Blogul unui om cuminte...: PINK MONDAYS: 26 martie 2012

...Este blogul unui om care a ascultat mai degrabă de păsările care i-au cântat la ferestre... de florile care i-au crescut în fața ochilor, dimineață după dimineață, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsă, de îngerii care i-au vorbit întotdeauna despre Moșii pământurilor străvechi și despre tainele ascunse ale omului mereu căutător în trecuturile sale, în prezentul său și în viitorul către care se îndreaptă cu încredere, străbătând valurile eternităților...

duminică, 25 martie 2012

PINK MONDAYS: 26 martie 2012

ALO !!! AAAAAALOOO!! SUNT IARĂŞI EU !! ŞI VĂ DORESC:
... Să haiduciţi peo aripă de vis!!!... voiniceşte, haiduceşte, cu curaj, dezinvoltură, cu bucurie, cu dragoste de toate!!!...
Şi cu tot ce mai vreţi voi în plus !!!
Să vă sune fericirea la telefon şi să vă bată la uşă!!! şi să nu-i cereţi decât să stea... cu voi, cu oricine de pe Pământ!!! Să fie fiecare om atât de fericit în el, cu el însuşi şi cu cine doreşte, încât să-şi poată părăsi orice durere, amărăciune sau răutate, mânie, ciudă, invidie, dispreţ, etc., etc., etc. !!!!

VĂ DORESC O SĂPTĂMÂNĂ CALDĂ, VESELĂ ŞI FRUMOASĂ !!!

Îmi cer scuze .. este singura variantă pe care a vrut Blogger s-o accepte!!!

Cea pe care am dorit să o pun aici poate fi vizionată la adresa:

http://www.youtube.com/watch?v=jRx5PrAlUdY&feature=related

5 comentarii:

Vasile Dumitru spunea...: Buna dimineata, suflet cuminte si pink!
O saptamana insorita sa ai!; 26 martie 2012 la 01:52
Nima spunea...: O saptamana minunat de ...roz ! >:D< :*; 26 martie 2012 la 09:29
Cristiana spunea...: Vă mulţumesc frumos, chiar dacă cu multă întârziere... A cam plouat în sufletul meu la un moment dat, dar totul s-a "rozulit" apoi... sigur datorită urărilor voastre de bine !!!
...dar şi multe, multe învăţături pentru mine şi pentru cei din jurul meu, cu acest prilej de care ne vom aduce aminte poate cu înţelepciune, poate cu... poate cu... Cine ştie?!...
Când se va termina totul, pentru mine va fi libertate şi bucuria de a trăi cuminte, frumos... Voi scrie atunci despre multe lucruri care au avut legătură cu aceste clipe...; 31 martie 2012 la 15:55
Anonim spunea...: Cristiana, cred ca a fost o perioada in care ploile au spalat multe in sufletul nostru. Cel putin in sufletul unora dintre noi.
Si in sufletul meu a plouat. Dar au si lacrimile rostul lor, nu-i asa? De acum inainte ma astept sa se risipeasca norii. Pentru ca soarele este mereu tot acolo, dincolo de nori.
Va fi bine, Cristiana!
Deja ESTE mai bine!!!
Te imbratisez cu drag!!!!!!!; 1 aprilie 2012 la 11:19
Cristiana spunea...: Daaaaa!!!! Numai norii sunt "Păcăleala de 1 aprilie!!!" soarele este siguranţa !!! De aceea nu cred eu că pe 21 decembrie va fi... întuneric de trei zile...
Deşiii... Soarele se poate stinge, dar Lumina Universurilor - niciodată...
Lumina Fundamentală, universică, e peste tot, pentru timpuri scurte doar ochii trupului nostru nu o văd... Dar ea tot acolo este, niciodată - dar niciodată!! - nu se stinge.

La fel cum şi Lumina Prieteniei noastre rămâne universală, eternă, răspândindu-se în infinitul spaţiilor....
Mulţumesc Anonim !! Te îmbrăţişez cu tot sufletul :) >:D<!!!; 1 aprilie 2012 la 11:59

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

SĂ ÎNCURAJĂM CERCETAREA MULTISENZORIALĂ

Sigur că cele pe care le scriu sunt părerile mele personale, născute din cercetare personală, şi nu am pretenţia să fiu crezută, dar rog întotdeauna un singur lucru: cei care au oarece capacităţi multisenzoriale ( mi se pare mai corect decât exprimarea: extrasenzoriale) să cerceteze cele scrise aici, pe cât posibil - în meditaţie (astral) sau direct mental. Să dezbatem, să conlucrăm, să ne împărtăşim experienţa fiind mereu gata să ne deschidem orizontul. Să contribuim cu toţii la cercetarea de acest tip, pentru ca să nu mai fim datori exclusiv site-urilor şi altor scrieri străine. Căci fiecare popor are calea sa - dacă preluăm calea altora fără să o avem marcată pe a noastră personală, conform tradiţiei poporului propriu, atunci ne împrăştiem forţele, în loc să ne îmbogăţim reciproc destinul. Comparaţiile ar trebui făcute abia după ce ne cunoaştem tradiţiile şi cunoaşterile, cât de cât, căci de aceea apar exagerări de genul: poporul român a fost primul care a civilizat Europa, a fost singurul popor autohton... lucruri pe care le vom descoperi neadevărate, cu ruşine şi regret pentru orgoliul împrumutat din exemplul altor popoare orgolioase, care ne-au impus încredinţările lor...

Cercetarea începe, e drept, cu confuzii, stângăcii, asocieri multiple, dar treptat lucrurile se limpezesc, legăturile între domeniile cercetate încep să se vadă cu efectele lor echilibrate la nivele din ce în ce mai înalte. Pe măsura trecerii timpului, pe măsura creşterii vibraţiei medii planetare (de fapt: stelar-galactice, zonal-universice), puterile noastre vor creşte şi ne lămurim asupra aspectelor confuze, îmbogăţindu-ne cunoaşterea privind universul în care ne aflăm.

Încurajaţi şi voi, la rândul vostru... Să nu agresăm, ci să încurajăm.

Oamenii cu capacităţi multisenzoriale sunt sensibili, fac primii lor paşi temători, nesiguri, într-o lume puţin cunoscută; a crede că un astfel de om este "tare", că ar trebui să fie insensibil, indiferent sau agresiv şi să confunde echilibrul cu nepăsarea şi duritatea, este o mare confuzie...

Mulţumesc. Vă doresc toate cele bune şi frumoase!!

Din călătoriile mele astrale...

Percep universurile ca fiind perfect echilibrate sferic. Imbratisez aceasta sfericitate, desi stiu bine ca este numai un termen de comparatie, doar de pe Pamantul pe care il percepem acum, in acest fel pe care il cunoastem acum.

In viitorul apropiat le vom percepe dincolo de sferic. Si vom numi asta in alt fel.
Universul este in echilibru perfect dupa o infinitate de directii: granitele dintre un grad si altul devin spatii largi, caci nu exista numai materia pe care o percepem cu simturile trupului de carne... mai sunt multe altele de perceput in aceasta lume. Nimic nu este dupa 3 4 5 6... 12 sau un numar limitat de directii.
Cand vom accepta cu totii acest lucru, vom vedea ca intuneric de fapt nu exista, ci doar necunoastere. Dar exista, numai pana la un punct al acestui univers (nicidecum in toate universurile): agresivitate, rautate, cruzime, perversitate... si inca multe altele pe care le spunem dupa cuvintele pamantene... Nu ne-ar veni sa credem ce poate exista in lumea de vibratie mai mica decat aceea a Pamantului ...
Multi oameni cred ca omul este rau. Invit acei oameni sa-si aduca aminte cele pe care le cred acum - peste vreo 30 de ani... Sa nu uitam ca facem pasi in fiecare zi...
Eu cred ca altele vor fi cuvintele care vor fi spuse..
Si vom avea multa lumina, caldura, bucurie si bunatate in sufletele noastre !!! Iar o masa critica a omenirii va inclina catre aceleasi sentimente. Si va merge mai departe catre hăruire, catre indumnezeire.
Cu respect, Cristiana

ÎN MIJLOC DENS DE INFINIT ...

...Deja sufletul nostru zboara... se deschide clepsidra timpurilor... acolo unde neantul se strange intr-un varf de ac... si totusi se rasfrange luminos si pur peste marginile lui insusi intr-o uluitoare miscare de fiintari in orizonturi explozive de sunet si lumina... spatiile se umplu de liniile dulci ale puterilor de patrundere... si zboara ele insele cu tine pe aripile spiralate ale multului...

...Si multul, si esenta coexista astfel in pace acolo unde simultaneitatea insasi devine unda...

Să fim foarte bine înţeleşi: nu sunt de acord să înlocuim "Dumnezeu" cu "Universul", din simplul motiv că universul - şi multe altele pe lângă acesta în care trăim, şi fără de care cel în care ne aflăm acum nu ar putea exista - este o creaţie energo-materială dinamică, remodelabilă permanent în funcţie de necesităţile foarte clare ale noastre, ale celor care o folosesc: o Creaţie realizată de o imensă masă de Creatori Înălţaţi, printre care Cei Dintâi nu vor să aibă niciodată un loc primordial, în atenţia specială a celor care tind către cunoaşterea şi experienţa lor...

Tindem - dar nu o vom ajunge niciodată: măcar cu atâta să ne ridicăm şi noi sufletul, oferindu-ne şi noi modestia noastră...

Iubirea este un termen inventat (de templieri, ca termen de discuţie) şi părerea mea este că cei care au adevărata iubire nu mai vorbesc despre ea, ci ea irumpe din tot ceea ce fac: ajutor pentru semeni, pentru cer şi pământ deopotrivă, calitate, moralitate, demnitate, altruism, tot ceea ce poate fi mai bun şi mai frumos ca manifestare omenească. A vorbi despre iubire e ca şi cum ai suna din talgere... A îndemna pe oameni la iubire este ca şi cum ai suna din goarnă în piaţa mare a satului... A face ceva din iubire, fără să impui, fără să atragi atenţia - ci doar să oferi cu modestie, cu însorire spirituală... este oferire de iubire şi nu mai are nevoie de nici un sunet...

DE REFLECTAT...

„Nu credeţi în buna credinţă a tradiţiilor, chiar dacă datează de generaţii şi sunt larg răspândite. Nu credeţi un lucru numai pentru că mulţi alţii vorbesc despre el. Nu credeţi în bunele intenţii ale înţelepţilor din vremurile trecute. Nu credeţi în ceea ce v-aţi imaginat, sugestionându-vă că un zeu a fost sursa voastră de inspiraţie. Nu credeţi în autoritatea maeştrilor şi a preoţilor. După ce examinaţi totul, credeţi numai în ceea ce aţi verificat şi experimentat singuri şi consideraţi a fi rezonabil după felul vostru de a fi” (Buddha)
http://adinaamironesei.blogspot.com/