Înainte de a continua discuţiile despre confuzii privind ieşirea corpului astral – şi efectuarea unor călătorii astrale mai mult sau mai puţin conştiente, este necesar să atrag atenţia asupra unui alt fel de confuzii, care apare aproape în toate reprezentările călătoriilor astrale, aflate în circulaţie pe internet.
Este vorba despre prezentarea faptului că după ieşirea în corp astral călătorul vede o altă ieşire luminoasă, spre care se simte atras, şi crede că este vorba despre ieşirea din acest univers – către un altul despre care nu ştie nimic concret, şi provoacă panică persistentă.
Majoritatea fotografiilor de pe internet prezintă o astfel de confuzie, alături de altele asemănătoare.
Analiza aprofundată a unei asemenea expuneri conduce observatorul cunoscător la înţelegerea faptului că acest lucru nu este posibil; dar lucrurile sunt mult mai complexe decât o astfel de abordare simplistă. În acelaşi timp o asemenea abordare nu este cu totul întâmplătoare şi vom explica acest lucru.
Fig.nr. 1: Undeva pe bolta înstelată s-ar profila o deschidere, un “portal către alte universuri necunoscute”.
Fig.nr.2: Sub impulsul ieşirii, aceeaşi forţă ar atrage inexorabil călătorul către “portalul” spre alte lumi, alte universuri.
Să precizăm că “alte lumi” nu sunt însă de loc întâmplătoare, omul nu se “pierde” în propriile vise, nu suntem nicidecum noi creatori de universuri şi mai ales într-o clipă, după cum ne merge imaginaţia: personală sau a altora dintre care creatori de politici de înfricoşare sunt foarte conştienţi de aberaţiile intenţionate pe care le crează semenilor – apoi alţii le preiau înfricoşaţi şi le duc mai departe. Vom analiza şi astfel de cazuri de pe forumurile cu tentă religioasă sau aşa-zis ştiinţifică.
Aşadar, călătorul astral iese din împletirea cu corpul fizic şi se îndreaptă către o prezumtivă ieşire din acest univers. De aceea este neapărată nevoie să mai precizăm încă o dată că – şi ori de câte ori vine vorba: în cursul călătoriilor astrale pe care le analizăm, nu ieşim din acest univers, ci rămânem tot în acest univers.
Este de comentat pe larg această confuzie, care creează de altfel şi majoritatea fricilor pe care le are începătorul în domeniul călătoriilor astrale conştiente. Dar acest fapt se bazează pe faptul că omul crede de obicei că decesul înseamnă şi terminarea, sau întreruperea brutală a destinului său în acest univers, lucru care nu este de loc adevărat.
Voi face o scurtă postare separată privind fenomenologia care se derulează cu acest prilej.
De aceea se confundă desprinderea parţială a corpului astral, în timpul somnului sau uneori a meditaţiilor, bazată întotdeauna, fără nici o excepţie, pe revenirea acestuia în sistemul corporal şi manifestare în continuare în stare de trezie – cu decesul despre care de asemenea omul nu ştie ce înseamnă cu adevărat şi nici ce urmează acestuia. Este bine să ştim clar că omul nu poate pleca din acest univers odată cu decesul corpului fizic: adică doar cu terminarea destinului de manifestare cu corpul fizic, ci întotdeauna, fără excepţie, continuă manifestarea ÎN UNIVERSUL FIZIC, SUB FORMĂ DE ENTITATE ASTRALĂ.
Pentru ca să fie totul încă şi mai clar, să revedem pe scurt fazele destinului nostru complet în Universul Fizic:
1. Întruparea şi manifestarea prin corpurile spirituale, odată cu constituirea acestora deasupra mamei, la momentul naşterii ei; urmaşul se manifestă prin toate corpurile sale spirituale, cu forţele sale spirituale, adică radiaţia cu vibraţia cea mai înaltă cu care poate manifesta direct în întruparea pe Pământ.
2. Întruparea şi manifestarea prin corp fizic, dacă are loc conceperea partenerială (prin pereche de părinţi) a corpurilor cu vibraţie mai joasă decât cea a corpurilor spirituale – oul (zigotul) şi dezvoltarea acestuia, naşterea, creşterea, manifestarea prin totalitatea corpurilor de-a lungul unei perioade de timp variabilă, conform fiecărui destin în parte, îmbătrânirea şi decesul fizic.
3. Decesul înseamnă desprinderea corpului astral de corpul dublu-eteric şi corpul fizic, iar spiritul se va manifesta în continuare ca entitate astrală, rămânând în întrupare în continuare tot în Universul Fizic şi beneficiind de celelalte corpuri fluidice pe care le-a avut în perioada destinului fizic, până la terminarea tuturor sarcinilor planificate pentru întruparea în derulare: de la corpul astral la ultimul corp spiritual pe care îl are în sistemul său corporal.
4. Ieşirea din întreg destinul din Universul Fizic, lepădând toate corpurile care se vor destrăma (căci nu mai există forţa radiantă care să ţină în coeziune corpurile de întrupare), sub puterea circulaţiei fluxurilor energo-materiale din spaţiile cosmice; spiritul se va concentra (este ca o „trezire”) într-unul din celealte două universuri, pe care le numim Universul Astral şi Universul Cauzal unde există deja corporalitate proprie în stare latentă, şi se va manifesta în continuare după cum este necesar evoluţiei sale totale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu