32. RĂSPUNS LA MAI MULTE ÎNTREBĂRI TEMATICE ALE DVS.

 

I. IDEI PRINCIPALE

A. De ce Moșii se retrăgeau numai în Insulele Pacificului de Sud?

1. Toate aceste insule erau situate la mare distanță față de toate populațiile de pe continente – care nu trăiau în acele vremuri nicăieri în insule, și astfel nu le influențau viața curentă cu prezența lor, cu vibrațiile lor foarte înalte.

2. Tot prin distanțare nu s-au amprentat spațiile continentale și oceanice cu amprente privind activitățile lor curente, indiferent unde s-ar fi desfășurat acestea; 

3. Insulele sunt înconjurate de ape, care provoacă în jurul țărmurilor circulații aeriene foarte puternice, alături de chiar mișcările permanente ale apelor în jurul lor; toate mascau orice fel de activitate pe care ei o desfășurau în locurile lor de trăire curentă.

B. Deasupra României se spune că este o protecție specială: ce fel de protecție este aceasta?

Locul acesta a fost dedicat din planificarea evenimentelor (la fel ca și altelele cu specific propriu) activității Moșilor și populațiilor cu sarcini speciale, așa cum este poporul român. Această protecție constă în structura matricei eterice a planetei în interiorul celor trei ramuri ale munților Carpați, care menține pe aceste locuri o vibrație foarte înaltă și stabilă, în spațiu și timp, a pământurilor și atmosferei.

C. Cine a ascuns adevărul cu privire la alianța dintre daci și romani?

1. În acele vremuri s-a ascuns această alianță între geți și romani de spionii migratorilor și patricienii romani care aveau legături cu migratorii (trădătorii).

2. Numai bizantinii au cunoscut deschis adevărul și, odată cu căderea Bizanțului și răspândirea oamenilor în lumea largă, informațiile despre diverse evenimente istorice s-au pierdut. Vaticanul a căutat informații, dar cea au descoperit au ținut ascunse și azi, ca multe altele. Azi doar statuile vorbesc. 

II. DETALII, DISCUȚII

A. Întrebare: De ce Moșii se retrăgeau numai în insulele Pacificului de Sud? Mai erau și alte motive înafară de faptul că erau depărtați de imperiile unde erau concentrați mulți oameni?

Să reținem că putem înțelege acum doar o parte din motivele pentru care se derulau diverse activități ale Moșilor – dar și ale populațiilor umane sau ale altor specii de viețuitoare terestre: care vor fi total înțelese și simțite în bogăția și profunzimea lor abia după revenirea tuturor capacităților noastre astrale și mentale.

1. Așadar, în primul rând să lămurim o exprimare: când au început cele dintâi retrageri ale Moșilor, la începutul ultimei jumătăți a mileniului III î.H., nu existau imperii, iar oamenii aveau destul de proaspete amintiri privind călătoriile lor spirituale, cunoașteri de teritorii și intuiția că le era în destin de această dată să circule liberi oriunde în lume, fără să se întoarcă acasă, la locul nașterii poporului lor, puteau să meargă oriunde după cum doreau ei, după cum știau că acum altele erau necesitățile lor. Știau bine că erau vremuri care nu se vor mai repeta, în care nimeni nu se revolta de prezența lor pe drumurile lumii, nimeni nu se bătea pentru locurile lor și nimeni nu ar fi fost dat afară din casele lor din așezări, fiind pregătiți ori să le facă loc, ori să-i primească printre ei, făcându-și propriile lor așezări. Da, știau că în viitor altele vor fi atitudinile oamenilor, de aceea consolidau cu acest prilej atitudini și manifestări frumoase, conlucrative, înțelegătoare, tolerante. Era o vreme în care puteau să se strămute când condițiile deveneau improprii vieții creative umane, și era un lucru de bun simț să se stabilească în locuri libere, fără să deranjeze alte așezări. Știau că sunt locuri bune și pentru înființarea unor noi așezări, dar și cu alte populații în jur care să le ofere informații și să le ofere experiența lor de trai în specificul locurilor respective. Iar acolo unde vedeau că populațiile locale se retrăgeau să le facă lor loc de trecere, era considerat ceva de bun simț spiritual, omenesc; dar în același timp știau de la Moși că oamenii plecau pentru a avea și ei, și migratorii, intimitate, să nu se creeze aglomerații nicăieri. De asemenea, știau că era o retragere temporară a locuitorilor din drumul lor, pentru a le face loc în deplasările lor și, dacă unii erau obosiți, aveau loc de odihnă și hrană lăsată cu drag de localnici pe exemplul caselor de călători cu care absolut toți oamenii de pe toate continentele erau obișnuiți de mult, și în multe feluri. Stăteau acolo temporar, căutau să întrețină locurile și casele la rândul lor, luau ceva merinde de drum, nu stricau nimic (accidentele erau reparate, locurile curățate după ei înșiși), ba mai lăsau ”daruri” de mulțumire din cele create de ei (de unde și formarea obiceiurilor de dăruire, denaturate mai mult sau mai puțin în mileniile ce vor veni). 

Să revenim. Dar erau și motive mult mai profunde decât mișcarea liberă a migratorilor și localnicilor în teritorii. 

2. La începutul primelor migrații, când s-au realizat și deplasările Moșilor (pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp, după cum le curgeau sarcinile), hotărârile nu au fost luate de Moși chiar în acea perioadă, ci cu mult timp înainte de a începe chiar formarea matriceală a planetei: care ea însăși are o întrupare atipică, în vederea trecerii prin întrupările atipice ale biosistemului și toate având la bază planificări ale societăților umane atipice: atunci când vor sosi pe planetă blocurile spirituale piramidale, când vibrația planetei se va apropia de minimul ei la fel ca toată această zonă a universului. Toate sunt planificate și realizate astfel. 

Moșii au șters amprentele lor din acțiunile lor curente în preajma oamenilor, din spațiile fizice ale continentelor și insulelor nordice, acolo unde nu aveau să se mai întoarcă. Au fost șterse amprentele superficiale ale activităților lor din fondul fizic al locurilor unde au trăit și activat, precum și din așezările umane, dar au lăsat amprentele lor în energia fundamentală a planetei pentru ca ele să fie de folos în vremea revenirii capacităților mental-astrale ale oamenilor de pretutindeni: ca puncte de sprijin subconștient, aceste amprente încep chiar din vremurile noastre să producă efecte prin intuițiile și clar-intuițiile celor care încep să-și amintească activitățile vechi mentale și astrale, încurajând acești oameni să continue cercetările lor. 

La orice dezamprentare (ștergere de amprente), se are în vedere întreaga distribuție a energiei fundamentale în planul local, al galaxiei și al subzonei întregi când este cazul, căci energia fundamentală păstrează un anumit timp amprentele întrupaților aflați în acțiunile lor, curente mai mult sau mai puțin, și mai mult sau mai puțin profund. De asemenea, Moșii ștergeau amprentele de pe corpurile și din câmpurile corpurilor lor, de la ieșirea și de la intrarea lor de pe, și pe Pământ după fiecare drum al lor în spațiile interdimensionale – dar amprentele cele mai profunde din energia fundamentală nu au fost șterse niciodată, fiindu-ne necesare nouă, oamenilor, când vom reveni la activități mental-astrale, pentru orientarea noastră mult mai rapidă comparativ cu cazul în care nu ar fi existat aceste amprente. Amprentele se șterg total doar când grupul spiritual pleacă definitiv de pe Pământ și nici celor care rămân în urma lor nu le mai sunt de folos. 

3. Era necesar ca activitatea lor să se desfășoare departe de oamenii, de așezările din acele timpuri, spre deosebire de oamenii de azi, întrucât atunci oamenii aveau în trecutul lor mai apropiat sensibilități și obișnuințe uriașe comparativ cu noi, cei care am trecut prin epoca în care sensibilitățile oamenilor au fost, și sunt mult restrânse datorită corporalității noastre restrânse și din cauza societății restrictive, de asemenea. De aceea Moșii au stat retrași chiar în vremea când le ofereau oamenilor frecvent îndrumări, pentru a nu-I influența în luarea deciziilor: erau lângă ei, dar nu și în mijlocul lor. Întotdeauna oamenii cu sarcini planetare extrem de complexe au stat înafara societăților, așezărilor umane. În plus, dacă ar fi stat cu ei, vibrația lor foarte înaltă nu le-ar fi fost de folos pentru că vibrația înaltă vine cu sarcini foarte bogate și asemenea sarcini nu erau și cele ale oamenilor din așezări: mai ales că ei trebuiau treptat să se depărteze de capacitățile lor mentale și astrale, să-și ducă atenția în primul rând pe cele fizice, chiar dacă exista, și funcționa puternic intuiția și clarintuiția, iar în anumite momente și clar/simțurile mergeau pe linia celor necesare în viața lor. În felul acesta, omul nu uita este mult superior ca evoluții ale sale, comparativ cu viețuitoarele planetare, dar aveau nevoie de ele prin orientarea mai rapidă în viața majoritar fizică, până când vibrația medie planetară avea să se schimbe, pe creștere, până când aveau să crească corpurile cu vibrație foarte înaltă, care au avut în toată această perioadă straturile interioare restrânse. 

Sensibilități încă mari în mileniul III î.H. ar fi condus la schimbări sau mențineri de realități pe care omul deocamdată trebuia să le scoată din felul curent de a fi. Sensibilități reduse trebuiau să fie consolidate pentru a se reduce în mod echilibrat responsabilitatea omului față de planetă, de natură – care aveau și ele o pregătire bună pentru această perioadă atipică – pentru a-și vedea de sarcinile lor curente, fizice. Dar oamenii trebuiau să rămână atenți la întreținerea vieții biosistemului, echilibru la modul general, atunci când necesitățile proprii aveau să le impună folosirea animalelor pentru întreținerea propriei vieți. 

Am văzut de ce era necesară retragerea Moșilor din preajma societăților umane; să vedem de ce retragerea lor a fost cu precădere pe insulele din sudul Pacificului.

Dacă doar se depărtau de oameni, ar fi fost simțiți imediat de oamenii de atunci, dar și de viețuitoarele continentale. În schimb, insulele sunt înconjurate de ape și nu numai depărtarea insulelor sudului de continente era bună, dar mai ales circulația aeriană extrem de puternică. De altfel, în Studiile Istorice de pe site nu degeaba discutăm despre faptul că ajutătorii planetari trăiau în marea lor majoritate în locuri depărtate de așezările umane și cu specific de acest fel:

– pădureni: în pădurile care cuprindeau majoritatea spațiilor continentale – cu o circulație aeriană foarte puternică (pe lângă circulațiile aeriene, deși mult reduse din cauza plafonului cețos care acoperea planeta, se adaugă întotdeauna mișcarea și respirația vegetalelor și viețuitoarelor din păduri, mult mai multe decât în zonele de șes despădurite, unde se aflau așezările umane);

– munteni: pe culmile munților, foarte departe de așezările umane cu populații spirituale primare la întrupare, unde de asemenea circulația aeriană este tot foarte puternică – deși de altă natură (legată de diferențele de temperatură între vârfurile și poalele masivelor muntoase);

– insulari: pe insulele din largul oceanului planetar – despre ce discutăm și acum; deci toți ajutătorii planetari aveau experiență de retragere în insule, din același punct de vedere retragerile erau la fel cu cele despre care discutăm aici: circulații aeriene foarte puternice, mișcările permanente ale apelor care puneau o barieră mentală de netrecut între Moși și popoarele continentale.

B. Întrebare: Deasupra României se spune că este o protecție specială: ce fel de protecție este aceasta?

Cea mai mare parte a țării noastre este cuprinsă în această protecție: ideea de protecție este de fapt legată de un echilibru avansat vibrațional care oferă la rândul său echilibru emoțional, comportamental al oamenilor, oferit de structura canalelor eterice matriceale ale planetei în acest loc. Se poate observa metal și astral, cu puțin antrenament în meditații active sau direct în spații deschise pentru cei ce văd mental cu ochii deschiși, mai ales în perioada solstițiilor: este vorba despre o mulțime deasă de canale energetice matriceale ale planetei, verticale în porțiunea scoarței (vin din interiorul scoarței verticale, dinăuntrul planetei), se ridică mult în poziție verticală, mult deasupra celor mai înalți munți din regiunea Euro-Asia. 

Sunt canale foarte groase, dintre cele mai groase din manșonul matriceal eteric care cuprinde partea pământoasă a planetei, ceea ce înseamnă că au o vibrație foarte înaltă, cu foarte multe structuri interioare (canale eterice interioare concentrice) care împrăștie o radiație stabilă foarte înaltă: din pământuri până la acea înălțime foarte mare menționată mai sus. De la înălțimea la care ajung în poziție verticală, la altitudine foarte mare, merg în toate direcțiile, împletindu-se cu alte canale groase, medii și subțiri, într-o formă asemănătoare unei țesături extrem de groasă, densă, sau ca o platformă, un ”acoperiș” deasupra celor verticale.

Acest loc cu specificul său – dar și altele asemănătoare, de pe toate continentele – a fost planificat și autoformat în structura matriceală a planetei special pentru activități sub îndrumarea ajutătorilor înălțați, cu sarcini speciale pentru planetă și absolut toate viețuitoarele locale. Toată regiunea centrului țării, între Carpați și depășind-o puțin în toate blocurile muntoase (Orientali, Meridionali și Apuseni), toată această porțiune este cuprinsă în acest ”buchet” de canale verticale. 

Protecția propriu zisă ține de vibrația foarte înaltă a acestei regiuni, pe care nu o suportă mulți oameni înafara celor care se trag din neamul străMoșesc de pe aceste meleaguri. De aceea este impropriu spus că ardelenii își trag corectitudinea, liniștea sufletească, gândirea profundă, înclinația spre muncă mai ales, din influența austro-ungară (și se prea poate că nicidecum ardelenii să fi scornit acest lucru) ceea ce este total neadevărat, căci ei și-au păstrat înclinațiile naturale tradiționale străvechi, în ciuda tuturor nedreptăților suferite din partea stăpânirilor agresive, dar trecătoare. Deci oricum este un nonsens să se spună că austriecii ar fi imprimat poporului cultul pentru muncă și corectitudine, căci este partea cea mai puțin alterată dintre toate populațiile României: ardelenii și bănățenii, vin la rând moldovenii și abia pe ultimul loc muntenii – urmașii celor coborâți din munți pentru a ține piept la Dunăre populațiilor agresive sudice. Vibrația teritoriilor din sudul Subcarpaților Getici (sudici) nu este optimă pentru corporalitatea de tip cu adevărat muntean al populațiilor din sud, făcându-i agresivi, dezordonați și supuși permanent influențelor de la populațiile din jur. Dar despre aceasta am mai discutat în studiile anterioare. 

Așadar, alte populații, care nu iubesc echilibrul emoțional și fizic, nu se simt comod aici decât dacă ar putea împărtăși același mod echilibrat de trăire, trăind în bună vecinătate cu populațiile autohtone.

Să reținem că nu numai oamenii, ci toate viețuitoarele locurilor primesc acest echilibru spiritual (care cuprinde toate aspectele manifestărilor), o putere echilibrată de trăire fizică, emoțională și mentală oamenilor care se trag pe linie genetică din neamul născut de Moșii locali (traci). 

3. Cine a ascuns adevărul cu privire la alianța dintre daci și romani? De ce?

Am mai dat explicații și voi mai scrie în următoarele articole, răspunzând în acest fel întrebărilor. Dar aș putea spune acum pe scurt că, dacă știm acum că s-a păstrat o tăcere profundă asupra acestei alianțe, pentru derularea evenimentelor fără cunoașterea migratorilor, ulterior nu a mai interesat pe nimeni, în vâltoarea vremurilor, nefiind cineva interesat în vest, de unde vin majoritatea informațiilor în contemporan – căci în răsărit numai bizantinii mai cunoșteau adevărul – adevăr uitat și de ei în epoca cruntă a cuceririlor otomane. Vaticanul a știut, dar nu era nimic presant pentru catolici să abordeze această temă. Azi statuile de daci liberi, nobili prin neam mult mai mult decât prin clasă socială (să reținem), puternici, netemători, pricepuți și mai ales credincioși: credincioși Făuritorilor Dintâi (azi numiți de noi Fii de Dumnezeu), poporului lor și gliei cu adevărat strămoșești!

Este necesar să gândim istoria oficială ca pe o formă de cunoaștere superficială, rămasă sub formă scrisă conform intereselor celor care au obținut foloase din desfășurătrile descrise. De aceea numai o parte din cele scrise în lume sunt reale, dar în niciun caz complete. Multe din lipsuri se cunosc de către grupuri de oameni de influență, chiar dacă nu sunt spuse, din multe motive – dar care vor fi cunoscute cândva în totalitate. Multe altele sunt cunoscute dar sunt lăsate ascunse, pentru că se poate astfel ajunge ușor la altele care nu se doresc cu adevărat să fie cunoscute acum…