OMUL – CREATOR CONŞTIENT UNIVERSAL (1)

1. GENERALITĂŢI

Sunt destul de puţine lucruri pe care le înţelegem privind complexitatea capacităţilor umane. Atâta timp cât vom crede că strămoşul nostru direct, şi foarte apropiat în timp, este o specie de primate, nici nu vom accepta că suntem purtătorii unei moşteniri uriaşe de altă natură, nu vom crede în alte puteri şi cunoaşteri ale noastre. Poate vom crede ceva, pentru că suntem puternic intuitivi, sperăm să fie aşa şi ne găsim puterea măcar să ne tăiem drum dincolo de deznădejdi şi dezolări, pentru a merge cu curaj mai departe.
Spiritele umane au trecut, în evoluţiile lor, şi prin acestă treaptă de întrupare, a speciei de primate, în vremuri care îşi numără însă zilele ca valuri de eternităţi.
Speciile de vieţuitoare pământene sunt însă reprezentante ale unor segmente de întrupare mult mai extinse, ale căror vieţi se desfăşoară în alte puncte din univers, pe alte planete, ale altor stele, din alte galaxii din aceaşi subzonă şi din multe altele din acelaşi nostru univers... Între speciile pământene sunt diferenţe foarte mari de evoluţie spirituală, chiar dacă sistemele corporale au elemente comune, pentru a forma lanţuri spirituale (nu numai trofice) de mare complexitate.

Fig.nr.1 : Scara speciilor planetare, unde fiecare specie este reprezentanta pe Pământ a unor trepte de evoluţie mult mai cuprinzătoare. Între ele, faze (subtrepte) de completare sau corecţie: de modelare a manifestărilor generale conform particularităţilor de profilul spiritual al fiecărui popor spiritual în parte.

Capacitatea generală de creator începe să se contureze în evoluţii cu mult timp înainte de ceea ce ştim să numim azi capacitate de creaţie. Şi pentru că nu ştim bine ce presupune această capacitate în mod complet, credem că ea se limitează la ceea ce putem face cu mâna+mintea, cu uneltele şi tehnologiile pe care le folosim azi, ca extensii ale mâinii şi minţii noastre, fără ca mâna şi mintea noastră să ajungă să-şi piardă îndemânarea. Şi vom vedea ce cuprinde azi o asemenea capacitate şi în ce condiţii, şi în ce fază a unei astfel de folosiri ne aflăm azi.
Totul începe înainte de ceea ce numim azi om – omul creator conştient; căci omul crează conştient, deşi în acest moment al evoluţiilor sale, acum, aici, pe Pământ, nu este complet conştient de puterile şi experienţa sa totală în domeniul creaţiei materiale.
Începuturile se bazează pe o creaţie materială inconştientă, la nivele relativ mici de evoluţie – dar mari pentru fiecare treaptă de evoluţie în parte. Este un fel de mimetism, în care învăţătura folosirii percepţiilor prin corpurile de manifestare ocupă rolul principal în supravieţuire. Învaţă de ajutătorii întrupaţi în mijlocul lor, în corpurile lor, cum să folosească cele pe care le percep pentru a supravieţui în condiţii cu care nu sunt de loc obişnuite. Astfel, termitele, albinele, rozătoarele nu sunt creatoare conştiente şi nici conştiincioase, ci învaţă să se folosească de elementele matriceale planetare, pe care ele le pot desluşi cu percepţiile facilitate de corpurile lor.
Acest microsistem planetar este format din forme eterice mărunte, ca o dantelărie în planul eteric planetar, care oferă chiar muguri de întrupare pentru vieţuitoarele mărunte ale planetei (cele pe care le numim în aceste studii spiritele intra-panetare, ale căror întrupări se realizează prin mijlocirea planetei). Planeta le oferă astfel şi corpuri, dar le oferă şi modalităţi de folosire a părticelelor sale pentru a învăţa să supravieţuiască singure. O astfel de învăţătură le este necesară pentru nevoile proprii de fiinţare, individuale şi de grup. Putem să mai dăm exemple – vin la rând spre exemplu caracatiţele, reptilele cu amenajări de spaţii pentru depunerile de ouă, apoi păsările cu cuiburile lor, ajungem apoi la mamifere (amenajări de scorburi, galerii, în peşteri, etc.) tot pentru nevoile proprii.
Astfel de capacităţi se dezvoltă sub îndrumarea ajutătorilor planetari, ajutătorilor de grup spiritual pentru un grup compact de specii care, chiar din trupuri diferite, au sarcini generale de aceeaşi natură, manifestate sinergic sau complementar. Specii „prietene” şi specii „duşmane”, învăţând să se apere, să-şi apere creaţiile realizate cu atâta trudă, să facă pe rând şi cele dorite, şi cele nedorite. Să le cunoască pe toate, să le facă pe toate.
Între aceste specii pământene, aşa cum spuneam, se află o plajă uriaşă de evoluţii. Spiritele nu evoluează pe această planetă treaptă după treaptă; ele se află pe Pământ doar pentru a face:
– un început de învăţături, într-un şir neîntrerupt început în ale locuri din univers;
– pentru a consolida anumite forme de manifestare anterior învăţate, pe care se vor sprijini înaintările viitoare în creaţie conştientă sua în orice fel de alte manifestări viitoare.
La un moment dat înaintat al evoluţiilor, când o serie întreagă de consolidări au început să poată fi folosite în creaţie conştientă, în funcţie de particularităţile profilului spiritual al evoluanţilor (adică după puterile şi în formele lor de înţelegere, de acceptare şi de înaintare în învăţături), pot avea loc întrupări de corecţie ale unor înclinaţii particulare unui grup de evoluanţi. Asemenea întrupări au loc pe planetele unde se crează condiţii specifice sau pregătiri intense pentru intrare la întrupare a unor creatori conştienţi mai înaintaţi, de la care să poată lua exemplu, învăţături.
Exemplul cel mai concret pentru noi, acum, este acela al saurienilor – popor spiritual care a evoluat în străvechimi în toate mediile terestre. Pe care îi cunoaştem bine; vă voi spune în curând, pe scurt, povestea saurienilor ca începători ai creatorilor conştienţi. Povestea lor nu este tristă, deşi ar părea că a avut un sfârşit trist şi mai ales că sfârşitul evoluţiilor lor se leagă strâns de venirea spiritelor umane pe Pământ. Deşi este greu de crezut acum, poporul lor spiritual se afla la începutul conştientizării capacităţii lor de creator conştient, luptând cu animalitatea lor, învăţând să se concentreze în mod special la activitatea desfăşurată prin trupul lor – făcut în mod special mare şi greu, pentru ca să se poată concentra asupra lui cu toată atenţia lor, cu toate puterile lor. Acesta este un tip de corecţie prin forma corpurilor, la fel ca şi stingerea speciei lor şi plecarea spre alte zări, unde să-şi deruleze în pace propriile evoluţii, lăsând aici, pe Pământ, locul altora.
Vom mai discuta în viitor mult despre asemenea corecţii, căci ele sunt date nu numai ca întrupare, ci ca fond general de ajustare a manifestărilor, pentru ca devierea – puţin sesizată la început – să nu devină mare pe parcursul evoluţiilor, puternic destabilizatoare pentru fiecare popor spiritual în parte. Dacă fiecare popor spiritual are un anumit profil spiritual, drumul pe care îl aleg coordonatorii de evoluţii este particular şi el fiecărui grup spiritual astfel format, ca popor cu trăsături specifice de înaintare în evoluţii. Chiar vom discuta pe larg despre faptul că fiecare popor spiritual are o linie proprie de evoluţie, care cuprinde corecţii de la un ciclu de întrupări la altul, respectând astfel înclinaţiile naturale ale spiritelor, dar şi formând treptat alte noi obişnuinţe, care se vor transforma şi ele în înclinaţii, apoi în încredinţări de trăire.
Aşa se formează cea mai puternică înclinaţie şi apoi încredinţare a spiritelor, de care se vor folosi în eternitate: aceea de ajutător pentru semeni, oriunde şi oricând în infinitul spaţiilor şi în eternitatea timpurilor.

2. CÂTEVA CUVINTE DESPRE CREAŢIA MATERIALĂ MENTALĂ

Nu este de loc simplu, nici uşor să înţelegem procesul amplu de formare a capacităţii noastre actuale de creator conştient. Dar trebuie să încercăm să urmărim firul meandrat al acestei formări spirituale, pentru a avea un tablou complet al devenirilor generale ale acestei capacităţi, care nu începe şi nu se termină nicidecum pe Pământ.
Problema devenirii ar fi destul de uşoară, dacă privim lucrurile aşa cum ne-am obişnuit acum, pe Pământ. Începem evoluţiile învăţând să creăm condiţii pentru supravieţuirea noastră şi a urmaşilor noştri, având în mijlocul grupului de vieţuire (roi, banc, stol, turmă, haită, familie) ajutători înaintaţi, care ne îndrumă exact din puterile pe care le ale grupul începător astfel. Direcţiile de îndrumare sunt o plajă uriaşă de linii care formează – şi reformatează mereu – drumul evoluţiilor primare, mersul mereu înainte. Chiar dacă sunt şi momente în care aparent ne întoarcem din drum, astfel de întoarceri nu sunt pedepse pentru greşeli închipuite, ci corecţii specifice fiecărui popor spiritual şi consolidări, accente, înţelegeri ale multor aspecte bănuite doar din multele evoluţii anterioare. Nu numai ca oameni, ci în fiecare treaptă şi subtreaptă de evoluţie. Toate sunt deosebit de complexe şi timpul nu este problema evoluţiilor. Nici spaţiul, de altfel!! Nici problemele de comportament, nici înclinaţiile aşa cum ne-am obişnuit să ni le credem aici, pe Pământ.
Începuturile creaţiei materiale sunt însă mult mai complexe. Sunt formate în egală măsură în DOUĂ UNIVERSURI SEPARATE, ÎNTR-UN FEL PARALELE, dar foarte strâns legate, în exprimările noastre 3D, prin multe fire nevăzute încă pentru noi, acum. Căci Universul Fizic este doar universul de consolidare a învăţăturilor noastre care au loc, de fapt, extinse, complexe şi oarecum mult mai rapide, într-un univers separat – Universul Astral. Ele au loc şi în alt univers paralel cu celelalte două, Universul Cauzal, dar acest univers are un alt profil, pe care îl vom discuta după ce vom înţelege bine elementele definitorii ale creaţiei materiale în Universul Astral şi în Universul Fizic.

2.a. CÂTEVA NOŢIUNI DE CREAŢIE ÎN UNIVERSUL ASTRAL, PARALEL CU UNIVERSUL FIZIC, ACOLO UNDE ÎNCEP ÎNVĂŢĂTURILE NOASTRE SPIRITUALE

Universul Astral este un univers de manifestare, ca şi Universul Fizic în care ne aflăm acum. Nu trebuie să confundăm Universul Astral cu evoluţiile noastre în corpuri astrale din Universul Fizic, de aici, dintre întrupări, pentru noi, oamenii, sau ca entităţi, direct, fără participarea corpului fizic (deci nu după terminarea încarnării de aici, din Universul Fizic) – aşa cum sunt mare parte dintre ajutătorii noştri astrali. Căci sunt feluri şi feluri de ajutor oferit întrupaţilor în corp fizic, şi de aceea există asemenea diferenţieri.
Denumirea de corp astral din lumea aceasta a noastră o vom păstra în continuare pentru a înţelege legătura noastră foarte importantă cu Universul Astral – un univers care are materii ce conferă multă sensibilitate percepţiilor spiritului ; care oferă corpurilor şi creaţiei realizate prin intermediul lor anumite particularităţi. De exemplu, legat de ceea ce discutăm acum, rapiditatea cu care materiile astrale pot fi folosite şi rapiditatea cu care ele revin la forma lor fundamentală, fără intervenţia întrupatului, atunci când creaţia nu mai este supusă voinţei (radiaţiei spirituale) întrupatului. La fel cum pe Pământ ne este foarte uşor să trecem de la o stare emoţională la alta.
Din punct de vedere emoţional, căci materiei astrale i se mai spune şi „emoţională”, întrupatul din Universul Astral simte bine tot ceea ce îi transmite, radiază forma sa corporală şi în acelaşi timp şi creaţia sa materială astrală. De exemplu, simte tot ceea ce simte un alt întrupat cu care poartă relaţii de convieţuire sau numai de creaţie. Simte ce radiază el însuşi, simte ce radiază cei din jurul său de acelaşi fel, simte ce radiază celelalte fiinţe (alţi întrupaţi cu evoluţie mai puţină sau mai multă), ce radiază fiecare obiect pe care îl crează: după cum este creat – de el însuşi sau / şi în coparticipare cu alţii. Adică ce împrumută creaţia de la fiecare creator al său. Mai simte calitatea profundă a creaţiei, indiferent dacă crează o floare (forma unei fiinţe) sau un obiect pe care îl va folosi. O floare este bine realizată în structurile sale (şi îşi dă seama că i-a învăţat structurile bine, mult mai profund decât învăţăm noi acum la orele de botanică), dacă prezintă catifelarea specifică a petalelor, textura specifică frunzelor după structura lor, parfumul specific, culoarea specifică şi, mai presus de toate – dar elemente cu care deocamdată noi nu suntem aici, pe Pământ, încă obişnuiţi – luminozitatea rezultată din astfel de structuri (ceea ce numim aură) şi sunetul fundamental al structurilor sale, specifice doar fiinţei astfel reprezentate. Astfel de condiţii se obţin numai atunci când, în structurile astfel perfect create, fiinţa care se reprezintă astfel este înzestrată cu suflu vital din propria putere a creatorului, devenind identică cu prototipul natural. Iată, de altfel, de unde provin elemente structurale ale basmelor în care chiar şi un muritor, ajutat de un zeu (după logica noastră), poate da viaţă creaţiei sale perfecte. Şi nu le credem, căci pe Pământ pare că astfel de lucruri nu se pot petrece.

Fig.nr.2: Să presupunem o creaţie în toate detaliile sale...

Dar să mergem mai departe.
Un obiect radiază perfecţiune aşadar când lumina şi sunetul fundamental spune creatorului său că este bun pentru a-i satisface o necesitate. Altfel, creatorul va vedea că obiectul se va sparge (nu are densitatea normală pentru acţiunea căreia îi este destinată) sau se topeşte sau crapă când va crea şi lichidul sau obiectele mărunte – dar dure – pentru păstrarea cărora este creat.

Fig.nr.3 : Percepţia luminii interioare şi a sunetului interior, care oferă creatorului conştient, cunoscător al obiectului pe care îl realizează, valoarea finală a creaţiei sale (formă, densitate, parfum, tuşeu), comparativ cu cele naturale (formele de întrupare a plantei, densitatea, forma, designul vasului creat din materii planetare)

Întrupatul percepe repede şi complex toate acestea. Învaţă cum să creeze din elementele fundamentale ale mediului: fluxuri de materii de diferite vibraţii din mediul său de trai, pe care învaţă să le aşeze în anumite forme pentru a se crea obiectul dorit. Apoi cum să caute chiar materiale gata structurate – piatră,metal, lemn, os, care sunt prezente în lumea Universului Astral, exact la fel ca şi în lumea de aici, din Universul Fizic, dar la nivele de vibraţie diferite, specifice fiecărui univers în parte. În Universul Astral materiile sunt de vibraţie medie mult mai înaltă, pentru uşurarea învăţăturilor, pentru consolidarea fiecărui fel de activitate şi de cunoaştere în parte. Astfel de structuri pe care le poate avea de-a gata sunt corpurile altor spirite: piatră, metal, cristal – din corpul planetar; lemn – din corpurl celor pe care le numim vegetale; os – din corpul animalelor.
Este drept că eu explic acum lucrurile „pe scurtătură”, căci ele sunt mult mai complexe şi le vom detalia atunci când ne vom obişnui să vedem acest proces la modul general.
Întrupaţii care au învăţat în Universul Astral să realizeze astfel, treptat, tot felul de activităţi creative, se întrupează apoi în Universul Fizic.
Creaţia materială de acest fel o numim pe Pământ creaţie mentală, căci ea se realizează cu ajutorul unor straturi superioare ale corpului astral, cu proprietăţi asemănătoare acestuia, dar totuşi cu particularităţi puţin distincte: numim la un loc aceste straturi: corpul mental. El poate acţiona în mediul lui propriu (câmpul mental) folosind materii de vibraţii asemănătoare – le numim mentale – prin intermediul energiilor de vibraţii proporţionale, pe care le numim energii mentale. Denumirea vine însă din latura folosirii în acelaşi timp şi a capului, a minţii – a unor structuri cerebrale fizice mult mai dezvoltate decât le avem acum – şi datorită faptului că în acest fel de creaţie, care a stat la baza societăţilor străvechi umane pământene, omul îşi realiza învăţăturile de creaţie la început de-asupra capului, prin eşantioane de materiale pe care le studia, apoi crea ceea ce avea de creat (casă, navă pentru transport) de jur împrejurul creatorului. Iar puterile menţionate ale creierului creau şi senzaţiile prin care omul simţea clar la ce depărtare de el să creeze, pentru se simţi şi el însuşi confortabil, pentru a simţi câmpurile creaţiilor sale care să nu-i deranjeze propriile câmpuri.
De fapt trebuie să înţelegem că astfel de forţe sunt de fapt forţele spirituale, acea radiaţie care se manifestă prin corpurile care se crează în jurul ei. Dar le putem numi în continuare forţe mentale, pentru că aşa ne-am obişnuit până acum. Dar ştim bine că este vorba despre radiaţia spirituală, pe care spiritul o poate folosi după cum învaţă sistematic, aşa cum ştim acum.
La început, se derulează câteva trepte de învăţătură una după alta în Universul Astral. După obuişnuinţa spiritelor cu manifestările generale prin corpuri: cu deplasarea, cu hrănirea, cu procreerea (faze simple, asemănătoare bacteriilor, apoi algelor, etc.) fazele de evoluţie se desfăşoară în mod constant în paralel: învăţătura în Universul Astral – consolidarea în Universul Fizic.
Tot în Universul Astral, spiritele învaţă să suporte diferenţe mari de vibraţii între un loc şi alt loc de trăire. Aceste obişnuinţe vor sta la baza alternanţelor între universuri – aşa cum am spus acum. Dar şi la baza acelor faze de evoluţii din Universul Fizic în care se vor învăţa să călătoreasca de la o zonă la alta a universului, a aceluiaşi Univers Fizic, în călătorii regresive, de la o zona principală a universului – la alta. Chiar dacă au astfel de învăţături, de pregătiri intense înainte de ciclurile de vieţi în Universul Fizic, totuşi la început diferenţele acestea sunt greu de suportat, şi călătoriile de la o zonă la alta a universului au loc în trepte, aşa cum am discutat în studiile anterioare.
[Se va consulta studiul http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/05/zonele-universului-fizic_30.html ]

2.b. CREAŢIA MATERIALĂ MENTALĂ ÎN UNIVERSUL FIZIC

Am trecut, din vorbă în vorbă, de la creaţia din Universul Astral la creaţia din Universul Fizic. Exact aşa se petrec lucrurile mult timp cu toate spiritele, la începutul evoluţiilor. Nu ştim cum trecem de la un loc la altul. Abia atunci când strâng suficientă experienţă de viaţă, de manifestare, de conştienţă a trecerilor de la un fel de vibraţie la altul, toate se consolidează prin trăiri la diferenţe mari, din ce în ce mai mari în Universul Fizic. Diferenţele merg apoi în registrele cele mai complexe: creaţie materială mentală care foloseşte la fel ca şi în universul învăţăturilor lor, Universul Astral, fluxuri materiale de diferite vibraţii, prin care, cu voinţa lor bine centrată, reuşesc să creeze obiecte de care au nevoie în viaţa lor curentă. Creaţia devine treptat din ce în ce mai complexă, chiar dacă nu foarte bogată încă, iar apoi din ce în ce mai complex structurată interior, urmărind creşterea calităţii şi a funcţionalităţii multiple a celor create. Permanent întrupaţii sunt ajutaţi de entităţi astrale ajutătoare pe care, prin abilităţile aceluiaşi corp de lucru – corpul mental – le pot percepe, cu care pot comunica, care le explică corecţiile. Apoi sunt ajutători foarte pricepuţi chiar în mediul de trai cu aceleaşi corpuri ca şi ei, care au grijă nu numai de felul în care ei îşi fac învăţăturile şi consolidările, dar în plus mai fac multe alte lucrări de ordonare, de protejare, a mediului în care trăiesc, alte lucrări prin care au grijă să îndrume treptat tot felul de specificităţi de creaţie, în funcţie de vremurile care se schimba foarte des în jurul lor, în funcţie de ritmurile planetare de care învaţă să aibă foarte mare atenţie în creaţia lor.
Lucrările mentale sunt lucrări de foarte mare rafinament al execuţiei. De asemenea creatorii mentali învaţă în acelaşi timp cu materializarea şi alte operaţiuni. În mare ele sunt destructurarea, dematerializarea si remodelarea creaţiei materiale. Pentru ca tot ceea ei învaţă să nu fie stresant în încercarea de a realiza calitatea materialelor şi structurilor lor direct în ceea ce este vital pentru desfăşurarea vieţii şi creaţiei lor, ajutătorii le arată cum să creeze mai întâi eşantionar, adică pe un eşantion de lucrare, pe eşantion fiecare parte a lucrării – cam cum lucrăm noi azi la scară redusă sau în condiţii de simulare – şi apoi de abia să lucreze la scară completă. Sigur că explicaţiile de acum sunt şi ele... la scară redusă, dar va veni şi timpul să detaliem astfel de lucruri deosebit de interesante.
Pentru noi, în vremurile pe care le trăim acum, intuitive şi nu de cunoaştere complexă universalizată, astfel de lucruri sunt binecunoscute subconştient, dar nu ni s-a permis să avem o continuitate fluidă în trăirea măcar cu amintirea lor; şi de aceea astfel de lucruri sunt ciudate, incredibile. Le credem acum, în aceste timpuri de mai multă libertate, relaxare şi încercăm să ni le extindem, să punem cap la cap toate frânturile de vise, de cunoaşteri, să răscolim şi să înţelegem ce puteam uneori să percepem fără să ştim despre ce este vorba... Înţelegerile vin treptat şi se îmbogăţesc mereu...
Sunt deosebit de importante evoluţiile care au loc pas cu pas prin toate punctele importante ale primei zone a Universului Fizic. Ele sunt desfăşurate în primul rând sub formă de lucru mental, iar când, treptat, vibraţia planetară se diminuează, nemaifiind de loc uşoară, ajutătorii lor îi îndrumă treptat către creaţia materială prin corpul fizic, folosind structuri din mediul de trai. În astfel de perioade, întrupările sunt în regiunile planetare cele mai uşor de trăit, fără ca ele să fie masive, adică fără mari aglomerări planetare. Doar rezidenţii aflaţi în învăţături şi ajutătorii lor foarte înaintaţi locuiesc cu rândul planete mari, în care fiecare rezident în parte are spaţiu şi timp suficient pentru a învăţa treptat să efectueze astfel de lucrări: la început numai manuale, apoi folosind unelte, apoi tehnologii care aduc materialele în forme apropiate de cele cu care ei sunt obişnuiţi, care se pot modela uşor. Ajutătorii lor le pun totul la dispoziţie şi ei încep treptat să înveţe tot ceea ce este de făcut astfel.
Vom vedea mai departe câteva linii de dezvoltare a creaţiei materiale manuale.