Mergeţi cu bine şi cu sănătate în vremurile care vor veni !!!
(Urare getică străveche, primită prin comunicare astrală la Şinca Veche în anul 2001)

...Este blogul unui om care a ascultat mai degraba de pasarile care i-au cantat la ferestre... de florile care i-au crescut in fata ochilor, dimineata dupa dimineata, de norii care i-au vorbit despre libertate necuprinsa, de ingerii care i-au vorbit intotdeauna despre mosii pamanturilor stravechi si despre tainele ascunse ale omului mereu cautator in trecuturile sale, in prezentul sau si in viitorul catre care se indreapta cu incredere, strabatand valurile eternitatilor...



Roagă-te, mulțumește și taci.
Ajută și taci.
Dăruiește și taci.
Taci și taci.

(adaptare din articolul prezentat de

Gândul zilei.......

GÂNDUL ZILEI

Dacă nu vrei să înveţi, nimeni nu te poate ajuta.

Dacă vrei să înveţi, nimeni nu te poate opri.

Post scriptum: "Gândurile" anterioare le regăsiţi pe partea dreaptă, în Chatango.


joi, 25 februarie 2010

LIBERUL ARBITRU PRIVIT CA NECESITATE PENTRU MANIFESTAREA TUTUROR OAMENILOR

În primul rând este necesar să fac o paranteză: ceea ce discut aici este doar un punct de vedere, acela al realităţii privite prin prisma evenimentelor universice de care ne ocupăm: viaţa şi manifestarea spiritelor.
Incidenţa altor legi – energetice, mecanice, fizice sau chimice nu face deocamdată parte din discuţiile noastre de aici, decât dacă este necesară explicarea felului în care trăirea spiritelor se împleteşte cu acțiunile lor. Şi într-o astfel de situaţie, voi puncta direct acest mod de împletire. Ele pot fi discutate, de asemenea, în ansamblul lor, după modul în care se creează condiţii în spaţiile de întrupare a le spiritelor, şi trebuie să le avem în vedere când discutăm despre astfel de condiţii de întrupare. Deocamdată să ne lămurim asupra unor probleme legate de evoluţie, după care vom discuta şi astfel de lucruri.

LIBERUL ARBITRU ÎN EVOLUŢIILE SPIRITUALE
Liberul arbitru al omului este o noţiune controversată azi, puţin înţeleasă în amănuntele generale şi, cred eu, cu atât mai puţin înţeleasă în subtilităţile sale. Nu spun că eu am înţeles totul, perfect, cred că am înţeles doar sensul său şi sunt în aşteptare pentru lămuriri în continuare. Căci subiectul este vast şi îl vom aborda din diverse unghiuri de vedere, de-a lungul acestor studii.
Eu cred în liberul arbitru al spiritelor şi voi încerca să creionez pe scurt această încredinţare. Las la latitudinea fiecărui cititor, aşa cum este şi normal, să-şi urmeze încredinţările sale.
Se leagă de multe ori de destin – o altă noţiune dezbătută în elementele ei extreme: există sau nu există? credem sau nu credem?? Iar dacă credem – de regulă nu ştim să explicăm de ce, pentru a ne susţine părerea. Şi dacă nu credem – este un verdict care se sprijină de fapt pe dorinţa noastră de libertate şi, de fapt, pe lipsa noastră de libertate. Pe dorinţa noastră de a nu ni se impune o predeterminare, pe care deja în linii mari o simţim din însăşi felul de desfăşurare a societăţii în care ne naştem. De multe ori credem că Dumnezeu vrea să ne "încerce" ca să "vadă" El însuşi dacă facem faţă încercărilor sale, în situaţii în care, dacă nu credem în reîntrupare – nu avem de unde să ştim nici ce să facem, nici ce să facem cu ceea ce trăim, dacă nu folosim concret, cândva, ceea ce trăim astfel.
De aceea, poate, se dezbate ideea că venim dintr-o conştiinţă pură şi ne-am reîntoarce în ea, încercând să ne păstrăm o puritate pe care mulţi dintre noi o asociem cu lipsa de cunoaştere, cu anularea egoului. Totul – crezând că fără cunoaştere ne naştem şi fără cunoaştere ar trebui să plecăm. Sau să plecăm lepădându-ne de tot ceea ce am acumulat de-a lungul unei existenţe – fie material, fie mental.
Acumularea este însă experienţă. Nu numai aplicare, ci şi informaţie. Şi am fost foarte miraţi, la un moment dat al vieţii noastre, să ştim că intră mult mai multă informaţie în subconştientul nostru decât aceea pe care o citim, o înţelegem direct. Totul are o deosebită importanţă şi ne vom da seama că experienţa noastră se formează jumătate din trăire directă, jumătate din ceea ce privim, auzim, mirosim, atingem, gustăm, chiar dacă nu avem prilejul de a experimenta pe loc, direct, ceea ce se înregistrează prin subconştient.
Folosirea experienţei este libertatea fiecărui spirit în parte. Şi o are, întotdeauna, în orice situaţie. Doar că, de multe ori, nu înţelegem ce ni se oferă şi nu înţelegem ce libertate avem. Ne rugăm să avem libertate, dar şi să ni se dea ceva, ceea ce este o exprimare a unor dorinţe personale şi nu o formă de manifestare din libertatea pe care o avem.
Coordonarea evoluţiilor noastre nu înseamnă punerea noastră în tiparele strâmte ale unei singure forme de manifestare, să vedem cât ne abatem de la ceva determinat riguros cu rigla pe hârtia universului. Avem experienţa unei uriaşe multitudini de aspecte ale manifestărilor spirituale consacrate tuturor treptelor de evoluţie, parcurse deja de noi: ajungând astfel în stadiul de creator conştient universal.
Pentru un asemenea stadiu, pe Pământ remodelăm, în perioade scurte de timp planetar (vieţile noastre aşa cum ni le ştim azi), secţiuni restrânse (dar deosebit de importante) ale manifestărilor noastre generale. Ni se oferă nişte condiţii şi noi avem astfel posibilitatea să ne vedem propriile manifestări în condiţiile date. Indiferent ce vom face, totul este o experiență care se adună celei existente deja. Despre care vom înţelege singuri dacă ceea ce am făcut merită să fie dus mai departe, dezvoltat, rafinat, ramificat, sau să învăţăm să nu mai facem aşa ceva. Extremele se simt ca fiind rar necesare, şi treptat ele devin informaţie despre o lume pe care o putem ajuta, în viitor. Nu vom mai chinui semenii noştri, dar vom şti că aşa ceva există şi vom şti ce să facem ca să evităm implicarea noastră în astfel de asocieri. Voi veţi găsi multe astfel de exemple.
Elementele de echilibru vor fi păstrate şi ele vor face obiectul acelor dezvoltări şi rafinări ulterioare.
Condiţiile oferite de coordonatorii evoluţiilor urmăresc cel puţin două direcţii importante:
– condiţiile necesare naşterii şi trăirii în mijlocul unei societăţi care ne aduce beneficiile unei socializări pe măsura manifestărilor specifice momentului nostru evolutiv: acela de creator universal, şi nu altceva mai simplu;
– condiţiile necesare folosirii experienţei anterioare, păstrată în memoria monadei, împreună cu toate condiţiile derulate (spaţio-temporale şi spirituale) pentru trăirile proprii, memorate.
Se poate astfel manifesta fiecare monadă, fiecare spirit, pornind de la experienţa sa veche, pe care astfel o consolidează în condiţii mereu noi de trai. Căci fiecare moment trăit este un moment de noutate, chiar dacă nu perfect absolută – căci periodic condiţiile se repetă (mereu vine primăvara, mereu mâncăm, mereu mergem la cumpărături). dar de fiecare dată conjuncturile stelar-galactice sunt altele (mereu se nasc şi mor stele noi, galaxii întregi, mereu biosistemul se schimbă ca urmare a aceloraşi feluri de intrări şi ieşiri din întrupări, mereu vibraţia este în diminuare sau în creştere, etc.). Trăirea monadelor, în condiţii fie ele şi neschimbate în linii generale, aduce un surplus de energie interioară din necesităţile de adaptare a cunoaşterilor anterioare la condiţiile momentului, contribuind astfel la creşterea puterilor lor interioare. Mereu apar chiar forţe noi pentru fiecare monadă în parte, pe care – la începuturi – monadele nu şi le conştientizează: folosind mereu aceeaşi experienţă pe care o au, ele pot ajunge să se închisteze în forme, tipare, din care cu greu şi în timp foarte îndelungat ar mai putea ieşi pentru a observa ceva nou.
Tocmai de acest lucru coordonatorii au foarte multă grijă, fiind în stare, cu experienţa lor personală înaintată, să perceapă virarea energiilor interioare ale monadelor către forme noi, blocate însă de experienţa veche.
De aceea apar în planul evoluţiilor ajutătorii: în peisajul celor care trec prin aceeaşi formă de evoluţie pe care cei mai înaintaţi le-au parcurs deja. Ajutătorii sunt întrupaţi în mijlocul celor care pot să înveţe să-şi folosească noile puteri interioare, care nu au încă, însă, destulă putere pentru a fi percepute de ele înseşi. Chiar din mijlocul celor ajutaţi, reprezentanţii unor trepte de evoluţie superioare pornesc – intuitiv sau buni cunoscători ai celor existente – introducerea unor manifestări noi, pe care cei ajutaţi le pot folosi, la rândul lor, dacă au un exemplu concret de urmat.
Pentru stadiul de creatori conştienţi, spiritele care învaţă au deja formată şi dezvoltată curiozitatea de a încerca noi metode de lucru, noi moduri de trăire, în funcţie de condiţiile cu care se confruntă. Uneori chiar la limita supravieţuirii, căci altfel cei care au capacitatea de a schimba ceva în viaţa lor nu vor purcede la schimbare. Depinde, aşa cum am mai discutat, de înclinaţiilor lor personale de a accepta în diverse moduri schimbarea ca atare. Mulţi au nevoie să ajungă la o situaţie limită, mulţi îşi vor da seama că nici măcar într-o astfel de situaţie limită nu au schimbat ceva în viaţa lor…
Avem toate condiţiile create, dar este hotărârea noastră ce facem cu ele. Este libertatea noastră, atât cât conştientizăm necesităţile noastre de evoluţie, să luăm hotărâri. Ajutătorii ne aduc în primul rând un lucru esenţial în viaţa noastră: curajul de a folosi toate condiţiile, noi şi vechi deopotrivă, pentru a fi folosite după înclinaţiile personale, pe care ni le cunoaştem mai mult sau mai puţin. Avem din partea lor exemplul subtilităţii folosirii aceluiaşi tip de condiţii în moduri diferite, după necesităţi diferite.
Chiar atitudinea de ajutător are rădăcini care se manifestă pe diferite căi, în situaţii diferite, dar de aceeaşi natură. Ambele căi se manifestă în societatea omenească, dar sublimarea lor conduce la formarea atitudinii echilibrate de ajutător pentru oameni: această atitudine însăşi fiinţând alături de cele dinaintea ei, căci suntem pe Pământ spirite în evoluţii diferite: manifestarea tuturor atitudinilor, în acelaşi timp, ajută la înţelegeri pe segmente foarte înguste (cu specializări strânse, care oferă virări într-o clipă către alte manifestări, atitudini) şi utilizări mai largi sau mai înguste (direct, ca un laser) către această sublimare a tuturor atitudinilor pe care toate blocurile piramidale o vor înţelege complet, cândva.
*
Să luăm un exemplu.
Pentru că discutăm despre om, în calitatea sa de creator conştient universal, să pornim de la câteva rădăcini ale obișnuinței de manifestare din acest unghi de vedere.
Vom avea atitudini manifestate liber de către oameni, în funcţie de experienţa acumulată la un anumit moment dat al existenţei lor, în acest spaţiu pământean:
– agresivitatea impunerii prestării de muncă – ce are la bază neplăcerea celor puternici de a face un lucru pentru care nu există obişnuinţă: munca fizică şi dispreţul pentru acest tip de muncă, provenit recent pe scara evoluţiilor, din obişnuinţa de a lucra mental în orice situaţie planetară;
– servilismul în faţa agresorilor: din frică sau din interes pentru supravieţuire – şi nu o supravieţuire în orice condiţii de trai, ci în condiţii bune de trai, obţinute astfel pe căi lăturalnice, din acelaşi dispreţ pentru munca cu care nu sunt obişnuite astfel de spirite până în acest moment al evoluţiei lor.
Partenerii spirituali înaintaţi, care au în destin creaţia materială de orice fel, fie ea mentală sau manuală, au ajuns în stadiul lor înaintat după mai multe călătorii regresive (şi în tranzit, şi în blocuri piramidale). Putem să discutăm şi despre primarii galactici – care circulă în pauzele lor de întrupare comună prin toate zonele universului, în întrupări pe termene lungi în fiecare loc planificat, pentru a compensa pauzele lungi de întrupare individuală ale treptei lor de evoluţie. La fel putem discuta despre secundarii care stau aproape tot timpul lor evoluţionist în universurile de manifestare ale spiritelor primare (şi cel Fizic, şi cel Astral, dar mai ales în cel Cauzal), căpătând experienţă în fiecare "palmă" de teritoriu al fiecărui univers în parte. Ei muncesc cu drag, cu dăruire, indiferent de condiţiile pe care le au pentru muncă şi pentru trai. Pentru ei, în condiţiile pământene, pe care le discutăm ca exemplu, este vorba despre o prestaţie de muncă care porneşte şi din plăcerea concretă, şi din înţelegerea necesităţii muncii manuale, muncii în condiţii de vibraţie scăzută: muncă care devine o prestaţie silită (împotriva voinţei proprii) când bazalii şi spiritele din blocurile asimilate lor sunt puse în aceeaşi situaţie, manifestând pe dată dispreţul faţă de munca fizică. Grupurile spirituale care nu manifestă dispreţ fățiș, manifestă în schimb indiferenţă şi orientare către câştiguri facile, deşi mărunte.
În asemenea situaţie, liberul arbitru poate fi socotit încălcat – privit din punctul lor de vedere, obligaţi în aceste condiţii să muncească. Dar este o libertate manifestată din punctul de vedere al fraţilor lor, care impun agresiv muncă în folosul propriu. Lipsiţi de mijloace de reacţie, ei trebuie să se supună, din frică pentru viaţa lor şi a familiilor lor, şi astfel ajung să-şi dea seama că ei sunt chiar pricepuţi în felul lor, chiar dacă nu au răbdare să stea mereu în acelaşi fel de muncă: nici măcar succesul repurtat nu le schimbă unora atitudinea faţă de muncă, în timp ce alţii găsesc diferite motivaţii pentru a continua cu desfăşurări pe care la un moment dat le vor găsi chiar atractive, interesante, folositoare. Dacă au posibilitate, îşi vor lăsa munca, găsind o "odihnă" binemeritată după părerea lor, lăsând munca în seama altora.
Sunt momente în care evoluanţii, mai cu seamă ajutătorii înaintaţi, se folosesc de impunere ca de o trambulină pentru a învăţa propriile echilibrări în momente existenţiale grele: spiritele învaţă să muncească astfel în orice fel de condiţii – dar apoi echilibrează o astfel de atitudine prin înţelegerea că ea nu trebuie păstrată la infinit, ci doar pentru a oferi un exemplu de muncă cuiva care nu o înţelege, nu o acceptă din proprie iniţiativă. După care ajutătorul se va retrage şi va lăsa pe cel ajutat să facă singur ceea ce are de făcut.
Momentul Pământ devine astfel o învăţătură puternic formatoare. Istoria s-a derulat aşa cum o ştim şi spiritele au învăţat lecţia lor: cele care au învăţat au ieşit din întrupări şi altele le iau locul, cu necesităţile lor particulare. Asemenea situaţie – de stăpân/servitor se petrece însă numai la un moment dat al evoluţiilor, tocmai pentru a respecta liberul arbitru în atitudinea faţă de muncă şi semeni.
Să punctăm din nou faptul că un spirit este o singură dată rezident, în evoluţia sa progresivă şi de nenumărate ori călător regresiv, remodelator al tuturor atitudinilor sale învechite pe parcursul evoluţiilor, de-a lungul tuturor paşilor săi, în eternitate. Este, aşa cum se exprima o prietenă cititoare a acestor bloguri, ca şi cum ai citi volumele unei cărţi, începând cu primul volum, prima dată cu curiozitate, de la cap la coadă, şi revenind pentru a înţelege pasaje din carte ori de câte ori se simte nevoia, pe parcursul timpului. Ca rezident, spiritul este deschis tuturor învăţăturilor. De aceea rezidenţii nu trăiesc în perioada de evoluţie a blocurilor piramidale în vibraţiile cele mai joase ale planetei, căci ar putea să înveţe şi să consolideze atitudinile pe care le au cei mai apropiaţi evoluanţi de ei: bazalii şi blocurile de aceeaşi evoluţie. Şi-ar forma astfel atitudini faţă de muncă pe care cu greu şi le-ar schimba în viitor. De aceea nici nu îşi întrerup evoluţiile pe tot parcursul zonei I, consolidând mersul de la o vibraţie planetară la alta mai ridicată. Dar ei asistă din astralul planetar (din corp astral, în câmpurile planetare), şi este foarte important acest lucru, căci au deja formată înţelegerea binelui şi răului, având discernământ în privirea cu care îmbrăţişează cele care se petrec pe planetă. Ei chiar ajută pe cei care părăsesc întrupările brusc (moarte subită, bruscă), rămânând dezorientaţi o vreme după părăsirea destinului în corp de manifestare fizic. Ajutorul pe care îl primesc atunci de la rezidenţi este deosebit de important pentru bazali şi grupurile asimilate lor (de acelaşi fel cu ei), tocmai pentru că rezidenţii au mai puţină experienţă, evoluţie: ruşinea este puternic modelatoare în acest caz.
Şi nu ar trebui să se confunde viaţa şi activitatea de acest fel a rezidenţilor, cu viaţa şi înţelegerile bazalilor: vom dezbate pe larg şi acest subiect, în curând.
Să reţinem însă că rezidenţii fac întrupări chiar pe o planetă pe care evoluează regresiv blocuri piramidale, dar numai pentru formarea obişnuinţelor de creaţie materială manuală, pe care o învaţă şi consolidează în prezenţa ajutătorilor lor înaintaţi, într-o atmosferă de calm, în răbdarea ajutătorilor de acest fel. Abia după consolidarea treptată a creaţiei materiale şi a atitudinii de respect faţă de semeni, are loc cea dintâi revenire de tip regresiv. De aceea spuneam că, obligaţi să muncească manual, bazalii – care au doar experienţă de rezidenţi – dau dovadă de pricepere, de atenţie şi concentrare la lucrările în faţa cărora se află. Dar nu au experienţă în câmpuri de vibraţie joasă, în condiţii de mare aglomeraţie planetară (situaţie creată de prezenţa multor blocuri piramidale pe aceeaşi planetă şi a multor grupuri de ajutători avansaţi). De aceea o astfel de lipsă de experienţă scoate la suprafaţă comportament agresiv atunci când sunt obligaţi să facă ceva ce nu le este chiar plăcut, obişnuit. De aceea apar astfel de situaţii agresive, criminale, reacţii şi apărări de asemenea de tip agresiv până la criminal.
Evoluţiile nu încurajează munca fizică de la bun început, pentru evitarea formării indiferenţei faţă de corpurile altora, din care întrupatul îşi formează obişnuinţa de a modela cu mâna sau prin mijloace tehnologice, corpurile altor întrupaţi: de la propria planetă până la vieţuitoarele cele mai mărunte din spaţiul de manifestare curentă. O astfel de atitudine se va forma oricum de-a lungul evoluţiilor de început, unde hrănirea se bazează pe aşa ceva, dar inconştient – doar conştientizarea existenţei altor vieţuitoare se formează pe acest drum. Însă nu se consolidează folosirea sa intensivă din momentul în care evoluţiile virează către creaţie conştientă. Va rămâne în schimb o obişnuinţă doar la nivele joase de vibraţie planetară, dar se va concentra atenţia în special pe folosirea unor vieţuitoare care nu au ajuns la stadiul de conştientizare (chiar şi incipientă) a spiritualităţii lor: pe Pământ orice vieţuitoare din categoria vegetalelor şi a vieţuitoarelor mărunte (cu spirite intraplanetare) – nu a mamiferelor şi a semenilor umani.
Vom reveni asupra acestui subiect.
Când evoluţiile primare ajung la consolidarea obişnuinţelor de trăire în zona a II-a (adică: în aglomeraţii avansate, bazându-se în special pe călătorii interplanetare, interstelare, intergalactice) abia atunci încep călătoriile spirituale regresive. Cei care nu vor cu nici un preţ să muncească au însă la nivele mari de vibraţie planetară (în condiţii ale unor sisteme corporale adecvate), precum şi în corp astral (după părăsirea vieţii în corp fizic) o conştiinţă înaintată. Numai prin libertatea lor de simţire, prin propria lor conştiinţă, ajung imediat să-şi conştientizeze răul făcut semenilor şi tot imediat încep munca proprie de remodelare a atitudinilor şi comportamentelor lor.
Vor reveni în timpul derulării altor trepte de evoluţie, în această zonă a universului, pentru a corecta mereu alte aspecte comportamentale, alte atitudini neconstructive, până la subtilităţi numai de ei ştiute, simţite.
Evoluţiile primare, în continuare, duc mai departe astfel de înţelegeri şi remodelări, în procesul mereu mai avansat de ajutor oferit societăţilor în care spiritele se reîntrupează. Evoluţiile în întrupări comune (cele pe care le numim galactice) continuă cu învăţăturile secundare şi centrale – evoluţii înaintate, combinând mereu creaţia materială înaintată, universală, cu ajutor oferit celorlalţi chiar în procesul unei astfel de creaţii: în condiţii planetare din ce în ce mai complexe, în condiţiile unor conjuncturi social-spirituale bogat reprezentate, formând astfel percepţii diferenţiate pe grupări de evoluanţi, de o subtilitatea deosebită a atitudinilor faţă de semeni şi muncă.

marți, 23 februarie 2010

PE PĂMÂNT: CĂLĂTORII BLOCURILOR PIRAMIDALE ŞI AJUTĂTORII LOR

Să reţinem, aşadar, că cele discutate anterior s-au referit la cele două feluri de blocuri piramidale care au ajuns pe Pământ, înainte de ultima glaciaţiune. Unde Pământul este, pentru ele - aşa cum am detaliat - punctul terminus al drumului, al călătoriei lor, pornită din diferite locuri din zona a II-a a universului: punctul terminus fiind punctul de cea mai joasă vibraţie medie planetară a călătoriei lor. Iar această vibraţie nu se socoteşte ca fiind aceea din momentul ajungerii lor în punctul planificat, ci se socoteşte ca fiind cea mai joasă valoare a vibraţiei medii planetare pe care planeta şi mediul ei cosmic o pot atinge la diminuarea normală, periodică, a vibraţiei zonale. Şi se socoteşte drumul lor astfel încât blocurile piramidale să ajungă cu puţin timp înainte de momentul în care diminuarea începe să fie abruptă: căci acest proces are variaţii locale cu suişuri şi coborâşuri în pante destul de abrupte, uneori. Pe Pământ, acest moment, al finalizării sosirilor blocurilor piramidale, a fost cu puţin timp înainte de ultima glaciaţiune.
Primele sosite pe Pământ au fost blocurile pornite din terminalul zonei a II-a a universului, şi au fost găzduite, adică s-au întrupat pe continentul numit A'Tlan (în acele vremuri: America de Nord unită cu Europa, până la munţii Urali). Întruparea lor aici nu a fost un fenomen la nimereală, ci o necesitate corelată cu sarcinile pentru care grupurile spirituale de acest fel au venit pe Pământ. Formele corpurilor lor, fizice şi fluidice deopotrivă, erau (şi sunt) diferite de cele ale populaţiilor lemuriene din apropiere (de dincolo de Urali, din Ţara Cian), ale căror sarcini se deosebeau, în linii mari, de cele ale altor populaţii.
Tot la fel, când au sosit şi celălalt tip de blocuri piramidale, acele blocuri formate din grupuri ale popoarelor din care veneau şi bazalii blocurile în trepte de evoluţie, ele s-au întrupat pe teritoriile Cian (Asia de azi), în vremurile străvechi numite Mu: partea continentală a Ţării Mu, rămasă să găzduiască întregul popor lemurian, după scufundarea insulei mari a Lemuriei străvechi.
Să revenim însă deocamdată la înţelegerile generale privind blocurile piramidale.
Grupurile care iniţializează această călătorie ţin cont de toate aspectele legate de călătoriile lor, despre care am discutat şi aici, în fel şi chip. Ele învăţă de la ajutătorii lor secundari şi centrali toate subtilităţile unor astfel de învăţături. Învaţă să ţină cont în egală măsură şi de puterea de suportare a celorlalte blocuri piramidale, în special blocurile compuse din grupuri de aceeaşi evoluţie cu aceea a bazalilor blocurilor lor piramidale: blocuri spirituale pe care le putem numi pe scurt blocuri de spirite asimilate bazalilor.
Blocurile de spirite asimilate bazalilor se formează chiar din popoarele spirituale din care vin bazalii blocurilor piramidale în trepte. Sunt grupuri cu înclinaţii din ce în ce mai mici de acceptare să-şi modifice propriile comportamente: dar nu la nivele înalte de vibraţie, unde s-au obşnuit deja să îşi modifice comportamentul, în linii mari. Greutăţile lor de accepare se manifestă doar atunci când trăiesc la nivele de vibraţie planetară foarte mici, comparativ cu nivelul de vibraţie în care s-au obişnuit în evoluţia lor progresivă. Doar trăind în compania multor grupuri - multe şi diferite ca evoluţie, ca orientare, învaţă să accepte să se schimbe, chiar dacă nu toţi vor putea să o facă chiar pe loc. Dar conştientizează că au greşit, apoi şi unde au greşit, şi mai ales că se pot remodela comportamental. Şi vor munci mult pentru a-şi îndrepta înclinaţiile, atitudinile, comportamentele, până la următoarea lor călătorie regresivă.
De aceea călătoresc, şi trăiesc în această călătorie - prima lor călătorie de acest fel - în mijlocul unor populaţii spirituale foarte numeroase. Numai în acest fel, cunoscând faptul că toate evoluţiile, reprezentate de grupuri care trăiesc în jurul lor, susţin asemenea forme de remodelare comportamentală: totul se remodelează, de la inconştienţa care poate distruge - la atitudini constructive, care să susţină viaţa şi evoluţiile din jurul lor. Vor ajunge astfel şi ele - chiar la nivele joase de vibraţie - să urmeze aceeaşi cale. O cale cu care au fost - şi sunt - întrutotul de acord, la doar numai un strop de înălţare de vibraţie. Acest „strop" diferenţă însă le determină neputinţe uriaşe acasă, acolo unde aceste spirite fac evoluţiile lor progresive, prin prisma căror neputinţe au simţit nevoia imperioasă să efectueze prima lor călătorie regresivă. Oricât ar fi ea de grea, o vor duce la bun sfârşit, la fel cum au făcut şi toate celelalte generaţii dinaintea lor, fiecare în felul lor propriu.
O asemenea aglomeraţie planetară, cum este aceea de pe Pământ, în acest moment (şi încă şi mai mari astfel de aglomeraţii de blocuri piramidale acolo unde spaţiile sunt mult mai largi) este susţinută în plan spiritual de 8 blocuri piramidale în trepte de evoluţie şi 4 blocuri piramidale de grupuri spirituale asimilate bazalilor celorlalte 8 blocuri. Nu este neapărată nevoie să existe blocuri piramidale asimilate tuturor grupurilor de bazali (8 grupuri bazale şi 8 de grupuri asimilate bazalilor, adică din popoarele spirituale ale bazalilor). Căci într-un bloc piramidal de grupuri asimilate bazalilor sunt multe grupuri, dar nicăieri în număr egal, în nici unul din ambele tipuri de blocuri. Totul este socotit în funcţie de puterea de suportare a tuturor grupurilor: şi bazale, şi de tip bazal (asimilate bazalilor), dar şi a celorlalte grupuri de ajutători de pe planetă: primarilor galactici (cei veniţi din întrupări pregalactice, galactice şi postgalactice), secundari ajutători - însoţitori ai blocurilor piramidale, însoţitorii secundari ai grupurilor rezidenţilor, ai grupurilor primarilor galactici - adică secundari galactici, care ajută de fapt toate populaţiile spirituale de pe planetă, inclusiv întrupările planetă şi stea locale. Ajutătorii tuturor sunt centralii din toate dimensiunile locale, dimensionalii secundari - de cele mai multe ori secundari galactici, îngeri şi arhangheli, dar şi secundari din primele trei trepte de evoluţie, care doar învaţă să asiste şi să ajute pe cei implicaţi direct în ajutor oferit celor din dimensiunea de evoluţie a primarilor.
(Pentru studiu se va consulta http://…..)
Toţi formăm, la un loc, o comunitate de oameni care evoluează în strânsă legătură unii cu alţii. Oamenii pot avea comportamente comune, înţelegeri comune, emoţii comune, dar şi o mare diversitate de trăiri, de obişnuinţe, după specificul de grup sau individual în cadrul grupului. De la primul până la ultimul om - avem nevoie integrală de toţi semenii noştri pentru tot ceea ce am venit să trăim, să simţim pe această planetă. Să simţim, să alegem cum să trăim, ce să acceptăm, cum să remodelăm sau să acceptăm că alţii pot să facă - dar noi să nu facem ceea ce fac ei. Să înţelegem că lucrurile sunt deosebit de complexe, dar ele sunt şi subtile în acelaşi timp: să înţelegem că sunt multe situaţii în care nu avem numai noi de modelat, ci avem de menţinut atitudini şi comportamente constructive, altruiste, iubitoare, sacrificiale şi, astfel, de oferit exemplu pentru ca alţii să se schimbe…
Să înţelegem că totul este în permanentă schimbare, modificare şi chiar că noi, deşi nu am avea ceva de modificat în mod voit, ne schimbăm din puncte de vedere care modifică chiar nuanţele subtile ale celor pe care nu este de dorit să le modificăm. Multe lucruri sunt destul de dificil de înţeles, mai cu seamă cele care se schimbă astfel cu noi. Spunem că alţii nu se schimbă - dar nu observm repede schimbările pentru că ne schimbăm, ne modificăm cu toţii: nu observăm de regulă schimbările altora, pentru că, de fapt, se păstrează mult din proporţiile existente între noi.
Majoritatea populaţiilor umane o formează acele grupuri piramidale care acceptă mai greu propria schimbare, chiar dacă o percep bine pe aceea a altora. Dacă astfel de oameni se dedică conservării comportamentului lor negativ, cu orice preţ, ei îi întăresc însă pe cei care trebuie să ofere exemplu de comportament înaintat spiritual, îi ajută să trăiască fără să se lase influenţaţi chiar de comportamentul celor care ar trebui să se schimbe… Pare un paradox, dar negativul ajută în felul lui pozitivul şi un astfel de pozitiv întărit conduce la crearea exemplului prin care negativul se va schimba. Astfel de împletiri formează o bază solidă de evoluţie, din care ulterior toată lumea va înţelege subtilităţile înaintărilor în evoluţii, bazându-se pe propriile lor restanţe spirituale pentru a face din ele trambuline de avânt către alte dimensiuni ale trăirilor lor.
Nimeni din verticala spirituală coordonatoare nu cere o schimbare imediată, dar toţi cei din verticala spirituală coordonatoare locală percep lărgirea limitelor celor ajutaţi, chiar din timpul vieţilor pe care le au pe Pământ, chiar şi în cazul criminalilor ştiuţi sau chiar neştiuţi de noi…
Abia după trecerea noastră dincolo de fruntariile Pământului vom înţelege profunzimile uriaşe ale celor petrecute aici. Iar de faptul că acest lucru se va petrece nu ar trebui să ne îndoim de loc…

În următoarele articole voi analiza diverse elemente de trăire pământeană, dintre care cred eu că pot fi cele mai importante pe care conştiinţa noastră le dezbate azi: liberul arbitru, aşa-numita "karma" şi iubirea, în vederea blocurilor piramidale.

miercuri, 17 februarie 2010

CORPURILE DE CĂLĂTORIE (3)

GRUPĂRI SPIRITUALE (4): CĂLĂTORIA REGRESIVĂ ÎN TREPTE. CORPURILE DE CĂLĂTORIE (3)
- SOSIREA BLOCURILOR PIRAMIDALE ÎN TREPTE PE PĂMÂNT -
Acest moment – pentru blocurile piramidale care se află în prezent pe Pământ – s-a petrecut pentru blocurile formate pe drumul din terminalul zonei a II-a, până aici – cu mult timp înainte de prima glaciaţiune. Pentru blocurile piramidale ajunse în orice punct din zona I, acest moment (al sosirii în punctul terminus al călătoriei lor) are loc în timpul când vibraţia medie zonală este înaltă: pentru ca spiritele să se poată odihni după călătorie, să se poată acomoda repede la realităţile locale şi mai ales la postura de evoluanţi în acest punct al Universului Fizic, greu de suportat pentru cei ce fac prima lor călătorie de acest fel. Acomodarea la realităţile Pământului înseamnă cunoaşterea în mare profunzime (mult mai mare decât o putem face azi) a particularităţilor planetare din orice punct de vedere:
– energo-material: cunoaşterea particularităților fluxurilor de energii materiale şi locale, modurile de circulaţie prin elementele matriceale pământene, modul de circulaţie prin spaţiile interplanetare şi interstelare până în planul local, vitezele de circulaţie (vom vede cât de importante sunt toate acestea în procesul creaţiei materiale mentale); radiaţiile locale şi universice, modul în care se împletesc şi influenţele asupra fiecărui câmp planetar: fizic şi al celorlalte câmpuri, ale corpurilor noastre fluidice;
– studiul câmpurilor corpurilor fluidice umane şi ale celorlalte vieţuitoare planetare, precum şi ritmul modificării lor, factorii de influenţă (exterioară şi interioară), studiul structurilor, etc.;
– studii de biosistem planetar: adică vieţuitoarele cu corp fizic, cele cu corpuri astrale, cele cu corpuri spirituale (care sunt de fapt numai entităţile individuale – pe Pământ mamiferele şi oamenii), apoi entităţile cu corpuri dimensionale (care vor fi ajutătorii grupurilor astfel ajunse aici);
– şi în acest ultim caz, al spiritelor conştient-creatoare (care vor fi în întrupările lor cu corp fizic: oamenii) – cercetările se vor axa pe studiul diverselor tipuri locale de entităţi cu care vor intra în contact de-a lungul ciclului de evoluţii locale: entităţi spirituale – adică al călătorilor nou-sosiţi în preajma planetei, care nu au apucat să-şi schimbe corpurile de călătorie, efectuând primele lor cercetări asupra acestor realităţi planetare; studiul entităţilor astrale – foarte important, căci cu toţii vor evolua aici şi ca indivizi (întrupaţi cu corp fizic de manifestare) şi ca entităţi astrale: întrupate direct în corpuri astrale sau cercetând realitatea după terminarea unui destin, după părăsirea corpului fizic; studiul entităţilor dimensionale – căci o parte din noii veniţi vor lucra direct cu entităţile dimensionale, creatoare ale vieţii pe planetă, organizatoare, coordonatoare şi ajutătoare ale tuturor spiritelor întrupate: de la planetă şi stea, până la toate formele de vieţuitoare din jurul şi de pe planeta care se are în vedere, în cercetare;
– cunoaşterea modurilor de evoluţie ale diferitelor grupuri spirituale care evoluează în acelaşi timp pe planetă: alte blocuri piramidale, ajutătorii planetari locali, rezidenţii şi ajutătorii lor. Este necesară cunoaşterea lor înaintată, căci vor avea cu toţii legături puternice în derularea evoluţiilor lor, în continuare.
Vom discuta cândva pe larg despre fiecare element în parte, despre felul în care ele au modelat treptat simţirea umană de-a lungul unui timp foarte îndelungat; cum schimbarea lor, urmând modificările vibraţiei medii planetare, au condus treptat la virarea comportamentelor şi creaţiilor umane la ceea ce ştim azi că formează omenirea.
Corpurile de călătorie sunt, în momentul sosirii blocurilor piramidale pe Pământ, cele pe care le cunoaştem acum: corpul spiritual (budhic) – de manifestare – apoi: corpul dumnezeiesc (atmic) şi, după evoluţia şi necesităţile de efectuare a lucrărilor, încă două corpuri ajutătoare, care vehiculează energii şi materii distincte: corpul enesic şi corpul supraenesic.
Este un set de corpuri cu care fiecare spirit în parte se poate manifesta şi poate cerceta, din mijlocul experienţei sale personale acumulate până în prezentul pământean. Spiritele din aceste blocuri piramidale, care evoluează progresiv în zona a II-a, şi care nu au sarcini de anvergură planetară (excluzând ajutătorii însoţitori), au un set de corpuri format din: corpul spiritual (numit în scrierile ezoterice corp budhic) şi corp dumnezeiesc (în acelaşi fel: corp atmic sau atma). Spiritele care însoţesc blocurile piramidale ca ajutători înaintaţi (secundarii şi centralii însoţitori, cu sarcini de mare anvergură, şi planetară, şi stelar-galactică, cuprinzând aici şi dimensiunile structurale ale zonei) mai au în setul lor de corpuri, în funcţie de complexitatea sarcinilor lor, încă două tipuri de corpuri pe Pământ: corpul enesic şi corpul supraenesic.
Toate fac împreună sistemul de corpuri spirituale specifice Pământului, unde corpul de bază (de manifestare directă în spaţiile străbătute) este corpul spiritual (budhic). Este de fapt sistemul corporal fluidic pe care spiritele îl au pe timpul desfăşurării ultimei lor trepte de călătorie, cu care ajung pe Pământ. Numirea lui: set de corpuri spirituale – este corectă, pentru a accentua legătura dintre spirit şi corpurile sale, directă şi foarte complexă, din care celelalte corpuri preiau experienţa spiritului şi o folosesc în funcţie de desfăşurările generale cu care se confruntă în viaţa curentă.
În desfăşurarea ciclului lor de vieţi pe Pământ vor avea acelaşi tip de sistem corporal, format din acelaşi tip de corpuri. Şi vreau să accentuez acest lucru, căci sunt scrieri care arată faptul că se păstrează aceleaşi corpuri, de-a lungul vieţilor, ceea ce este o confuzie. Confuzia apare din faptul că se observă cum spiritul pleacă din destinul lui cu corp fizic, dar evoluează în continuare încă o vreme în corp astral, care foloseşte informaţiile venite prin intermediul corpurilor spirituale, de-a lungul destinului cu corp fizic. Se crede şi faptul că ultimul corp din setul spiritual este de fapt spiritul însuşi, confundată fiind construcţia materială cu existenţa spiritului (monadei care se întrupează, în cazul omului), iar de aici curg multe confuzii.
Un astfel de sistem corporal are un grad foarte înaintat de sensibilitate, de acuitate a percepţiilor: cuprinzând în raza de acţiune a senzorilor lor câmpuri întregi (cel puţin galactice, în medie, pe grupurile spirituale umane), cu toate structurile lor, percepute la maximul existențial în această dimensiune structurală a planetei.
Pentru spiritul care percepe realitatea prin intermediul acestor corpuri de călătorie, universul perceptibil este foarte luminos, şi orice componentă a sa este o lumină în oceanul de lumină înconjurător. Corpurile pe care le au spiritele aflate în călătorie regresivă, în trepte anterioare Pământului, relevă încă şi mai multe “nuanţe” de lumină în care tipurile de emisii ale structurilor universice şi vălătucilor de energii şi materii care formează “drumurile” lumii largi, au foarte puţine “culori” – aşa cum le percepem noi ca oameni. Nu culorile, ci intensitatea luminii şi mişcarea ei în planurile delimitate de întrupaţi formează temelia universului perceptibil în fel şi chip cu senzorii corpurilor noastre. De fapt, perceptibil de orice spirite, în mod direct – doar mijlocit de corpurile sale – corpuri care le ajută să cunoască lumea – apărând uluitoare în descoperirea ei în valuri succesive, mereu nouă şi totuşi existentă înainte de a o conştientiza noi: fiecare o descoperă la rândul său, după cum ne vine rândul în oceanul evoluţiilor care ne marchează mereu drumurile infinite ale Vieţii…

sâmbătă, 13 februarie 2010

GRUPĂRI SPIRITUALE (4): Grupări spirituale în călătorii universice. Precizări.

CĂLĂTORIA REGRESIVĂ ÎN TREPTE. CORPURILE DE CĂLĂTORIE (2)
Înainte de a continua cu următoarea secţiune a studiului de călătorii spirituale regresive, este necesar să fac precizări.

În primul rând să nu confundăm două noţiuni: rezidenţă şi reşedinţă.
Rezidenţa spirituală este o noţiune pe care o folosesc pentru a denumi spiritele care ajung şi evoluează pentru prima dată pe o planetă, în cadrul evoluţiei lor progresive. Rezidenţa spirituală se petrece într-un punct al universului (al altor universuri) doar o dată în viaţa spiritului, monadei, atunci când evoluţia îi cere un anume punct dintr-un univers. Poate să fie rezident într-un punct de o anumită vibraţie, şi rezident într-un alt punct, de aceeaşi vibraţie, dar în altă conjunctură stelar-galactică.

Reşedinţa spirituală se referă la locul în care se întrupează o entitate, ori pentru a-şi continua o călătorie, ori pentru a desfăşura un ciclu de vieţi, de cunoaşteri. Se poate deplasa de la o planetă la alta, de la un sistem stelar la altul, de la o galaxie, subzonă la alta – dar cu acelaşi fel de corpuri, şi va reveni, când va avea nevoie, pe planeta de unde a plecat.

Călătoriile spirituale de acest fel nu sunt ceea ce numim călătorii astrale. Chiar dacă corpurile de călătorie spirituală regresivă sunt tot corpuri fluidice, ele sunt mult superioare corpurilor astrale ca vibraţie. Iar călătoria spirituală de tip regresiv (desfăşurată în corpuri spirituale) este o călătorie interzonală, în timp ce, cu corpul astral – în călătorie astrală – o astfel de călătorie nu este posibilă. Corpul astral este un corp special pentru o lucrare desfăşurată în jurul unei planete, necesită o permanentă autostabilizare vibraţională – zilnică: mai cu seamă în această zonă de joasă vibraţie, mai cu seamă în perioada în care această vibraţie traversează timpuri de cea mai joasă frecvenţă a fluxurilor de energii şi materii locale. Cu ajutorul corpului astral, prin ceea ce numim călătorie astrală, putem să ne amintim doar, cu mai multă uşurinţă, despre călătoriile noastre anterioare, realizate cu corpuri spirituale, care işi pun amprentele pe totalitatea manifestărilor spiritului, în orice moment al trăirilor sale. Căci spiritul trăieşte, nu corpul, prin corp doar se manifestă.
Corpul astral nu este un corp de deplasare intergalactică, interzonală. El este legat de corpul fizic – nu numai în timpul întrupării spiritului în sistem corporal cu corp fizic, ci şi în întrupările directe în corp astral (adică: ca entitate astrală); el este un corp special de echilibrare vibraţională (cum spuneam) şi de deplasare pentru cercetare a lumii planetar-stelare din locul de întrupare: în mijlocul unui ciclu întreg de vieţi, așa cum am discutat:
– fie acest ciclu de destine în sistem corporal cu corp fizic;
– fie în sistem corporal cu corp astral de manifestare – în preajma Pământului sau chiar pe Pământ: în preajma oricărei planete sau pe planeta respectivă.
Corpurile de călătorie sunt corpuri de vibraţie foarte înaltă, care nu necesită stabilizare vibraţională specială, adică recuperarea de vibraţie (prin somn) în urma desfăşurării de activităţi curente.
Corpurile de călătorie sunt specifice unei zone întregi, de aceea se şi pot face călătorii cu ele, de la ultima oprire până la următoarea. Cum au fost corpurile cu care noi am venit pe Pământ, şi pe care le-am schimbat, în termeni despre care vom discuta (acum discutăm generalităţi) cu altele – dar de aceeaşi natură: care acum ne fac parte doar ca corpuri ajutătoare în sistemul corporal cu corpuri fizice.
Corpurile de călătorie nu necesită structuri exterioare pentru întreţinere, de felul celor ale corpurilor planetare (adică: de la corpul cauzal la corpul fizic). Întreg sistemul corpurilor care ajută la desfăşurarea activităţilor curente (le numim corpuri planetare, specifice fiecărei planete de reşedinţă momentană) este ajutat şi de alte structuri, care însă nu le influenţează pe cele spirituale. Aceste structuri sunt plasate intre corpurile spirituale şi corpurile planetare – aşadar nu le influenţează pe cele spirituale:
– selectorul de vibraţii: aflat sub corpurile spirituale, adică de-asupra corpului cauzal,
– subselectorii de vibraţii, care ajută în plus, pe lângă selectorul principal, corpul cauzal, mental şi astral, în vederea desfăşurării în bune condiţii a destinului pentru care are loc întruparea.
Singură vibraţia lor înaltă, din structurile lor interioare, conduce la întreţinerea unei bune funcţionalităţi a corpurilor spirituale, indiferent dacă aceste corpuri sunt:
– corpuri de manifestare în deplasare (în călătorii regresive);
– corpuri de trecere de la o etapă de evoluţie la alta (recunosc că acest aspect nu l-am discutat până acum) , când corpurile sunt numai de deplasare de la un sistem stelar la altul, atunci când spiritele schimbă locul lor de evoluţie, de la o galaxie la alta, de la un sistem stelar la altul (adică trec, în evoluţia lor progresivă, de la o treaptă de evoluţie – la alta, aşa cum spuneam);
– sau dacă sunt corpuri componente, dar nedetaşabile, într-un sistem corporal cu corp fizic de manifestare, caz în care acest sistem corporal va cuprinde:
a. corpuri spirituale (setul cunoscut, acelaşi ca şi în cazul corpurilor de călătorie, însă în acest caz corpul spiritual nu va mai fi niciodată corp de manifestare: de aceea am spus "nedetaşabil");
b. setul corpurilor care ajută la desfăşurarea trăirilor, activităţilor (corpul cauzal şi corpul mental);
c. corpul de manifestare: ori corpul astral (în cazul entităţilor astrale), ori corpul fizic (în cazul indivizilor, care se manifestă prin corpul fizic). În cazul manifestării prin corp solid, corpul astral are în plus particularitatea de a se putea detaşa, atunci când este necesară stabilizarea sa vibraţională şi cunoaşterea mediului de trai.

În cazul călătoriilor spirituale înafara planetei de reşedinţă, când setul corpurilor spirituale formează sistem corporal de călătorie, spiritul se întrupează numai în acest sistem de corpuri spirituale, şi numai în vederea efectuării unei călătorii de felul celor de mai sus. În acest caz, al călătoriilor interzonale, corpurile au însă particularităţi speciale – care însă nu le transformă în altceva, în alte feluri de corpuri. Vor fi corpuri de acelaşi fel de materie, având un segment de vibraţii de acelaşi fel cu orice fel de materii şi energii care le determină fiinţarea în orice condiţii, în virtutea cărora le putem numi oricum corpuri spirituale. Aceste particularităţi se situează în domeniul structurilor interioare: corpurile de călătorie au o densitate crescută a structurilor obișnuite (celule, structuri ale corpului de manifestare; corpul spiritual (budhic) devine astfel corp de manifestare întărit). O astfel de densitate aduce o accentuare a funcţiunilor de acţiune în mediul de călătorie, ceea ce implică suportarea impulsurilor energetice galactice, întărirea senzorilor corpurilor şi accentuarea percepţiilor prin intermediul lor.
Şi toate acestea sunt necesare spiritelor în călătoria lor, pentru parcurgerea drumului, pentru percepţii la distanţe foarte mari, pentru cercetări proprii aprofundate, aşa cum am mai discutat şi vom mai discuta în continuare.

Şi pentru că am discutat aici despre călătoria astrală în mediul planetar, vom discuta foarte detaliat despre călătoria astrală, în continuarea acestor studii (pe lângă deschiderea pe care am făcut-o în trecut) şi vom înţelege astfel mai bine particularităţile corpurilor astrale, comparativ cu corpurile spirituale de călătorie interzonală.

P.S. Cred că este necesar să răspund la o problemă care mi s-a adus în faţă, în acest moment. Mi se reproşează un vocabular sărac. Răspund la această problemă pentru a oferi precizări şi altora care ar gândi în acest fel.
Fac precizarea că mă autolimitez la folosirea unor termeni – şi nu la toți termenii pe care îi pot utiliza eu, personal, în acest moment, pentru a nu încărca prea mult expunerile – şi aşa foarte voluminoase ca informaţie.
Atunci când lumea se va obişnui cu acest fel de a percepe realitatea, voi trece la explicaţii şi mai detaliate, folosind termeni mai mulţi, pe care îi voi explica aşa cum se va putea în acel moment.
Fiecare ramură a cunoaşterii foloseşte termenii săi proprii, iar ceea ce fac eu aici este să încerc să explic noţiuni despre care am observat că există puţine materiale sau sunt confuzii din punctul de vedere al cercetărilor mele.
Voi reveni cu alte precizări.

sâmbătă, 6 februarie 2010

GRUPĂRI SPIRITUALE (4): Grupări spirituale în călătorii universice.

CĂLĂTORIA REGRESIVĂ ÎN TREPTE. CORPURILE DE CĂLĂTORIE (1)
(subiectul este de o complexitate deosebită, de aceea îl voi împărţi în două secţiuni)
După câte se poate observa, în aceste studii, pe acest blog, am pus accent în special pe cunoaşterile şi simţirile spiritelor care se află în călătorii de multe feluri prin univers. După părerea mea, regăsim rădăcini ale comportamentelor umane nu neapărat în manifestări de tip animalic, cât în astfel de rădăcini, ale devenirii noastre la toate nivelele. Căci, dacă vom crede numai în cele animalice, nu vom putea crede acum, în această viaţă (şi multora dintre noi ne trebuie acest exerciţiu de înţelegere…) că fiecare spirit în parte poartă cu sine puterea de a-şi depăşi agresivitatea, neînţelegerea. Indiferent dacă acum, în timpul vieţii sau imediat ce are loc ieşirea din destin.
Ideea este să cunoaştem aceste lucruri, căci cunoscând rădăcinile comportamentelor umane, putem să devenim mai toleranţi – chiar dacă nu suntem de acord cu exprimări sau atitudini agresive, răuvoitoare. Mulţi dintre noi cred că, dacă suntem cu toţii oamenii, dacă suntem cu toţii copiii lui Dumnezeu, toţi trebuie să fim cu toţii la fel, ceea ce se dovedeşte mai presus de puterile fiecăruia în parte. Iar faptul că suntem împreună, cu toţii, acum, pe Pământ, este dat pentru a învăţa fiecare dintre noi să ne tolerăm şi să învăţăm să ne ajutăm, în loc să ne distrugem reciproc: existenţial sau chiar şi numai în planul ideilor, încredințărilor.

Ştiu că este greu pentru mulţi oameni să-şi iubească semenii… Dar dacă noi, cei care ne preocupăm cu ardoare de creşterea, de înălţarea noastră spirituală, putem să o facem, să nu ne îndoim că vom contribui şi noi, cu puterile noastre mărunte, dar totuşi… PUTERI !! la schimbarea lumii…

Experienţele negative nu trebuie să ne oblige însă la acceptare şi încurajare. Spre exemplu, dacă cineva îmi reproşează că nu am păstrat comentariile agresive şi exprimate ruşinos, să ştie că am făcut acest lucru pentru ca omul respectiv să nu se facă de mai multă ruşine decât în momentul comentariului său, şi nici să nu încurajez astfel de manifestări. Am păstrat unul dintre comentarii, în eventualitatea că îmi veţi cere să dau acest exemplu, precum şi răspunsul meu potenţial la un astfel de comentariu. Este o învăţătură de care, dacă cineva are nevoie, să-mi spună şi voi oferi exemplul respectiv imediat. După care voi continua să fac ceea ce mi-am propus: păstrarea unei curăţenii a blogului precum şi protejarea parţială a persoanelor care agresează.
Spun toate acestea deoarece şi mie, şi altor prieteni ai blogurilor mele, ni s-a reproşat lipsa de spiritualitate în acest caz. Voi face o postare separată privind acest aspect.

NOŢIUNI GENERALE DESPRE CĂLĂTORIA REGRESIVĂ ÎN TREPTE
Detalii ale formării şi circulaţiei blocurilor spirituale piramidale puteţi citi la adresa:
http://bucuria-cunoasterii.blogspot.com/2009/12/grupari-spirituale-3-grupari-spirituale.html cu cele 4 secţiuni ale sale.
Cu toate acestea, o sinteză a formării şi călătoriei blocurilor spirituale piramidale este necesar a fi prezentată succint şi aici, legată de un aspect deosebit de important – dar mai puţin înţeles până acum: călătoria spirituală regresivă în trepte şi particularităţile ei subtile.
Este un subiect complex, căruia putem să-i facem acum, aici, o deschidere doar, urmând să discutăm pe parcursul studiilor multe alte aspecte.

Totuşi, vom discuta despre călătorie, direct, fără să mai discutăm alte lucruri legate de formarea blocurilor piramidale, căci ele nu se formează înainte de plecarea în călătorie. Un bloc piramidal se formează odată cu plecarea la drum doar a grupului iniţializator, despre care am discutat anterior. Organizarea anterioară a etapelor de drum formează un modul de planificare doar, nu crearea unei formaţiuni complete de călătorie, un bloc complet care să pornească la drum. Adică aşa cum ne strângem azi mai mulţi oameni la un loc, pentru a efectua o excursie, o călătorie.
Din terminalul zonei a II-a porneşte aşadar doar grupul iniţializator, după ce a pus la punct toate detaliile călătoriei: adică după ce a planificat totul, circulând prin întreaga zonă, din terminal până la linia de despărţire de zona I, pregătind toate grupurile pe care le va lua cu el, pe parcursul călătoriei.
CORPURILE DE CĂLĂTORIE
În fiecare oprire a călătoriei, blocul care se formează astfel treptat, preluând câte un grup din fiecare oprire în parte, schimbă totodată şi corpurile de călătorie. Toate aceste corpuri de călătorie sunt cele mai înalte tipuri de corpuri de care se pot servi spiritele călătoare în punctul opririi. Dar ele sunt, de asemenea, funcţionale pe un anumit segment de vibraţii, dincolo de care devin nefuncţionale. Pe un spaţiu de o vibraţie cu care ele sunt armonizate, proporţionale, ele sunt cele mai uşoare de purtat, sunt cele mai pătrunzător-perceptibile din sistemul specific acelui punct. Poartă cu sine astfel de capacităţi până în momentul în care senzorii ajung la limita inferioară de pătrundere pentru care au putut fi creaţi.

O scurtă orientare prin evoluţiile spiritelor, privind folosirea corpurilor lor
Este o mare diferenţă între corpurile pe care le au grupurile iniţializatoare pe tot parcursul pregătirilor de călătorie şi corpurile cu care aceste grupuri pornesc efectiv în călătorie. Corpurile cu care inițializatorii s-au născut în terminalul zonei, pentru a pregăti călătoria, sunt corpuri pe care le folosesc ei în calitate de organizatori ai blocurilor spirituale piramidale de călătorie regresivă. Sunt corpuri de lucrare în întreaga zonă: dar ele sunt corpuri specifice terminalului zonei şi în acelaşi timp specifice sarcinilor cu care se confruntă în acest moment. Sunt rezistente la variaţii mari de vibraţii, căci sunt corpuri cu vibraţie foarte înaltă. Corpuri cu care vor circula şi vor lucra pentru organizare fără să fie afectaţi de variaţiile mari de vibraţii de la o subzonă la alta.
Tot în terminal trăiesc şi popoare spirituale care se pregătesc pentru finalizarea evoluţiilor lor aici, dar încă nu le-a venit timpul să iniţializeze astfel de călătorii. Aşadar, ei vor avea corpuri adaptate doar sarcinilor pe care le vor realiza în funcţie de necesitățile momentului pe care îl trăiesc. Adică corpuri diferite de cele ale iniţializatorilor blocurilor piramidale. Şi diferite de corpurile de călătorie, corpuri pe care le vor avea în calitate de călători regresivi, în blocuri piramidale.
Diferenţa între aceste corpuri de organizare şi corpurile de călătorie, cu care vor porni la drum este unul dintre cele mai importante elemente ale călătoriei, deţinând aproape jumătate din ponderea necesităţilor totale ale unei călătorii în trepte. Este şi motivaţia pentru care pe Pământ suntem cu toţii, indiferent de evoluţie, întrupaţi în acelaşi fel general de corpuri: corpurile umane.
Şi răspund astfel şi întrebărilor pe care le-am primit din mai multe părţi: de ce a hotărât Dumnezeu să nu fim aici, pe Pământ, cu corpurile cu care venim din alte părţi ale universului.
Organizarea unei călătorii regresive presupune aşadar stabilirea opririlor din parcursul ei. Se observă diferenţe între întrupările obişnuite pretutindeni (aşadar nu numai referitor la grupurile iniţializatoare, despre care am discutat mai sus) şi călătoriile spirituale pe care le dezbatem, dorind să explicăm direct aspecte ale vieţii noastre, în care începem să ne punem tot felul de întrebări.
În mod normal ne naştem pe o planetă, adică ne întrupăm – şi nu călătorim prin mijloace create material. Nu intrăm în fiecare viaţă prin corpuri spirituale – aşa cum am mai discutat în alte studii. Naşterea noastră ca oameni este un proces care se desfăşoară în mijlocul unui lanţ de întrupări, unde capetele lanţului: intrarea în ciclul de vieţi (indiferent de lungimea lui: de la 1-2 vieţi la câteva sute) şi ieşirea din ciclu (adică: plecarea de pe o planetă) are loc – pentru spirite destul de înaintate în evoluţii şi pentru ajutătorii lor mai avansaţi – prin călătorie de cunoaştere a universului. O astfel de călătorie se efectuează prin corpuri speciale de călătorie: sunt ceea ce numim corpuri spirituale, adică corpuri cu senzori specializaţi în percepţii înaintate pe treapta lor evolutivă. Pe Pământ, asemenea spirite sunt cele ale mamiferelor şi oamenilor, cu particularităţi diferite de trăire pentru fiecare tip evolutiv în parte. Spiritele mamiferelor sunt şi ele în evoluţie individuală, la fel ca şi cele ale oamenilor: adică nelegate de planetă – aşa cum sunt cele pe care le-am numit intraplanetare (ajutate de planetă, la început, să evolueze). Spiritele mamiferelor sunt destul de avansate pentru ca o astfel de călătorie – de la o planetă la alta, pe distanţe scurte, de la o planetă la alta, să fie conştientizată deocamdată sub forma unui drum drept, efectuat fără frică de deplasare în grupuri compacte, însoţite de ajutătorii proprii ai poporului spiritual din care fac parte. Nu se opresc, nu fac cercetări, doar se obişnuiesc cu „cărările” fără delimitări tari, aşa cum sunt cele obişnuite pe planetele pământoase.
Ele au însă o experiență astrală foarte mare: majoritatea spiritelor de acest fel (aşadar cele ale mamiferelor, pe Pământ) au făcut evoluţii în special ca entităţi astrale, „zburând” cu corpuri uşoare, şi uşor de folosit, cercetând spaţiile din imediata apropiere a planetei pe care au făcut întrupări în corp fizic. Tot în corp astral, pentru obişnuinţa de a face călătorii şi mai lungi, ele călătoresc pe planetele sistemului stelar local, însoţiţi însă de ajutătorii lor personali. Orice deplasare înafara sistemului matriceal planetar are loc în grup propriu, însoţit de ajutătorii de grup. Căci vom vedea cât de importantă este trăirea în apropierea acestei matrici planetare, matricea planetei pe care s-au născut: pentru menţinerea vibraţiei proprii, atunci când oboseala îşi spune cuvântul.
Călătoriile mai lungi – rare, dar cumulând experienţă multă, siguranţă şi mai multă, de la o evoluţie într-un câmp planetar la altul – au loc numai în popor spiritual complet, simţindu-se astfel protejaţi şi prin mulţimea lor, şi de către toate entităţile ajutătoare ale poporului lor.
Spiritele umane sunt mult mai evoluate decât spiritele mamiferelor. Pentru că spiritele celor pe care le numim azi mamifere să treacă pe treapta spiritelor pe care azi le numim generic „umane”, adică creatoare conştiente înaintate, trebuie ca cele ale mamiferelor să parcurgă pe treapta lor, amândouă zonele I şi II. Marea treapta anterioară lor – aceea a evoluţiilor intraplanetare (pe Pământ: vieţuitoarele până la mamifere) – au de parcurs doar zona I (acum am aflat şi eu acest lucru). În calitate de creatori conştienţi, vor lua de la capăt zona I pentru treceri prin evoluţiile specifice creatorilor conştienţi cu cele două laturi: creaţia materială mentală şi creaţia materială manuală.
Pe o treaptă premergătoare, pentru a face legătura între cele două feluri de creaţie, spiritele învaţă creaţia tehnologică, care le îndeamnă să înţeleagă folosirea superioară a memoriilor spirituale, adică experienţa complexă pe care o au în asemenea momente evolutive. Înţeleg logica operaţiunilor simultane, consecutive şi secvenţiale: secvenţă cu secvenţă, consecutive – fiecare secvenţă având în interiorul ei şi elemente desfăşurate simultan, şi elemente desfăşurate consecutiv.
Revenind: în acest fel, finalizarea evoluţiilor în zona a II-a, în terminalul zonei a II-a, conduce popoarele spirituale la puterea de a realiza lucrări de mare complexitate, fineţe, subtilitate, simultane în puncte diferite din aceeaşi subzonă sau simultane subzone diferite. Nu toate spiritele ajung să opereze lucrări simultane în subzone diferite – singure sau în cadrul unor lucrări realizate de ajutătorii lor înaintaţi, dar au imaginea de ansamblu a mai multor subzone de vibraţie înaltă, în care pot opera lucrări de mai mică complexitate.
Dar au în acest fel imaginea complexă a celor pe care vor ajunge şi ele să le poată executa în viitorul evoluţiilor lor – într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.

Corpurile de călătorie spirituală regresivă
Toate au loc însă prin intermediul unor corpuri care le permit spiritelor, pe fiecare treaptă de evoluţie, să se implice în lucrări pe măsura experienţei lor. Când pornesc în călătorii regresive, călătoriile care au loc în trepte, aşa cum am specificat, din subzonă în subzonă, până în punctul terminus al călătoriei, ele pornesc cu corpurile de manifestare de vibraţia cea mai înaltă a subzonei lor de evoluţie curentă. Pentru orice spirite care pornesc din zona a II-a, corpurile cu care pornesc la drum sunt de vibraţie mult mai înaltă decât cele pe care le numim corpuri spirituale pe Pământ.
Numim în mod generic corpuri spirituale acele corpuri care fac legătura între corpurile de manifestare concretă şi experienţa generală de manifestare a spiritului în planul local.
În fiecare loc din univers ele vor fi proporţionale cu vibraţia locului şi cu nivelul mediu de experienţă al spiritelor care au ajuns să evolueze în acea regiune a universului.
Aşadar, dacă numim corpuri spirituale la modul general, cele specifice subzonei Pământului sunt de vibraţie mică, comparativ cu orice corpuri de călătorie din traseul blocurilor piramidale. Şi aceasta rămâne valabilă chiar dacă pe Pământ sunt corpurile de vibraţie cea mai înaltă dintre toate tipurile de corpuri ale vieţuitoarelor planetare. Corpurile se schimbă la fiecare oprire, spiritele se obişnuiesc cu ele în 1 2 întrupări locale, se obişnuiesc cu folosirea lor alături de poporul spiritual din care vor prelua următorul grup – grupul care s-a pregătit pentru blocul piramidal aflat astfel în formare.
După care pornesc la drum către următoarea oprire, unde lucrurile se vor petrece în acelaşi mod.
Schimbând corpurile, se schimbă şi complexitatea celor care pot fi percepute de către spirite, dar numai la nivel local. Cu corpurile de la un nivel vibraţional se pot distinge elemente structurale şi de vieţuire a spiritelor întrupate numai în segmentul de valori locale: nici mai „sus” şi nici mai „jos”, iar aceasta trebuie să înţelegem. Şi nu trebuie să confundăm ceea ce nu vedem cu ochii trupului (pe segmentul de valori ale ochilor) cu ceea ce putem percepe cu mulţimea senzorilor celorlalte corpuri din întreg sistemul nostru corporal.
Dar este necesar a fi specificat că, datorită vibraţiei treptat diminuate, este necesar câte un corp specializat în plus sau o structură specializată în plus care să se adauge celorlalte structuri anterioare, pentru ca spiritele să-şi poată folosi forţele lor complexe. Forţe pe care au ajuns să le aibă în momentul desfăşurării călătoriei. În acest fel experienţa totală nu se diminuează prin folosirea unor corpuri de vibraţie mai mică decât aceea de la care au plecat. Şi schimbarea treptată a corpurilor formează aşadar obişnuirea treptată de folosire a unor corpuri de care spiritele s-au dezobişnuit să le folosească între timp, de la primele lor evoluţii în punctul vizitat acum şi până la timpul călătoriei regresive în curs.

Corpurile de călătorie cu care ajung blocurile spirituale piramidale pe Pământ
Aşadar, referindu-ne acum la corpurile cu care ajung pe Pământ blocurile piramidale, să reţinem că un asemenea complex corporal de călătorie este primit (schimbat) în ultima staţionare anterioară Pământului: un loc care face adaptarea spiritelor la subzona în care se vor opri pentru o lungă perioadă de timp într-un punct pe care îl denumim în aceste studii: punctul terminus al călătoriei blocului piramidal. În cazul nostru: Pământul.
Corpurile pregătite astfel pentru punctul terminus sunt valabile pentru vibraţia medie a planetei, vibraţie care se va modifica în continuare – şi nu în creştere, ci în diminuare. Blocurile piramidale sosesc în orice punct din zona I atunci când vibraţia zonală este în proces de diminuare, căci evoluţiile spirituale au nevoie de vibraţii mai mici decât cele parcurse până în punctul terminus. Şi vor părăsi punctul terminus (Pământul, în cazul nostru) atunci când vibraţia planetară va creşte, şi astfel nu va mai corespunde necesităților lor de trăire în vibraţii mai mici. Pe de altă parte, este foarte bine în ca lucrurile să se petreacă în acest fel, căci perioada de evoluţie aici este foarte lungă comparativ cu puterile lor: întoarcerea acasă este astfel binevenită. Iar drumul spre „acasă” va cuprinde puncte din alte subzone care sunt în creştere de vibraţie, la rândul lor. Astfel conştientizarea mereu mai profundă a celor trăite anterior se petrece fără să se piardă nici un element care poate fi conştientizat în acest moment al evoluţiilor lor. Restul rămâne pentru alte călătorii, în viitor.
Putem vorbi astfel – şi acum răspund întrebării care mi-a fost adresată la studiul anterior – despre un punct terminus în plan spaţial, dar şi de un punct terminus în plan temporal: momentul în care spiritele îşi termină evoluţiile în punctul terminus spaţio-vibraţional al călătoriei lor – punctul de cea mai mică vibraţie pe care îl pot suporta bazalii blocurilor piramidale în trepte evolutive şi blocurile asimilate bazalilor (de aceeaşi evoluţie ca şi bazalii celor dintâi blocuri). Atunci când vibraţia planetară începe să crească, spiritele îşi finalizează evoluţiile lor şi se pregătesc de întoarcere „acasă”. Momentul final este valabil pentru fiecare bloc piramidal în parte: ele vin treptat şi pleacă treptat de pe planetă, pentru ca nici sosirea lor, buluc, să nu destabilizeze biosistemul planetar, şi nici plecarea lor să nu destabilizeze viaţa pe planetele care îi vor găzdui pe drumul întoarcerii lor.
Voi mai detalia astfel de amănunte în viitor.

miercuri, 3 februarie 2010


DRAGII MEI,
AM PRIMIT ACEST PREMIU DIN PARTEA PRIETENULUI NOSTRU DAN IOANITESCU, http://rodulpamantului.blogspot.com/, PENTRU ALE CARUI APRECIERI CONSTANTE II MULTUMESC DIN TOT SUFLETUL.
LA FEL SI VOUA, CELORLALTI CITITORI AI MEI, PE CARE VA IUBESC SI VA RESPECT.

INTRUCAT SUNT PRESATA DE FOARTE MULTE SARCINI IN ACESTE ZILE, CU REGRET SPUN CA NU POT SA TIN CONT DE REGULILE OBISNUITE ALE ACESTUI FEL DE CADOU, DE ACEEA OFER ACEST PREMIU TUTUROR CELOR CARE AU BLOGUL NOMINALIZAT AICI SI VOI NUMI IN CONTINUARE DOAR O PERSOANA,

NICOLE DALISS, frumoasa-, tanara- si deosebit-talentata veche prietena a blogurilor mele!!
Va invit sa urmariti blogul acestei distinse tinere, impresionant angrenata si in arta, si in social, cu dragostea speciala a unei fiinte care da exemplu constant de suflet nobil si curat, de adevarata omenie - intr-o lume pe care vrea sa o sprijine cu toate fortele ei inca fragede.
Este blogul intitulat "ARIPI DE STICLA SI PRAF STELAR" http://with7flowersinmyhair.blogspot.com/

SUFLETUL MEU VA IMBRATISEAZA CU ACELASI DRAG PE TOTI CEI CARE AVETI BLOGURILE NOMINALIZATE PE BLOGURILE MELE.
Toti cei care scrieti faceti un lucru minunat.
Toti cei care cititi, cu deschidere catre cunoastere si dorinta de inaltare spirituala sunteti prietenii mei de suflet.
Sa-mi traiti sanatosi si luminosi!!
Cu drag, Cristiana!!