Este un subiect vast, din care vreau sa punctez doar cateva idei acum, urmand sa le dezvoltam in viitor in functie de alte studii si analize ale realitatii cu care ne confruntam.
Discutam in articolul precedent (http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/2008/10/testoasa-si-iepurele.html) despre faptul ca ADN-ul nostru are secvente care faciliteaza procesarea energiilor si materiilor in functie de necesitati spirituale (sa le numim sarcini de destin). Am primit o informatie care se refera la faptul ca s-a descoperit ca exista gene „inchise” si gene „deschise”.
Sa dezvolt un pic acest subiect.
Genele deschise si inchise… Este un subiect pe care l-am studiat indelung, dar cu alte cuvinte: influenta complexului vital planetar asupra mostenirii genetice si, toate la un loc – asupra comportamentului uman. Avem așadar doua componente de baza: mostenirea genetica si acel complex vital-planetar, care ar fi compus, in linii mari, din impulsurile exterioare pe care le primim in fiecare moment al existentei noastre: vibratia mediului, radiatiile cosmice, blocul (fluxurile) energiilor si materiilor care circula in acest loc din univers, in care ne-am nascut si trăim, biosistemul planetar (totalitatea vietuitoarelor de pe planeta) – precum si efectele impletirii tuturor acestora la un loc. Sa adaugam societatea umana in general si in particular, pornind chiar de la viata intrauterina – o societate de contact direct: familie, apoi: scoala, serviciu, diverse contacte, vecinatati.
Pe langa cele de mai sus, ne confruntam cu impulsurile interioare: obisnuintele spirituale proprii – experienta totala spirituala anterioara (evolutia noastra anterioara), cu toate cele aplicate traind efectiv in societatea in care ne nastem. Avem astfel consolidata o parte din experienta anterioara si cunoastem lucruri noi, pe care le vom consolida acum. Formand astfel, pe acelasi principiu (in linii mari) deschideri pentru manifestari vechi si noi, in continuare.
In acest context apare notiunea de destin. Dupa parerea mea, destinul nu trebuie privit in mod fatalist: nu cuprinde un program fix de trairi, ci o suma de conditii exterioare care determina anumite decizii si aplicatii + comportamentul in conditiile deciziilor pe care le luam. El porneste de la premiza genelor deschise – adica acel complex genetic activat anterior pe linie genetica, in functie de conditiile de trai ale generatiilor anterioare: liniile genetice ale parintilor care se unesc in existenta urmasului lor. Genele ofera conditii, deschid conditii, noi le folosim in mediul in care ne nastem, influentand la randul nostru prin tot ceea ce trăim individual – restul mediului noastru de viața.
Asadar nu ne programeaza nimeni – in sensul strict al cuvantului – pentru a deveni marionete ale unor dorinte exterioare (ale altor entitati, fie ele chiar atotcunoscatoare). In schimb sunt de acord intrutotul ca evolutiile noastre sunt coordonate, protejate, cuprinzand invataturi complexe. Iar coordonatorii evolutiilor noastre (formand acest complex spiritual pe care il numim pe scurt: Dumnezeu) stiu foarte bine acest lucru: cat de periculos poate fi chiar pentru ele impunerea evolutiilor – si nu determinarea intelegerii drumului de parcurs. Numai prin astfel de intelegeri, din ce in ce mai profunde, dublate de o permanenta libertate, spiritele pe care ei le coordoneaza se dezvolta armonios si devin treptat la fel cu cei care le-au fost invatatori din eternitate. Mergand cu totii, in continuare, in eternitate…
Suntem ajutati permanent sa folosim intregul complex planetar spre trairea personala echilibrata, in mijlocul intregii vieti care se desfasoara in acelasi timp cu noi, pe planeta. Credinta si libertatea, pe care le constientizam la un moment dat al evolutiei noastre, ne formeaza acea cale de cumintenie, care ne ajuta sa folosim echilibrat resursele celor doua feluri de cai care se intersecteaza in fiinta noastra: mostenirea genetica si universul radiant in mjilocul caruia trăim. Ne putem croi astfel un drum constructiv si echilibrat, folosindu-ne in acelasi timp si de indrumarile de intrupare pe care le primim, in locuri si timpuri care pot favoriza dezvoltarea fortelor pe care le avem. Fortele spirituale capatate pe un astfel de drum le vom folosi in continuare pentru adaptarea experientei noastre la orice fel de conditii de trai putem intalni, intr-o lume in care spiritul uman este deja un creator constient inaintat.
Genele „deschise” sunt posibilitati de adaptare a materialului genetic pe care il avem la dispozitie la conditiile de mediu in care trăim. Sunt, in majoritatea lor, structuri arhetipale, adica structuri purtatoare de posibilitati de modelare, in functie de trairile pe care le avem. De aceea ni se spune permanent ca avem posibilitati de schimbare a manifestarilor noastre, fara sa ne limitam la cele pe care le mostenim – fie ele trupesti sau de comportament.
Multi oameni se opresc in mod fatalist la acceptarea: asta este structura genetica (asta a facut mama si/sau tata) asta fac si eu. Si, de multe ori, chiar informatiile cu caracter stiintific sunt interpretate in mod asemanator: exista gena geloziei, etc., alte gene pentru alte comportamente care limiteaza libertatea proprie si altora din jur, inseamna ca „se explica” si n-ai ce-i face…
Si totusi, genele deschise, care pot sa se remodeleze in continuare – sau macar sa se autointretina prin comportamentul uman – isi pot limita functionarea in conditiile in care constient, si cu vointa multa, ne limitam comportamentul excesiv. Materialul genetic ne ajuta, nu ne limiteaza evolutiile. Genele „inchise” de fapt nu sunt „inchise” propriu zis… Ele sunt „deschise”, insa sunt mai putin activate, se afla intr-o stare latenta de grade diferite de inaintare (vezi dispunerea foilor de ceapa in sectiune longitudinala, de la radacina la codita).
Sigur ca nu sunt numai astfel de conditii care tin de vointa noastra. Istoria zbuciumata a umanitatii ne arata cum, generatii de-a randul, majoritatea grupurilor sociale nu au avut conditii de dezvoltare armonioasa a tuturor posibilitatilor umane. Si cunoastem azi o diversitate dureroasa de obstructii sociale: viata grea (impuneri prin insclavagire, frig, lipsa de desfasurare a capacitatilor creative – ceea ce este deosebit de important pentru om), normalitatea energetica a timpului (mediul planetar-cosmic de vibratie joasa din vremurile imediat-anterioare) care determina comportamente agresive, de supravietuire cu orice pret.
Nu pacate primordiale, așadar, ne marcheaza obsesiv viața, necesitand mereu pocainte neintelese – dar acceptate in lipsa de cunoastere. Religia are insa partea sa deosebit de instructiva prin normele spirituale pe care ni le pune la dispozitie, iar acest lucru trebuie recunoscut, in echilibru cu iertarea generatiilor anterioare de stapani, laici si religiosi deopotriva: care nu au stiut sa indrume popoarele in fruntea carora s-au plasat, prin motivatii care si-au pierdut suportul spiritual cu multe milenii in urma.
Dar genele pot fi aparent „inchise” – asa le primim prin mostenire parentala, nedezvoltate de fapt – insa energetica momentului favorizeaza deschiderea lor, chiar intr-o secunda. Si chiar daca efectele vor apare cu intarziere.
Alte gene sunt in stare latenta tocmai pentru a usura activitatea celor deja deschise, precum si a celor care se pot deschide rapid, formand consolidarea, intarirea lor. Restul genelor inchise nu inseamna ca ele nu activeaza undeva, dar activarea aceasta nu are un caracter predominant. Nici genele accidental activate nu sunt predominante, insa ele pot provoca oboseala individului sau chiar unor comunitati intregi – fie ele de volum redus. Coordonatorii evolutiilor noastre ar putea sa blocheze orice proces accidental, caci ei cunosc bine orice proces intr-un spatiu restrans – asa cum este o planeta, chiar de complexitatea Pamantului. Adica ei creaza conditii pentru desfasurarea unor evenimente, dar cunosc si toata pleiada celor colaterale, in conditiile in care cunosc foarte bine profilul spiritual (care determina manifestarea populatiilor): inclinatiile tuturor celor care traiesc in spatiul planetar.
Dar ei nu fac niciodata asa ceva, caci pe baza liberului arbitru se pot genera cele mai bune invataturi: prin reusitele personale sau prin invataturi din propriile greșeli. Adica – sa vedem cu ochii nostri ca am gresit si ca am determinat devierea si altora. Mai departe insa, coordonatorii actioneaza catre mladierea conditiilor asprite brusc, caci acestea pot determina daramarea constructiilor spirituale cu greu cucerite de multe grupuri spirituale, in cascada.
Sa discutam in acest context cate ceva si despre experienta individuala, spirituala proprie.
Ajutorul pe care il avem din partea coordonatorilor de evolutii cuprinde, pe langa crearea conditiilor de desfasurare a complexului evolutiv global si personal, un ajutor pe care il creaza atunci cand se activeaza brusc anumite gene inchise: astfel de gene activeaza memoriile spirituale (de la toate nivelele corpurilor noastre: corpul fizic + corpurile fluidice, care sunt ajutatoare pentru corpul fizic). Pentru a face fata acestor activari (pentru care nu avem foarte multa experienta inca, dar ea este in curs de formare) ni se creaza ajutoare care niveleaza drumurile, mladiaza contactele cu cei din jur, determina corectii si modificari in functionari activate si ele involuntar. Pentru genele deschise, ajutorul merge in continuare, asa cum a pornit el din determinarile trecute.
De aici insa, si pana a ne ruga, tot obsesiv, pentru ajutor in fiecare moment al vietii noastre, iarasi este distanta lunga. Cu excese multe. Cu necesitati de echilibrare, in functie de capacitatea fiecaruia de a se plia asupra intelegerilor proprii ale momentului.
Ceea ce pot spune azi cu incredintare este faptul ca orice tip de genetica umana FAVORIZEAZA COMPORTAMENTUL CREATIV – chiar daca el este pozitiv sau nu. Cele care nu au o linie pozitiva sunt experiente vechi, lasate in patrimoniul nostru genetic pentru a ne da seama noi insine, in timp, de tot ceea ce facem sau nu facem in mod echilibrat. Unde acest echilibru are latura sa constructiva, lasand catre latenta latura distructiva, pe care trebuie sa o înțelegem ca fiind formatoare de linii de supravietuire (aparare, protectie) sau de inlocuire in domeniul creativ: demolez o cladire veche pentru a o inlocui cu una noua.
In astfel de conditii notiunea de „corectitudine” pe care o folosim inseamna așadar constructiv pozitiv pe linia prezentului + toate liniile de derulare a viitorului pe care il deschide un comportament: pentru operator + societatea sa + biosistemul planetar.
Toate asemenea componente genetice sunt date pentru intarirea unor laturi ale manifestarilor noastre – nicidecum ca pedeapsa. Sunt incredintata astfel ca nu pacatele stramosilor activeaza sau dezactiveaza ceva, caci 90% din populatia umana planetara a fost obligata in trecut la munca silnica degradanta + razboaie silnice. Unele societati (nerecunoscute, din nefericire, de catre religiosi) au indus dragostea pentru munca si pace, dezvoltand creativitatea umana: celtii, dacii, asiaticii, toltecii, africanii sudici, populatia maori din Australia. Dar ulterior anului 500 I.Ch. s-a generalizat sclavagismul rigid, ramanand doar cateva „insule” ici-colo in lume, inghitite si ele apoi.
Pe de alta parte, situatia astfel generalizata a intarit alte forte ale spiritului uman: s-au consolidat curajul, vitejia, sacrificiul si demnitatea umana, pe langa toleranta, intelegere, iubire.
Nu ar trebui sa numim „pacatele stramosilor” – ci neputintele lor din varii motive… Cartile vechi au fost scrise si ele dupa interesele momentului, poate ne invatam sa nu avem frica sa redenumim problemele !!!
Activarile pot suferi inhibitii – iar acest lucru nu inseamna labilitate, ci faptul ca o consolidare se afla in curs de desfasurare. Devierile inerente modului actual de evolutie umana – intuitiv acum, si nu atotcunoscator pe care omul l-a avut inainte de ultima glaciatiune – pot determina modificari, de asemenea, daca dureaza timp indelungat, conducand la activari ale unor gene latente (aparent inchise).
Pe de alta parte, este necesar sa avem in vedere ca mostenirea genetica pe care o avem sprijina activ o indelunga evolutie cosmica anterioara, precum si o perioada de adaptari, dezvoltari si consolidari chiar aici, pe Pamant.
Influentele mediului de trai sunt deosebit de active, si ele, provenind din imediata noastra apropiere: acel biosistem planetar, adica totalitatea vietuitoarelor planetare (vegetale si animale), si ele spirite intrupate, la fel ca si oamenii. Si vom discuta candva pe larg despre faptul ca avem un sistem corporal format din corp fizic si corpuri ajutatoare, numite fluidice: structuri materiale fixe, si nu lumini emise de corpul fizic sau campuri generate de aceeasi structura fizica fixa, solida. Ele sunt formate din materii cu grade diferite de vibratie si sunt „solide” pe fiecare treapta de vibratie in parte, avand si ele stari de agregare: ca structuri interioare si elemente circulante in interiorul lor. Ele creaza campuri, pe fiecare nivel in parte, care se pot influenta reciproc, fiind tototdata radiante energetic si vibrational in mediul existential.
Totul se afla astfel intr-o interconditionare puternica.
Discutam in articolul precedent (http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/2008/10/testoasa-si-iepurele.html) despre faptul ca ADN-ul nostru are secvente care faciliteaza procesarea energiilor si materiilor in functie de necesitati spirituale (sa le numim sarcini de destin). Am primit o informatie care se refera la faptul ca s-a descoperit ca exista gene „inchise” si gene „deschise”.
Sa dezvolt un pic acest subiect.
Genele deschise si inchise… Este un subiect pe care l-am studiat indelung, dar cu alte cuvinte: influenta complexului vital planetar asupra mostenirii genetice si, toate la un loc – asupra comportamentului uman. Avem așadar doua componente de baza: mostenirea genetica si acel complex vital-planetar, care ar fi compus, in linii mari, din impulsurile exterioare pe care le primim in fiecare moment al existentei noastre: vibratia mediului, radiatiile cosmice, blocul (fluxurile) energiilor si materiilor care circula in acest loc din univers, in care ne-am nascut si trăim, biosistemul planetar (totalitatea vietuitoarelor de pe planeta) – precum si efectele impletirii tuturor acestora la un loc. Sa adaugam societatea umana in general si in particular, pornind chiar de la viata intrauterina – o societate de contact direct: familie, apoi: scoala, serviciu, diverse contacte, vecinatati.
Pe langa cele de mai sus, ne confruntam cu impulsurile interioare: obisnuintele spirituale proprii – experienta totala spirituala anterioara (evolutia noastra anterioara), cu toate cele aplicate traind efectiv in societatea in care ne nastem. Avem astfel consolidata o parte din experienta anterioara si cunoastem lucruri noi, pe care le vom consolida acum. Formand astfel, pe acelasi principiu (in linii mari) deschideri pentru manifestari vechi si noi, in continuare.
In acest context apare notiunea de destin. Dupa parerea mea, destinul nu trebuie privit in mod fatalist: nu cuprinde un program fix de trairi, ci o suma de conditii exterioare care determina anumite decizii si aplicatii + comportamentul in conditiile deciziilor pe care le luam. El porneste de la premiza genelor deschise – adica acel complex genetic activat anterior pe linie genetica, in functie de conditiile de trai ale generatiilor anterioare: liniile genetice ale parintilor care se unesc in existenta urmasului lor. Genele ofera conditii, deschid conditii, noi le folosim in mediul in care ne nastem, influentand la randul nostru prin tot ceea ce trăim individual – restul mediului noastru de viața.
Asadar nu ne programeaza nimeni – in sensul strict al cuvantului – pentru a deveni marionete ale unor dorinte exterioare (ale altor entitati, fie ele chiar atotcunoscatoare). In schimb sunt de acord intrutotul ca evolutiile noastre sunt coordonate, protejate, cuprinzand invataturi complexe. Iar coordonatorii evolutiilor noastre (formand acest complex spiritual pe care il numim pe scurt: Dumnezeu) stiu foarte bine acest lucru: cat de periculos poate fi chiar pentru ele impunerea evolutiilor – si nu determinarea intelegerii drumului de parcurs. Numai prin astfel de intelegeri, din ce in ce mai profunde, dublate de o permanenta libertate, spiritele pe care ei le coordoneaza se dezvolta armonios si devin treptat la fel cu cei care le-au fost invatatori din eternitate. Mergand cu totii, in continuare, in eternitate…
Suntem ajutati permanent sa folosim intregul complex planetar spre trairea personala echilibrata, in mijlocul intregii vieti care se desfasoara in acelasi timp cu noi, pe planeta. Credinta si libertatea, pe care le constientizam la un moment dat al evolutiei noastre, ne formeaza acea cale de cumintenie, care ne ajuta sa folosim echilibrat resursele celor doua feluri de cai care se intersecteaza in fiinta noastra: mostenirea genetica si universul radiant in mjilocul caruia trăim. Ne putem croi astfel un drum constructiv si echilibrat, folosindu-ne in acelasi timp si de indrumarile de intrupare pe care le primim, in locuri si timpuri care pot favoriza dezvoltarea fortelor pe care le avem. Fortele spirituale capatate pe un astfel de drum le vom folosi in continuare pentru adaptarea experientei noastre la orice fel de conditii de trai putem intalni, intr-o lume in care spiritul uman este deja un creator constient inaintat.
Genele „deschise” sunt posibilitati de adaptare a materialului genetic pe care il avem la dispozitie la conditiile de mediu in care trăim. Sunt, in majoritatea lor, structuri arhetipale, adica structuri purtatoare de posibilitati de modelare, in functie de trairile pe care le avem. De aceea ni se spune permanent ca avem posibilitati de schimbare a manifestarilor noastre, fara sa ne limitam la cele pe care le mostenim – fie ele trupesti sau de comportament.
Multi oameni se opresc in mod fatalist la acceptarea: asta este structura genetica (asta a facut mama si/sau tata) asta fac si eu. Si, de multe ori, chiar informatiile cu caracter stiintific sunt interpretate in mod asemanator: exista gena geloziei, etc., alte gene pentru alte comportamente care limiteaza libertatea proprie si altora din jur, inseamna ca „se explica” si n-ai ce-i face…
Si totusi, genele deschise, care pot sa se remodeleze in continuare – sau macar sa se autointretina prin comportamentul uman – isi pot limita functionarea in conditiile in care constient, si cu vointa multa, ne limitam comportamentul excesiv. Materialul genetic ne ajuta, nu ne limiteaza evolutiile. Genele „inchise” de fapt nu sunt „inchise” propriu zis… Ele sunt „deschise”, insa sunt mai putin activate, se afla intr-o stare latenta de grade diferite de inaintare (vezi dispunerea foilor de ceapa in sectiune longitudinala, de la radacina la codita).
Sigur ca nu sunt numai astfel de conditii care tin de vointa noastra. Istoria zbuciumata a umanitatii ne arata cum, generatii de-a randul, majoritatea grupurilor sociale nu au avut conditii de dezvoltare armonioasa a tuturor posibilitatilor umane. Si cunoastem azi o diversitate dureroasa de obstructii sociale: viata grea (impuneri prin insclavagire, frig, lipsa de desfasurare a capacitatilor creative – ceea ce este deosebit de important pentru om), normalitatea energetica a timpului (mediul planetar-cosmic de vibratie joasa din vremurile imediat-anterioare) care determina comportamente agresive, de supravietuire cu orice pret.
Nu pacate primordiale, așadar, ne marcheaza obsesiv viața, necesitand mereu pocainte neintelese – dar acceptate in lipsa de cunoastere. Religia are insa partea sa deosebit de instructiva prin normele spirituale pe care ni le pune la dispozitie, iar acest lucru trebuie recunoscut, in echilibru cu iertarea generatiilor anterioare de stapani, laici si religiosi deopotriva: care nu au stiut sa indrume popoarele in fruntea carora s-au plasat, prin motivatii care si-au pierdut suportul spiritual cu multe milenii in urma.
Dar genele pot fi aparent „inchise” – asa le primim prin mostenire parentala, nedezvoltate de fapt – insa energetica momentului favorizeaza deschiderea lor, chiar intr-o secunda. Si chiar daca efectele vor apare cu intarziere.
Alte gene sunt in stare latenta tocmai pentru a usura activitatea celor deja deschise, precum si a celor care se pot deschide rapid, formand consolidarea, intarirea lor. Restul genelor inchise nu inseamna ca ele nu activeaza undeva, dar activarea aceasta nu are un caracter predominant. Nici genele accidental activate nu sunt predominante, insa ele pot provoca oboseala individului sau chiar unor comunitati intregi – fie ele de volum redus. Coordonatorii evolutiilor noastre ar putea sa blocheze orice proces accidental, caci ei cunosc bine orice proces intr-un spatiu restrans – asa cum este o planeta, chiar de complexitatea Pamantului. Adica ei creaza conditii pentru desfasurarea unor evenimente, dar cunosc si toata pleiada celor colaterale, in conditiile in care cunosc foarte bine profilul spiritual (care determina manifestarea populatiilor): inclinatiile tuturor celor care traiesc in spatiul planetar.
Dar ei nu fac niciodata asa ceva, caci pe baza liberului arbitru se pot genera cele mai bune invataturi: prin reusitele personale sau prin invataturi din propriile greșeli. Adica – sa vedem cu ochii nostri ca am gresit si ca am determinat devierea si altora. Mai departe insa, coordonatorii actioneaza catre mladierea conditiilor asprite brusc, caci acestea pot determina daramarea constructiilor spirituale cu greu cucerite de multe grupuri spirituale, in cascada.
Sa discutam in acest context cate ceva si despre experienta individuala, spirituala proprie.
Ajutorul pe care il avem din partea coordonatorilor de evolutii cuprinde, pe langa crearea conditiilor de desfasurare a complexului evolutiv global si personal, un ajutor pe care il creaza atunci cand se activeaza brusc anumite gene inchise: astfel de gene activeaza memoriile spirituale (de la toate nivelele corpurilor noastre: corpul fizic + corpurile fluidice, care sunt ajutatoare pentru corpul fizic). Pentru a face fata acestor activari (pentru care nu avem foarte multa experienta inca, dar ea este in curs de formare) ni se creaza ajutoare care niveleaza drumurile, mladiaza contactele cu cei din jur, determina corectii si modificari in functionari activate si ele involuntar. Pentru genele deschise, ajutorul merge in continuare, asa cum a pornit el din determinarile trecute.
De aici insa, si pana a ne ruga, tot obsesiv, pentru ajutor in fiecare moment al vietii noastre, iarasi este distanta lunga. Cu excese multe. Cu necesitati de echilibrare, in functie de capacitatea fiecaruia de a se plia asupra intelegerilor proprii ale momentului.
Ceea ce pot spune azi cu incredintare este faptul ca orice tip de genetica umana FAVORIZEAZA COMPORTAMENTUL CREATIV – chiar daca el este pozitiv sau nu. Cele care nu au o linie pozitiva sunt experiente vechi, lasate in patrimoniul nostru genetic pentru a ne da seama noi insine, in timp, de tot ceea ce facem sau nu facem in mod echilibrat. Unde acest echilibru are latura sa constructiva, lasand catre latenta latura distructiva, pe care trebuie sa o înțelegem ca fiind formatoare de linii de supravietuire (aparare, protectie) sau de inlocuire in domeniul creativ: demolez o cladire veche pentru a o inlocui cu una noua.
In astfel de conditii notiunea de „corectitudine” pe care o folosim inseamna așadar constructiv pozitiv pe linia prezentului + toate liniile de derulare a viitorului pe care il deschide un comportament: pentru operator + societatea sa + biosistemul planetar.
Toate asemenea componente genetice sunt date pentru intarirea unor laturi ale manifestarilor noastre – nicidecum ca pedeapsa. Sunt incredintata astfel ca nu pacatele stramosilor activeaza sau dezactiveaza ceva, caci 90% din populatia umana planetara a fost obligata in trecut la munca silnica degradanta + razboaie silnice. Unele societati (nerecunoscute, din nefericire, de catre religiosi) au indus dragostea pentru munca si pace, dezvoltand creativitatea umana: celtii, dacii, asiaticii, toltecii, africanii sudici, populatia maori din Australia. Dar ulterior anului 500 I.Ch. s-a generalizat sclavagismul rigid, ramanand doar cateva „insule” ici-colo in lume, inghitite si ele apoi.
Pe de alta parte, situatia astfel generalizata a intarit alte forte ale spiritului uman: s-au consolidat curajul, vitejia, sacrificiul si demnitatea umana, pe langa toleranta, intelegere, iubire.
Nu ar trebui sa numim „pacatele stramosilor” – ci neputintele lor din varii motive… Cartile vechi au fost scrise si ele dupa interesele momentului, poate ne invatam sa nu avem frica sa redenumim problemele !!!
Activarile pot suferi inhibitii – iar acest lucru nu inseamna labilitate, ci faptul ca o consolidare se afla in curs de desfasurare. Devierile inerente modului actual de evolutie umana – intuitiv acum, si nu atotcunoscator pe care omul l-a avut inainte de ultima glaciatiune – pot determina modificari, de asemenea, daca dureaza timp indelungat, conducand la activari ale unor gene latente (aparent inchise).
Pe de alta parte, este necesar sa avem in vedere ca mostenirea genetica pe care o avem sprijina activ o indelunga evolutie cosmica anterioara, precum si o perioada de adaptari, dezvoltari si consolidari chiar aici, pe Pamant.
Influentele mediului de trai sunt deosebit de active, si ele, provenind din imediata noastra apropiere: acel biosistem planetar, adica totalitatea vietuitoarelor planetare (vegetale si animale), si ele spirite intrupate, la fel ca si oamenii. Si vom discuta candva pe larg despre faptul ca avem un sistem corporal format din corp fizic si corpuri ajutatoare, numite fluidice: structuri materiale fixe, si nu lumini emise de corpul fizic sau campuri generate de aceeasi structura fizica fixa, solida. Ele sunt formate din materii cu grade diferite de vibratie si sunt „solide” pe fiecare treapta de vibratie in parte, avand si ele stari de agregare: ca structuri interioare si elemente circulante in interiorul lor. Ele creaza campuri, pe fiecare nivel in parte, care se pot influenta reciproc, fiind tototdata radiante energetic si vibrational in mediul existential.
Totul se afla astfel intr-o interconditionare puternica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu