Jurnal Spiritual: CONŞTIENŢA ŞI CONŞTIINŢA

Trăind atent, şi pe cât putem de senin fiecare clipă a vieţii noastre, ajungem să înţelegem că tot ceea ce este mai important pentru spiritul nostru creşte în fiecare moment care formează eternitatea vieţii sale. Adică, mereu mai abil şi mai subtil cresc:
- conştienţa de sine, formându-ne abilitatea de a ne muta atenţia în diverse puncte, locuri din exteriorul care ne formează experienţe de trăire din ce în ce mai bogată (din nefericire mult hulite în mod absolut inconştient azi de mulţi dintre noi) - şi din acestea către interiorul al cărui sens subtil nu-l "prindem" numai vorbind despre el sau lăudându-ne că "stăm" în el... Dar lauda şi închipuirea că am atins perfecţunea de acest fel, comparativ cu alţi semeni, este o etapă, o fază de care avem absolută nevoie: şi ajungem să ne înţelegem semenii care au ajuns să se manifeste în acest fel;

- conştiinţa necesităţii de a înlocui manifestări (adică: gânduri, vorbe, fapte, atitudini şi comportamente individuale şi de grup) mai vechi - dar bune la momentul lor sau bune încă pentru mulţi alţii, pe care învăţăm să-i tolerăm - cu altele noi, superioare. Suntem mereu învăţaţi de către ajutătorii noştri astrali, dimensionali şi coordonatori ai evoluţiei noastre să căutăm tot ceea ce este nou, superior în orice manifestare, descoperind tot ceea ce poate fi distructiv din orice punct de vedere - viaţă, creaţie, gândire - şi folosind tot ce poate fi constructiv, dezvoltator, înălţător din toate cele existente în jurul nostru şi în interiorul nostru deopotrivă.

Amândouă aceste aspecte conduc la avansul nostru spiritual, în fiecare clipă a vieţii. Pentru unii dintre noi este indiferent cum trăiesc clipa - clipă de clipă, pentru alţii nu este indiferent: suntem fiecare dintre noi în etape diferite de evoluţie, având forţe diferite şi experienţă diferită. Acceptându-ne, fiecare dintre noi învăţăm, mai devreme sau mai tâziu, să ne respectăm şi să ne ajutăm reciproc.