fapt moştenirea noastră naturală, oferită pentru a învăţa să facem diferenţa între cele anterioare şi cele pe care le trăim şi care se modifică în continuare. Totul este astfel dăruit pentru a-i înţelege astfel pe cei dinaintea noastră – pentru a nu-i mai judeca, chiar dacă ne este greu să-i înţelegem fără a-i aproba şi fără a folosi aceleaşi moduri de manifestare ca şi ei. Ei au avut nevoie de trăirea aceea, noi avem nevoie doar de a-i înţelege.
Şi vom înţelege treptat. Este o moştenire energo-materială pe care o putem elimina chiar şi mai repede, prin intermediul căutării conştiente a ridicării vibraţiei noastre, a ridicării nivelului nostru spiritual permanent, prin acţiunile noastre, prin ajutorul total dezinteresat pe care îl putem oferi semenilor noştri pentru înălţarea lor spirituală, în egală măsură;
– dezvoltarea plexurilor: a turbioanelor interioare, unirea lor cu alte subplexuri vecine, care la rândul lor se pot uni cu alte canale alăturate.
Totul este o acţiune arhetipală. Dacă nu am avea nevoie de astfel de dezvoltări, corpurile noastre ar fi echipate corespunzător altor feluri de evoluţii. Ceea ce înseamnă că, fără astfel de dezvoltări arhetipale, evoluţiile nu ar stagna de loc, ci ar avea doar o altă formă de înaintare.
DEZVOLTAREA ELEMENTELOR ARHETIPALE ALE SISTEMULUI CORPORAL UMAN
Dezvoltarea sistemului corporal uman arhetipal, sub influenţa creşterii vibraţiei medii zonale
Dezvoltarea de acest fel are loc mult mai vizibil în părţile sistemului corporal în care plexurile sunt aliniate pe aceeaşi direcţie (expresia „pahar în pahar” este bună). Însă se poate crea o confuzie aici: impresia că are loc o simplă rotunjire şi astfel transformare în sferic, prin dezvoltarea plexului unitar central (format din plexurile din dreptul diafragmei) cu corespondentul său din spate.
De fapt are loc o dezvoltare în egală măsură a tuturor plexurilor, a sub-plexurilor şi canalelor, inclusiv cele aflate deasupra capului (care formează plexul unitar al coroanei) şi cele aflate între picioare (plexul unitar al rădăcinii) – şi ele fiind „pahar în pahar”.
Deja mulţi, foarte mulţi oameni sunt azi „sfere de lumină”, iar procesul – chiar dacă este acum în proporţie de masă – a început de mult: nu numai în cazul sfinţilor şi al iniţiaţilor, al celor care au ştiut permanent că au puterea să se preocupe în mod conştient de susţinerea energetică proprie, în fel şi chip, de-a lungul timpului.
De asemenea este vremea în care vom conştientiza din ce în ce mai bine cum se poate percepe cu claritate culoarea netă, distinctă, a corpurilor spirituale:
– argintie: culoarea fiind de fapt un cumul de culori de vibraţie foarte înaltă;
– aurie: cumul de culori de vibraţie încă şi mai înaltă decât cea argintie.
Este bine să ştim că plexurile care se deschid la nivelul capului sunt cel care vehiculează astfel de energii, iar cei care percep rotiţe de lumină în dreptul urechilor (cu privirea periferică) să nu creadă că au cancer la cap şi astfel imagini părelnice. Dimpotrivă, ele sunt reale şi ajută la întărirea şi înmulţirea capacităţilor noastre cerebrale, pe lângă întărirea corpurilor fluidice în aceeaşi parte – cea superioară.
Mai este ceva de reţinut aici: nu este o culoare superioară celeilalte, ci fiecare în parte ajută un anumit set de sarcini. Toate sarcinile ni le-am asumat înainte de intrarea în destin, astfel încât este impropriu să se spună că, prin eforturi proprii, s-a înălţat un om de la argintiu la auriu. Dar pe timpul vieţii se pot activa, arhetipal, structuri care vehiculează energii argintii şi energii aurii, pe care le putem percepe în funcţie de derularea sarcinilor care sunt pe rol. Fiecare om îşi va conştientiza sarcinile pe care le are de realizat, precum şi energiile superioare care îl vor ajuta în derulări. Ele îl vor ajuta să ajungă la înţelegeri profunde şi, împreună cu astfel de înţelegeri, va extinde sfera ajutorului pe care îl are de oferit celor din jur, ale căror eforturi se vor reuni cu cele ale ajutătorului.
De asemenea, înţelegerile consolidate vor ajuta la întărirea forţei cu care el se va opune influenţelor celor care nu se pot alinia încă demnităţii, compasiunii, ajutorului dezinteresat, corectitudinii – iubirii necondiţionate.