DESPRE VARIAŢIA VIBRAŢIEI PLANETARE (răspunsuri la întrebările dvs.)

Răspunsurile actuale, la fel ca şi cele din trecut, sunt prezentate cu tot sufletul şi cu mult respect pentru toată lumea. 

Recitind diverse explicaţii privind variaţa vibraţiei medii planetare, îmi dau seama că articolele sunt destul de vechi şi este necesar să fie completate cu mai multe direcţionări în explicaţii şi încă câteva elemente în plus, toate la un loc fiind mai mult decât o completare. 

De aceea voi face separat un articol cu noile direcţionări chiar pe site, iar aici voi răspunde doamnei Simona la întrebările care mi le-a adresat – şi pentru care îi mulţumesc din suflet !!! şi îi ofer o poză care sper să-i placă !!! 

Aşadar, să începem prin a explica pe scurt mai întâi ce se petrece cu creşterea vibraţiei – fenomen care se petrece acum, îl trăim, ne punem numeroase întrebări cu privire la el. Ne referim acum strict la creşterea vibraţiei pe planeta noastră, aceea a cărei efecte le putem simţi şi noi, azi. 

Creşterea vibraţiei vine în principal pe două căi (orice variaţie se alimentează în plus cu altele care se trag din înseşi rădăcinile, dezvoltările şi efecte celor principale, rezultând un proces extrem de complex, de care coordonatorii evoluţiilor noastre ţin cont în desfăşurarea lor):

– creşterea vibraţiei medii a cosmosului, pe măsura schimbării fluxurilor de filamente energo-materiale vechi, cu vibraţie scăzută – cu fluxuri noi, regenerate, proaspete. Deja cercetătorii spun nu ştiu de ce temperatura cosmosului este în mod clar mult mai înaltă decât se credea până acum;

– creşterea vibraţiei medii a nucleului planetei: în centru Pământului nu este nici un gol, nici un “Soare interior”, ci nucleul planetei compus dintr-un nod al corzii stelei locale (Soarele nostru cel de toate zilele) unde toate buclele şi pliurile nodului sunt dublate cu materiile cu vibraţie foarte înaltă, cea mai înaltă pe care o poate suporta planeta în formare, atrase prin întruparea în acel nod a unui întreg popor spiritual ce va forma planeta ca atare. Urmează formarea celorlalte manşoane, dintre care unul va adăposti partea fizică a planetei – cea care este formată dintr-o parte pământoasă, una apoasă şi una gazoasă: pământuri, ape, atmosferă. Partea fizică se schimbă cel mai greu, fiind partea cu vibraţia cea mai joasă, cu circulaţia cea mai lentă, în timp ce părţile cu vibraţie mai înaltă se schimbă mai repede, dar influenţează benefic partea fizică şi toate vieţuitoarele cu corp fizic de manifestare. 

În acest fel schimbările sunt relativ rapide şi foarte profunde, de aceea în scurt timp schimbările vor deveni vizibile – simţite în toate corpurile şi câmpurile vieţuitoarelor. 

Având în vedere aceste lucruri, să vedem primele întrebări privind cele legate de variaţia vibraţiei planetare.

Prima întrebare: „Cand vibratia a scazut a avut loc o era glaciara si mai apoi un potop ,acum daca va creste vibratia , ce fenomene vor avea loc ?Sau daca vor avea loc?"

Sunt necesare câteva precizări: 

1. În primul rând asupra diferenţei dintre variaţia generală a vibraţiei zonale (a fondului vibraţional universic, al zonei noastre din univers ) şi variaţia vibraţiei locale datorată respiraţiei sincrone a tuturor spiritelor întrupate într-o regiune restrânsă a unei galaxii. Deci sunt două fenomene diferite, care se suprapun permanent – dar perceptibile, ieşind din peisajul obişnuit, numai în perioadele de maximuri sau de minimuri – “vârfuri” şi “gropi” vibraţionale. 

Noi ştim despre corpurile noastre multe lucruri, dar nu pătrundem bine modul cum se formează ele şi din ce sunt formate, la fel corpul planetei şi corpurile tuturor vieţuitoarelor de pe planetă. Totul se datorează celor două elemente fundamentale ale corporalităţii: radiaţia spirituală şi fluxurile de filamente energo-materiale circulante în mediul universic (cosmic) atrase de radiaţia spirituală. Spiritele, şi grupurile, şi popoarele de spirite care se întrupează ca vieţuitoare, stele şi planete îşi datorează corpurile atragerii acestor fluxuri uriaşe de filamente circulante, strânse puternic (compactizate), formând fibre, structuri, circulaţii interioare ale corpurilor noastre: şi corpuri fizice, şi corpuri fluidice.

În continuare, în univers avem pe de o parte corporalitatea de întrupare şi pe de altă parte fluxurile circulante, din care părticele infime sunt atrase de radiaţiile spirituale formând corpuri, corpuri care împreună cu câmpurile din jurul corpurilor şi cu radiaţia spirituală atrag în continuare fluxuri pentru întreţinerea şi funcţionarea corpurilor. 

În acest fel vom pătrunde mai mult în înţelegerea faptului că glaciaţiunile sunt fenomene separate de relativ scurtă durată, care se petrec pe fondul diminuării permanente, treptate, în timp foarte lung, a vibraţiei generale a întregii zone a universului. În celelalte zone ale universului nu se petrec asemenea fenomene – dar se petrec altele, necesare spiritelor care evoluează în acele zone. 

Variaţia (creşterea şi descreşterea) vibraţiei medii zonale se petrece datorită pierderii de vibraţie a fluxurilor de filamente energo-materiale circulante prin mediul universic şi prin toate felurile de corpuri ale întrupaţilor din zonă: datorită energiei pe care ele o lasă în toate corpurile – de la stele şi planete la toate biosistemele planetelor. 

Variaţia generală zonală este o variaţie amplă – în subzona în care se află galaxia noastră cca. 500 milioane de ani între două maximuri vibraţionale. 

2. Pe fondul aceastei variaţii ample zonală, au loc fenomene separate, aşa cum este glaciaţiunea, datorată variaţiilor de vibraţie rezultate din respiraţia monadelor, respiraţia însăşi fiind în variaţie, în funcţie de structurile interioare ale spiritelor, de activitatea lor, de natura aprovizionărilor cu energie necesare trăirilor lor – mai rapidă sau mai lentă: a tuturor spiritelor întrupate într-o regiune restrânsă a universului (o parte a unei galaxii sau o parte a unui grup de galaxii). 

Sunt multe – şi deosebit de importante fenomenele care se petrec în funcţie de această respiraţie a monadelor, cu variaţii mici pe fondul unei variaţii mai ample: adică o sinusoidală care este formată ea însăşi dintr-o linie sinuoasă, cu “vârfuri” sau cu “gropi” vibraţionale trecătoare şi de foarte scurtă durată. 

Deci:

1. Pe fondul diminuării vibraţiei medii zonale se petrec “vârfuri” şi “gropi” vibraţionale. Gropile pe care azi le numim glaciaţiuni sunt fenomene care afectează cel mai mult omenirea pe Pământ, în timp ce “vârfurile” sunt sesizate mai greu, în general de către cei mai sensibili oameni. 

2. În perioada gropilor vibraţionale discutăm despre glaciaţiuni: zăpezi extinse, gheţuri extinse dincolo de subzonele polare până în zonele temperate. ÎN ACELAŞI TIMP, în regiunile subtropicale, tropicale, ecuatoriale vorbim despre “potop” – ploi dense şi de lungă durată, căci picăturile de apă nu apucă să îngheţe. În perioada planetară cu vibraţie foarte înaltă, anterioară, tot Pământul era acoperit cu un plafon gros ceţos care în fiecare perioadă de vibraţie ceva mai scăzută pe care o numim azi glaciaţiune se apropia de scoarţa Pământului (pământuri, ape) până la tangenţ cu pământurile, apele şi biosistemul vegetal şi animal, şi în contact cu ele ceţurile se condensau: este epoca lui Herg, pe care am descris-o pe larg în acel capitol al Studiilor Istorice. 

Revenirea la o vibraţie crescută, din ce în ce mai înaltă, înseamnă efecte puternice în cel puţin două direcţii cunoscute de noi acum: din punct de vedere material-fizic şi din punct de vedere spiritual. Să le luăm pe rând:

1. Începutul re-formării plafonului ceţos. Deja de 3-4 ani s-a scris în presă, pe siteurile de specialitate, că plafonul noros se formează acum pe 3 straturi şi posibil să se formeze chiar în mai multe straturi în viitor. Scăderile de temperatură în perioadele de mai mult de 2-3 zile, cu care ne confruntăm azi, se datorează grosimii mult mai mari a plafonului noros decât în trecutul apropiat. În câteva sute de ani se va forma plafonul permanent ceţos, asemănător celui din străvechimi: la început mai gros, cu densitate mai mare şi permanent deasupra continentelor, şi destrămându-se în perioadele foarte călduroase, cu vârfuri vibraţionale, din regiunile oceanice. După care se va instala complet până în perioada în care vibraţia zonală va începe din nou să scadă. 

2. Dispariţia calotelor glaciare, chiar dacă în timpul nopţilor polare o vreme se vor mai forma gheţuri, care se vor sparge şi topi din nou, în timpul verii polare. Deja vedem cum se petrece acest fenomen.

3. Datorită încălzirii, şi creşterii susţinute pe cele două căi discutate mai sus, va avea loc o regenerare puternică şi destul de rapidă a vegetaţiei planetei. Deja se ştie că ierburile au avansat în unele locuri la marginea deşerturilor.

4. În plan spiritual: vor pleca blocurile spirituale piramidale http://www.bucuria-cunoasterii.ro/termen/blocuri-spirituale-piramidale.html : cele mai agresive la început, după care şi celelalte, timp în care se vor întrupa în locul lor rezidenţii cu manifestări de înaltă spiritualitate (atenţi, conştiincioşi, iubitori) + ajutătorii lor avansaţi: galacticii, secundarii şi centralii. Omenirea va intra cu adevărat într-o nouă epocă de aur, cu folosirea din nou a manifestărilor mentale, cercetării astrale, creaţiei mentale, comunicării mentale şi deplasării mental-astrale. Adică toate cele existente în străvechimi: căci aceasta este manifestarea de bază a creatorilor conştienţi avansaţi în această subzonă a universului. 

Echilibrul spiritual nu se va petrece doar în planul omenirii, ci al întregului biosistem: în mod egal se vor întrupa în continuare spirite puternice şi spirite blânde în mod egal – unde în ultima perioadă au fost în întrupări mai multe spirite puternice decât cele blânde, pentru a rezista presiunilor, agresiunilor, brutalităţii spiritelor umane care sunt pe cale azi să părăsească planeta.

A doua întrebare:  "Cresterea vibratiei e pt a ne reobisnui cu ea pt plecarea spre casa ?Sau vom fi ajutatori pt viitoarele ”carduri ”de suflete care vor venii la intrupare pe Pamant ?"

Creşterea nu este dată pentru omenire sau pentru un om – mulţi oameni se pun în această perioadă pe ei înşişi în faţa oricăror alte vieţuitoare de pe Pământ. Ceea ce este în esenţă eronat şi chiar asta fiind greu de înţeles în acest moment de către ei. Când vibraţia planetară este înaltă, omul se pune pe el însuşi doar în slujba lumii, ea este pe primul loc, iar el este un atent slujitor iubitor al ei. Când vibraţia este scăzută, joasă, ştim bine până unde poate merge manifestare negativă a majorităţii oamenilor. Aşadar variaţia vibraţiei este necesară tuturor întrupaţilor – de la stele şi planete la toate biosistemele lor: fizice, astrale şi multe alte feluri de corporalităţi, cu vibraţii extrem de diferite. Este necesară – toată variaţia, nu numai creşterea – pentru că în această zonă a universului nu se poate desfăşura o circulaţie liberă a tuturor întrupaţilor, întrucât spiritele în evoluţie în această zonă nu au rezistenţa de parcurgere a unor drumuri lungi între stele şi planete, între galaxii, etc. Ajutătorii lor au puterea şi experienţa – dar ei trebuie să stea în limitele celor ajutaţi, pentru a le oferi învăţăturile necesare înaintărilor lor în evoluţii, de la nivelul lor. Mai mult, distanţele dintre stele, planete şi galaxii se datorează unor structuri uriaşe, puternice, pe care nu le vedem cu ochii fizici – dar ele există şi sunt puternice, provoacă tensiuni uriaşe spiritelor mici care ar putea părăsi planeta chiar fără să conştientizeze în mod expres acest lucru: sunt manşoane planetare şi stelare din materii cu vibraţie extrem de înaltă, câmpuri ale planetelor şi stelelor – şi fizice, şi astrale – alte structuri special realizate pentru cele mai mici vieţuitoare fizice sau astrale aflate în evoluţii aici – nu neapărat celor mai avansate, altele care sunt pentru toate la un loc (cum sunt spaţiile de autostabilizare vibraţională). Spiritele avansate rezistă la toate aceste tensiuni, presiuni vibraţionale, dar ele sunt despărţite în mod special de cele alte planete pentru a putea să se manifeste fără influenţele altor biosisteme, de pe alte planete, din alte sisteme stelare, din alte galaxii. Ele vin aici CU OCAZIA acestor mari variaţii,  în mod special pentru ele, mai ales pentru perioadele cu cele mai joase vibraţii plnetare, zonale, căci vibraţii atât de joase nu le pot regăsi în alte zone ale universului – de unde vin majoritatea spiritelor umane întrupate azi. Vom discuta mult mai multe în această direcţie în studiile viitoare despre creaţia materială însufleţită. 

O parte din întrupaţii de azi: ajutători pentru orice grupuri de evoluanţi primari, vor rămâne în continuare pe Pământ, alături de generaţiile viitoare de întrupaţi. O altă parte dintre ei vor pleca cu blocurile spirituale piramidale, în zona a II-a universului, de unde vin aceste blocuri – adică “acasă” la ele. Cei ce vor rămâne pe Pământ vor fi din nou ajutători pentru întreaga planetă, ajutători pentru toate formele de viaţă de pe Pământ şi pentru Pământul însuşi. 

A treia întrebare:  "Aceasta crestere are loc treptat pt ca corpurile noastre sa se obisnuiasca ,ca sa se remodeleze la ce au fost odata, pt ca mintea noastra sa ”prinda puteri„ (parerea mea). Dar de aici se naste urmatoarea intrebare :stim ca fiecare din noi e pe diferite trepte de evolutie (moral,spiritual), deci vom ajunge toti in punctul de a fi „evoluati”sau unii vor ramane in stadii diferite ?"

Creşterea are loc treptat pentru ca toate, dar absolut toate spiritele (toate vieţuitoarele, planeta, steaua care guvernează planeta şi celelalte planete din sistemul său planetar) să se adapteze treptat – dar nu corpurile, ci spiritele să se obişnuiasă cu revenirea la vibraţii înalte simţite, trăite prin intermediul corpului fizic: care este constituit şi întreţinut de razele cu vibraţia naturală (şi normală) cea mai joasă din sistemul corporal. Să se obişnuiască treptat cu o serie întreagă de manifestări ale unei perioade de tranziţie, care vor face un plus cu totul special de experienţă în această subzonă, şi zonă a universului. Şi este valabil pentru toate spiritele care evoluează în prezent pe Pământ. Pentru toate tipurile de corporalităţi înseamnă dezvoltarea – mai mult sau mai puţin în funcţie de fiecare specie în parte – a 1-2 sau 3 straturi în subsistemele corpurilor: astral, mental şi cauzal. Toate – în funcţie de necesităţile de evoluţie ale spiritelor. Pentru spiritele umane, într-adevăr există un strat al corpului mental – al cincilea (până acum, şi acum, funcţionează doar 2 straturi în general) care ajută spiritele umane la desfăşurarea creaţiei materiale mentale mai ales (materializare, dematerializare şi remodelare mentală) precum şi a altor manifestări prin corpurile fluidice, nu fizice. Corpul fizic îşi va diminua de altfel importanţa în manifestare directă şi va rămâne doar un corp de echilibru în spaţiile fizice ale planetei, pentru desfăşurarea unor activităţi mentale (deplasare-staţionare, orientare în spaţiile locuite de restul biosistemului). 

Toţi mergem pe aceeaşi cale, TOŢI parcurgem evoluţiile în mod egal, dar păstrând felul personal de manifestare. Distrugerea ideii de personalitate, din literatura actuală ezoterică, este o temă de manipulare contemporană, în felul ei normală pentru cei ce doresc să-şi impună controlul, urmare a politicilor religioase din Evul Mediu. Evoluţiile modelează spiritele de fapt păstrând modul personal de manifestare, cu înclinaţiile sale naturale, rezultate din puterea energetică iniţială a monadelor, în mod cu totul natural, adică aşa cum s-au format particularităţile de structurare a interiorului monadelor. Şi se vor folosi tot aşa în eternitate, pentru învăţăturile de început pe care ajutătorii le oferă noilor valuri de monade care intră în evoluţii. Dar cu un asemenea prilej ca acum, când fiecare spirit care trăieşte, acceptă şi foloseşte asemenea manipulări, învăţăm cu toţii cum să ne păstrăm personalitatea în trăirile sociale, dar echilibrat, modelându-ne în funcţie de tangenţele care pot dezvolta exagerările. 

Pe Pământ, stadiile generale evolutive cu care venim aici rămân – adică nu efectuăm faze de evoluţie doar pe o planetă, puterile spirituale se păstrează cu creşteri foarte mici, însă creşte flexibilitatea în manifestare, orientarea şi adaptarea la noutăţi, experienţa totală pe care o avem ca manifestare dar şi ca material de analiză şi corecţie pentru cei care nu acceptă să se echilibreze pe parcursul vieţii. Dar ceea ce se petrece este cu certitudine creşterea conştienţei în parcurgerea evenimentelor din viaţă, şi de asemenea se formează o masă critică de conştiinţă, chiar dacă nu devine întotdeauna manifestă: ori pentru că nu devine atât de mare încât să împingă manifestarea spre conştiinţă ridicată dacă nu înaltă, ori pentru că interesele materiale sunt mult prea puternice ca să schimbe comportamentul, atitudinea, înclinaţiile sunt conştientizate dar condiţiile sociale favorizează încă luarea hotărârilor în dependenţa lor de agresiuni şi perversiuni sociale. Este ultima viaţă de acest fel pe Pământ, sunt ultimele condiţii de acest fel, intuiţiile sunt dezvoltate pentru fiecare om în parte: omul simte că este la marginea posibilităţii de a profita de situaţiile care îi oferă multe în detrimentul semenilor săi şi profită de cele mai multe ori, numindu-ne oportunităţi. E greu pentru unii să renunţe – dar dacă renunţă (la bogăţii, la control prin agresiune, prin perversiune: minciună, viclenie, inducere în eroare, etc.) favorizează pe alţii s-o facă. Deja vremurile sunt în schimbare şi repede oamenii se simt obligaţi de conştiinţa proprie să renunţe la vechi obiceiuri sau să se alăture celor care le folosesc până la capăt. În schimb poate creşte mult conştiinţa calităţii creaţiei, întreţinerea curăţeniei, retragerea de la distrugerea biosistemului, respectarea generală a vieţii dincolo de indiferenţă, etc. Unii nu vor lupta pentru a se dezvolta, vor fi chiar labili – dar este un început, pe care biblia îl valorifică: măcar pe patul de moarte să se facă acel tip de spovedanie care denotă sâmburele de conştiinţă pe care omul l-a ocolit cu bună ştiinţă de-a lungul vieţii. 

Complexitatea şi diversitatea lucrurilor, fenomenelor, elementelor generale şi particulare le petrecem în funcţie de treapta de evoluţie a fiecăruia în parte, toţi suntem participanţi – dar FIECARE are felul său participativ chiar cu gândul, cu vorba (în societate, dar şi în familie, chiar “certându-ne” cu televizorul !!! este o atitudine pe care omul nu are curajul să o exprime încă în lume, dar ea este acolo şi se manifestă în forţă, în singurătate). 

Fiecare mergem în ritmul său, cu puterile sale, cu înclinaţiile, cu tendinţele proprii. Toţi suntem ajutaţi de divinitate, în mod egal, nu unul mai mult decât altul, TOŢI AJUNGEM LA NIVELUL FIILOR DE DUMNEZEU. Aşadar este o diferenţă de viziune aici: toţi suntem copiii lui Dumnezeu – TOŢI AJUNGEM LA NIVELUL NUMIRII “FII DE DUMNEZEU” , ADICĂ MONADE CENTRALE, CREATOARE, LA ACEL NIVEL, DE UNIVERSURI, COORDONATORI DE EVOLUŢII ÎN TOT CUPRINSUL UNIVERSURILOR.

A patra întrebare: "Aceasta schimbare de vibratie inseamna ca am ajuns la jumatatea perioadei de stat pe Terra ?"

Fiecare grup spiritual, fiecare bloc de grupuri spirituale vine, desfăşoară cicluri de vieţi (destine) şi pleacă în funcţie de necesităţile de grup propriu şi necesităţile proprii de evoluţie. Iar aceasta se petrece pentru a putea continua alte feluri de trăiri, în alte zone ale universului, pentru care trăirile vechi din această zonă devin (sau creează situaţii) pietre de moară pentru aripile lor spirituale. Adică aici se cuprind toate manifestările, atitudinile, tendinţele, experienţa întreagă care presupune suma manifestărilor noastre obişnuite, de toate vibraţiile. Tocmai de aceea, în deplinătatea conştienţei necesităţii ridicării mereu a vibraţiei apare necesitatea ridicării vibraţiei experienţei noastre totală, de aceea au loc astfel de reveniri aici, către rădăcinile evoluţiilor noastre. Aşadar, venirea, trăirile şi plecarea se desfăşoară în funcţie de sarcinile de evoluţie, de călătorie, de puterea spiritelor de a suporta asemenea călătorii: de aceea ultimii veniţi sunt şi primii plecaţi înapoi, “acasă”, acolo de unde au pornit în călătoria lor către asemenea rădăcini ale evoluţiilor. Dacă ar sta mai mult, agresivităţile lor ar deveni mult mai puternice decât cele de care au dat dovadă deja. 

Pe de altă parte, creşterea vibraţiei este eveniment zonal, care cuprinde întreaga zona I a Universului Fizic, adică milioane de galaxii. Toate beneficiază de întreaga variaţie a vibraţiei. În concluzie, începutul creşterii vibraţiei planetare nu înseamnă că am ajuns la jumătatea perioadei de stat pe Pământ: perioada anterioară a spiritelor care evoluează pe Pământ ca oameni durează pentru o parte cam de un milion de ani – când au venit ultimele blocuri piramidale, pentru altă parte cam 15-20 milioane de ani – când au venit primele blocuri piramidale, iar pentru restul – ajutătorii galactici, secundari şi centrali – timpul numără între 60 şi 40 milioane de ani. Dar suferinţele oamenilor ţin numai de 3000 ani înainte de schimbare pentru câteva popoare, de când au început primele migraţii, plus cca. 2000 de ani după schimbare. Iar acum deja au început să se formeze blocurile de plecare, ceea ce înseamnă că deja multe grupuri spirituale au încheiat evoluţiile pământene şi aşteaptă ca şi fraţii lor să termine, pentru a pleca acasă. Schimbarea vibraţiei a fost cunoscută bine – neoficial – ca fiind momentul începutului “sfârşitului timpului” – adică a perioadei în care omenirea are nevoie de măsurarea timpului. Măsurarea timpului a început oficial în preajma schimbării (mileniul I î.H.), dar instrumente de măsurare a timpului erau folosite neoficial cu mai mult timp înainte – încă din timpul babilonienilor (de la care au preluat egiptenii). Şi se ştia bine că la puţin timp după schimbarea sensului vibraţiei aveau să se termine greutăţile lumii: Epoca Omului şi să înceapă din nou Epoca Zeilor. Cunoaşterea momentului apare în biblie prin sosirea Magilor, iar dânşii ştiau bine cine se năştea acolo, atunci, ştiau bine că s-a născut Mântuitor: cel ce avea să aducă momentul Luminării Luminii, schimbarea Luminii Negre în Lumina Albă, sfârşitul Epocii Umbrei. Unii care aud asemenea exprimări cred că este un nonsens şi doar cel cunoscător ştie bine că totul este corect, raportat la percepţiile şi cunoaşterea semnificaţiei fenomenului în care mulţi dintre cei de azi nu pot crede, limitându-şi astfel înţelegerile. 

Aşadar, avea să se termine Epoca Omului şi să înceapă curând o nouă Epocă a Zeilor. Acest lucru este gândit la nivelul conducerii lumii, unde Zeii erau de fapt Nemuritorii, Moşii, Bătrânii, Magii, Patriarhii. Ei au fost îndrumătorii spirituali ai omenirii în vechime şi străvechime, ajutătorii cei mai pricepuţi în muncă, creaţie de orice fel, toate cele omeneşti; în vremurile lor, nici un om nu-şi permitea să fie altfel decât la cele mai înalte standarde omeneşti. Tocmai de aceea Moşii s-au retras din societatea omenească, pentru ca fiecare om să se comporte liber, după cum îi vine atunci când chiar uită cum este să trăiască la standarde înalte morale, culturale, de comunicare şi relaţionare. O epocă în care s-au păstrat doar standardele pe care o parte din oameni le putea impune altora, dacă îşi putea permite să oblige, pentru binele său personal, celor care nu-şi puteau permite. Aşadar schimbarea în sensul creşterii vibraţiei a însemnat apropierea timpului Moşilor – chiar dacă pentru unele popoare de mult Moşii plecaseră astfel încât nici nu mai ştiau de ei, iar alte popoare (cum au fost geţii) abia se despărţiseră de ei. 

Vom discuta mai mult despre aceste aspecte la studiile despre Moşi în legătură cu Peştera Ialomicioarei. 

A cincea întrebare: "Odata cu noi oamenii trebuie sa se schimbe si animalele ,plantele ,pietrele ,etc .Ai incercat sa-ti imaginezi cum ar fi?Eu am facut vreo cateva scenarii si zici ca-s basme sau SF-uri ."

În primul rând, cu tot respectul, eu nu fac scenarii, căci mi s-au dat reperele după care se fac planificările evoluţiilor. Dar înţeleg asta, căci înainte de a fi ajutată să înţeleg toate acestea făceam şi eu scenarii!!! Aveam viziuni şi credeam că visez doar cu ochii deschişi aşa cum putea face oricine: nu ştiam că nu toată lumea are viziuni, mentalizări, călătorii astrale. Când am văzut filmul “Sfinx” am crezut că o să mor cu zile: urlam în mine: “Deci Luxor există!!!” sau “Doamne, ştiam de colonadele astea, ştiam că sunt scrise!!!” NU pot uita un peisaj din film – cred că am şi leşinat un pic – de înserare într-un sat egiptean... puteam să simt aerul cald şi uscat, mirosul pământului pe uliţă... şi multe altele... Viitorul nu-l vedeam, nu aveam curiozităţi şi a fost ceva extrem de viu să-l percep şi să înţeleg imediat apocalipsa – viziunea cuiva care doar a văzut, dar nu a înţeles... Trâmbiţele îngerilor vorbesc de fapt exact de creşterea vibraţiei planetare: sunetul care devine atât de înalt încât o parte din oameni nu-l pot suporta. Dar nu numai din oameni, ci mai ales din toate vieţuitoarele Pământului: spiritele vieţuitoarelor care s-au întrupat în această perioadă, aşa cum spuneam mai sus, se vor retrage o lungă perioadă de timp, spre odihnă, grupuri de spirite de mamifere vor pleca – altele vor veni. Oamenii vor reveni la capacităţilor lor spirituale, iar accentul va fi la început pe dematerializarea tuturor creaţiilor pământoase, metalice, lichide speciale, mai precis toate construcţiile generale şi speciale de pe Pământ: de pe pământuri, din apele oceanului şi din atmosferă (sateliţi artificiali). Tot ceea ce a fost creat din cele scoase din pământuri şi ape vor fi redate planetei, care se va regenera treptat, dar rapid, cu toate materialele dematerializate şi împământate. Pentru acest lucru omul nu-şi va schimba corporalitatea fizică de dimensiunile actuale – în trecut era aproximativ de la 2 ori (şi mai mult) mai mare decât azi. Pentru a dematerializa materia planetară este nevoie de corporalitate fizică de nivelul densităţii materiei pe care o lucrează. În trecut, omul materializa, crea, obiective din materii eterice în care difuza puţin material fizic (pământos), iar dematerializarea avea ca obiect o astfel de creaţie fără densitate fizică foarte mare. De data aceasta dematerializăm tot ceea ce noi acum am construit, care ne-au ajutat să trăim, să învăţăm, să ne specializăm în folosirea tuturor felurilor de raze de vibraţie joasă – de natură fizică, canalizate prin structurile corpurilor noastre fizice. 

Am scris pe undeva toate fazele derulărilor spirituale până la finalul plecării tuturor spiritelor umane, dacă nu mai găsesc acum, voi face o postare separată cu toate aceste derulări, până la sfârşit. 

De remarcat însă că orice scenarii îşi face omul cu privire la viitor ele conţin ori crâmpeie din planificările pe care le-am cunoscut cândva cu toţii, ori cuprind crâmpeie din alte derulări care s-au petrecut prin alte locuri din univers, adică amintiri din tot ceea ce fiecare dintre noi am trăit cândva, pe undeva... astfel încât îmi plac orice imaginaţii ale celor cu care discut pe această temă!!! Toate sunt de analizat, de discutat !!!

În viitoarele răspunsuri ne vom ocupa de tematica geţilor, la care voi adăuga şi un răspuns la o întrebare pusă pe facebook, care este bine să îl pun şi aici, să nu se piardă.