LA MULŢI ANI TUTUROR!!!

Vă scriu tuturor acum, în seara de Ajun! Creştini sau de alte religii...

În plus, scriu acum şi celor care au aflat în ultimii ani că Iisus nu s-a născut într-un 25 decembrie şi consideră că această zi nu este relevantă pentru noi.

Da, este foarte adevărat că cei care au condus structurile politic-administrative ale bisericii creştine au preluat multe dintre tradiţiile înlocuite cu brutalitate ale popoarelor subjugate de Imperiul Roman şi nu insistăm acum asupra acestui aspect. Au făcut-o – şi asta este de asemenea adevărat, pentru a submina tradiţiile locale, bazate pe cunoaşteri profunde şi pe realităţi incontestabile, cunoscute de străbunii noştri, despre care avem azi informaţii care atestă un anumit bun-mers al omenirii, având cunoaşteri elevate în rădăcinile lor, chiar dacă sub puterea vremurilor crude s-au denaturat sau au fost măsluite de aceiaşi conducători creştini din timpul mileniului I d.Ch. 

DAR...

Tocmai pentru că au existat aceste tradiţii despre care am aflat şi noi într-un târziu, părerea mea este că trebuie să le respectăm. Şi mai este ceva de spus – şi o spun nu doar de dragul religiei în care am fost botezată şi pe care o îmbrăţişez cu drag, cu mult respect, cu atât mai mult cu cât ştiu multe lucruri acum în plus, neacceptate de dogma religioasă: referitor la rădăcinile profunde, la adevărurile incontestabile pe care ele le poartă. Că nu accept neadevărurile cu care s-au proptit în lume conducerile religioase şi laice – este o altă poveste, la fel ca şi procedeele folosite pentru a-şi păstra şi înmulţi averile şi supremaţia social-politică. 

De multe rădăcini ale tradiţiilor noastre, precum şi de cei care au îndrumat spiritual poporul nostru: a Moşilor cum au fost numiţi la noi (sau în alte popoare: Bătrâni, sau Patriarhi, sau Vraci, etc.), ne vom aminti cu toţii, fără excepţii, la un anumit moment dat. Şi falsul lumii noastre va rămâne în urmă, dezgolit şi ruşinat, meritând însă toleranţa, mila şi compasiunea noastră, a celor care nu ne-am pierdut şi credinţa în dumnezeire, în strunga vremurilor...

Sărbătorim la 25 decembrie tradiţiile rătăcite, dar nu şi definitiv pierdute. Nu avem pretenţia de a reînvia culte străvechi – nici nu ar fi acum sănătos din punct de vedere spiritual – dar este bine să ştim că TOATE AU ACELEAŞI RĂDĂCINI SPIRITUALE: ADEVĂRATE ŞI ETERNE. Astfel sărbătorim PROPRIILE NOASTRE TRADIŢII STRĂVECHI, care răzbat prin milenii către noi, în contemporan, îmbrăţişându-ne din sufletul istoriei noastre – dar în egală măsură şi din străfundurile istoriei tuturor popoarelor, de pe toate continentele: întregii istorii a omenirii. 

Celebrând această zi de 25 decembrie, respectăm viaţa şi activitatea uriaş-spirituală ale lui Horus (din tradiţia egipteană iniţială pură, de până în mileniile VI sau VII î.Ch., şi nu neapărat a templelor din vremurile triste ale mileniului I î.Ch.), ale lui Mithras (zeul persan al Luminii şi Adevărului) ale lui Alban Arthan (din tradiţia pierdută şi prea recent redescoperită a druizilor: Lumina lui Arthur).

Şi nicidecum în ultimul rând: ale lui Iisus Hristos. Care la început prin Cuvânt (auzit, şi ascultat prin capacităţi reale de clarauz ale babilonienilor, egiptenilor, celţilor, geţilor şi tuturor popoarelor orientale, sud şi nord-americane), apoi prin directă întrupare pe Pământ, a oferit coordonare tuturor Moşilor popoarelor, pe care şi ei, la rândul lor au oferit totul prin îndrumare directă oamenilor din popoarele lor. 

Cuvântul întrupat. 

Aceasta este semnificaţia.

Celebrăm propria noastră evoluţie, ca spirite întrupate pe Pământ pentru un impuls de avans spiritual, existenţial, universal, care ne va deschide drumuri inimaginabile pentru noi azi, mai departe, dincolo de fruntariile acestei galaxii, ai cărei oaspeţi suntem acum: sub privirile pline de iubire infinită a celor care ne veghează permanent, ne îndrumă paşii, simţirile şi mai ales iubirile pornite din sufletele noastre tot atât de sfinte ca şi ale lor. 

Când mâine vom spune “LA MULŢI ANI!” să ne gândim deopotrivă la sufletele apropiate nouă – familiile noastre, comunităţile în care trăim, întreaga viaţa, întregul univers şi tot ceea ce este dincolo de el!... Să ne gândim la Iisus – coordonatorul evoluţiilor tuturor, născătorul tuturor tradiţiilor străvechi ale omenirii, al Luminii Noi, Luminii Albe, Luminii Mari – şi la toţi cei care aşteptau schimbarea, luminarea vremurilor de către El, plini de respect şi cu tot dragul din sufletul lor: marii îndrumători spirituali ai popoarelor lumii !!!

LA MULŢI ANI TUTUROR!!!

Cu drag şi deosebit respect, Cristiana